Adevărul absolut de James Rayburn-Crime Scene Press-recenzie

Adevărul absolut de James Rayburn-Crime Scene Press-recenzie

by -
7

Adevărul absolut, de James Rayburn-Crime Scene Pressrecenzie

Titlu original: The truth Itself
Traducere:  Alexandru Macovescu
Editura: Crime Scene Press
Număr pagini: 350

   Roger Smith (James Rayburn) s-a născut în Johanesburg (Africa de Sud) şi a fost dintotdeauna un activist  social convins împotriva apartheid-ului. Pasionat de film şi literatură poliţistă este autorul unei serii de romane mistery şi de suspans, a căror acţiune se desfăşoară în Cape Town. Primul roman din serie “Mixed Blood”, scris în 2007 şi publicat în 6 ţări a câştigat premiul Krimi Preis 2010 în Germania şi a fost nominalizat la premiul “Spinetingler”-pentru cel mai bun roman în Statele Unite. Autorul locuieşte acum în Thailanda. Sub pseudonimul James Rayburn începe o nouă etapă în carieră, scriind thriller-ul internaţional “The Truth Itself” (“Adevărul absolut”), tradus în limbile germană, franceză, japoneză, italiană, spaniolă şi cehă. Pentru prima dată un roman al lui James Rayburn este tradus în limba română şi publicat la editura Crime Scene Press.

“Excelent. Un thriller dur pe care nu-l poţi lasă din mâna.” (Frankfurter Allgemeine Zeitung)

“O analiză foarte bună a felului în care conceptul de patriotism a fost scos la mezat.”(Dead End Follies)

“Când Kate Swift e nevoită să oprească un atac armat la şcoala fiicei ei, ştie că vânătoarea a început. În lumea serviciilor secrete, totul poate fi o capcană. Un gest sau o privire înseamnă diferenţa dintre viaţă şi moarte. Comploturile, muşamalizările, şantajul sunt la ordinea zilei. Adevărul e modificat după bunul plac al celor care deţin puterea. Presa cânta după cum i se spune. Şi totul dintr-un motiv cât se poate de simplu: răzbunarea.”

   Personajele principale ale romanului lui James Rayburn: Kate Swift-agent renegat, Lucien Benway-agent căzut în dizgraţie, Harry Hook-agent autoexilat  şi Philip Danvers-mentorul lor, se rotesc ca într-un carusel în: “O poveste brutală, violentă, cu răsturnări de situaţie ingenioase.” (Suddeutsche Zeitung)

   Aşa cum v-am obişnuit deja la astfel de romane am să vă vorbesc despre personaje. Philip Danvers condusese cândva o echipă, despre care îi plăcea să spună că e familia lui, avusese misiuni de succes aşa că: “La 77  de ani, Philip Danvers, care îşi petrecuse toată viaţa adultă cufundat în mocirla inechităţii, slăbiciunii, trădării, obscenităţii şi a mizeriei umane în stare pură, cu greu mai putea fi surprins. ”Totuşi  când o vede pe Kate în Berlin, în timp ce el vorbea unui grup de turişti, are impresia că imaginaţia îi joacă feste. Philip Danvers nu avea o familie propriu zisă, era gay, motiv pentru care Lucien îi spusese “doamna Danvers”, dar în senilitatea lui se “consideră patriarhul unei familii disfuncţionale”: “Şi, dacă în familia din imaginaţia sa zaharisită Kate Swift era nepoata, atunci Harry Hook era fiul iubit şi risipitor, iar Lucien Benway-oaia neagră.

   După lovitură pusă la cale de Lucien, când încercase să-l determine să între în sectorul privat, Danvers se pensionase anticipat. Dar păstrase legătură cu cei vechi din posturi cheie, printre ei şi cel numit “Instalatorul”, care ocupase funcţii în patru administraţii şi conducea un serviciu secret puternic. Deşi la început avusese resentimente în privinţa atitudinii lui Kate, o ajută spunându-i unde-l poate găsi pe Harry Hook. Mai apoi văzând că americanii nu iau nici o atitudine la aflarea poveştii despre moartea lui Kate îi dă datele problemei şi-i spune anumite detalii unui ziarist David Burke, care fusese concediat de la Washington Post, pentru că se luptase îndelung cu redactorul adjunct pentru nişte articole. Când Danvers, căruia   Janey, soţia lui Burke îi spunea ”Fantoma Cenuşie”, îi dă întâlnire este entuziasmat. Dar Danvers face ceea ce Hook le spunea totdeauna noilor recruţi: ”-Ideea cu orice minciună solidă, spunea Hook, stergandu-şi uleiul de pe buze cu dosul palmei, este felul în care o propagi. În Epoca Dezinformării, graniţa dintre adevăr şi invenţie, care a fost mereu ambiguă, a devenit foarte laxă.“-Dragii mei, există o maşinărie. Nesătulă. Înfometată de informaţie. Dornică să o mestece şi să o scuipe. Foarte bine. Ne face munca mai uşoară. Dar e foarte important cum hrănim maşinăria.”-Componenta de bază este următoarea: găsiţi-vă privighetoarea. Apoi lăsaţi-o să cânte. Să-şi cânte cântecul de răsună toată afurisita de ţară. ”Danvers l-a ales pe David Burke pentru că era: “Un cruciat. Credea în puterea binelui. Credea în a patra putere în stat. Era pasărea cântătoare ideală.

   Aşa că îi spune povestea, pe care de-a lungul cărţii o alimentează cu noi date şi dovezi, făcându-l să pună pe jar administraţia, dar mai ales pe Lucien Benway. Din păcate toate acestea îi vor aduce lui Burke moartea, dar Janey îl va răzbuna.  Danvers va cădea pradă aceluiaşi ucigaş, dar lasă în urmă o intensă răzbunare. Lucien Benway “jocheul acela mic şi răutăcios”, îl determinase  pe Danvers să se pensioneze, preluase  conducerea organizaţiei pe care o trecuse în sectorul privat, îşi crease propriul fief, ajungând să raporteze numai la Casa Albă. Caracterul neoficial al acestei relaţii îi acordase o mare libertate de acţiune, dar aroganţa lui copleşitoare îl ruinase. N-o suportă pe Kate Swift pentru că era protejată lui Danvers şi căsătoria ei cu Yusuf Hourani îl făcuse suspicios.

   Deşi părinţii lui Yusuf erau în mediul universitar american şi el părea un patriot, chiar o ajutase pe Kate să asasineze un lider Al-Qaeda, Benway nu se potolise convins că are dreptate. Nu luase în seama nici o explicaţie, îşi pledase convingător cauza la Casa Albă, susţinând că Yusuf avea legături cu persoane importante din Al-Qaeda, şi autorizase o acţiune în forţă cu o dronă dar:…într-un moment de sinistră grandomanie, îi trimisese lui Kate Swift link-ul către camera de transmisie a aparatului model Predator că să vadă din celălalt colţ al lumii cum soţul îi este spulberat de pe faţa pământului. ”Dar Kate reacţionase şi se dusese la televizor:“..dându-i în vileag pe toţi cei implicaţi în atacul asupra soţului ei (jurnaliştii de stânga deja îl considerau un erou american), ajungându-se până la Casa Albă, iar primii sacrificaţi fuseseră principalul consilier la Preşedintelui în materie de antiterorism, care îşi dăduse demisia, şi Benway, care fusese înlăturat ca un furuncul plin de puroi din cadrul corpului serviciilor secrete.

   Apoi Kate o luase pe Suzie şi dispăruse. Căzut în dizgraţie, Benway era hotărât să se răzbune. Soţia lui Nadja, adolescentă fiind, fusese ţinută prizonieră de un colonel sârb la Sarajevo, care o violase de nenumărate ori până s-o deie oamenilor lui. Bosniacii musulmani îi uciseseră pe sârbi, iar pe Nadja o salvase Lucien Benway. Acesta o dusese în state şi când ea împlinise 16 ani o luase de soţie, dar căsătoria nu fusese de fapt niciodată consumată. Aşa că ea, cu acordul lui tacit, ieşea, se distra, bea, se culcă cu unul sau altul. Totul până când îl întâlnise pe Michael Emerson, ziarist cunoscut, se îndrăgostiseră, el îi propusese să plece cu el şi ea era gata să accepte. Dar Michael este ucis şi deşi pare victima jihadiştilor, Nadja îşi dă seama că e opera soţului ei, aşa că jură să se răzbune, ceea ce va şi face în final. Benway împreună cu omul lui, Morse, ucid, urmăresc, torturează, totul în numele puterii şi răzbunării. Vrea cu orice prêţ s-o omoare pe Kate şi pe fiica ei. Vor reuşi oare?!!!

   Harry Hook –copilul minune a lui Danvers, fusese aşa până când participase la o misiune sub acoperire, când toţi cei de la consulatul american fuseseră ucişi de un rebel Bujang, un fanatic care se opunea familiei regale. La început Hook a fost învinuit de-o eroare de judecată care dusese la uciderea a 22 de ostatici, apoi se spusese că era înţeles cu rebelii, dar Danvers îl apară şi-i spune că nu i se vor aduce acuzaţii oficiale. Totuşi Hook demisionase, plecase la Bangkok unde locuia în junglă şi devenise un beţiv: “Dar Hook , care se judecase mai aspru decât o putea face oricare tribunal, îşi începuse sentinţa de exil auto-impus, purtând cu el povara vinovăţiei pe care nu putea s-o lepede vreodată.”

   La început Hook refuză s-o ajute pe Kate, dar văzând prăbuşirea, în junglă, a unui avion  cu pasageri în drum spre Bangkok, îi vine ideea de-a înscena moartea lui Kate, ceea ce şi face cu ajutorul unor persoane care îi sunt datoare într-un fel sau altul. Încearcă de fapt să le apere pe ea şi pe fetiţă, mai ales că află că-i leagă şi-o relaţie de rudenie. Luptă, mituieşte, apelează la toate cunoştinţele, simţind cumva că dacă reuşeşte îşi răscumpăra vina. Dar …va reuşi oare? Şi ce relaţie este între el şi Kate?

   Şi….acum Kate Swift. O agentă bine pregătită, poate chiar prea bine, ieşise în lumina reflectoarelor spunând  poveşti adevărate, pe care cei mari nu le voiau spuse. Răzbună astfel moartea lui Yusuf, apoi dispare, încercând să se ascundă şi să-şi crească în linişte fiica. Se ascunsese într-un orăşel din nordul statului Vermont, sub un nume fals, dar când vede atacatorii de la şcoala lui Suzie îşi dă seama că a fost găsită: “Îşi dădu seama că păienjenişul de adevăruri spuse pe jumătate şi minciunile bine ticluite care reprezentaseră povestea vieţii ei în ultimii doi ani erau pe cale să fie spulberate. A sosit momentul, îşi zise ea. A sosit, Kate. “

   Antrenamentul şi duritatea ei îşi spun cuvântul, îi spulberă pe atacatori, îşi ia copila şi pornesc amândouă pe un nou drum. Un drum cu ascunzişuri, cu măşti, cu adevăruri spuse pe jumătate, cu deghizări chiar cu un pic de dragoste şi romantism. Danvers este cel care-i spune unde îl găseşte pe Hook, dar şi cel care-i da un pic de răgaz, spunându-i poveşti adevărate sau nu, lui David Burke, care le publică. În final după ce scapă de multe atacuri, se apară pe ea şi fiica ei, ucide dacă e nevoie, Morse, omul lui Benway, îi dă de urmă şi o răpeşte pe Suzie, cerându-i să se predea.

Ce va face Kate? Va reuşi să-şi salveze fiica? Va reuşi să se salveze?

   Cam atât. Nu vă pot povesti cartea pentru că paginile ei sunt numai acţiune pură, urmăriri, crime, uneltiri, personaje complexe, răzbunări: “James Rayburn te poartă într-o cursă tensionată prin America şi Thailanda pe care o cunoaşte atât de bine, cursă a cărei miză este nu numai descoperirea adevărului absolut, ci şi salvarea imaginii administraţiei americane. O combinaţie extraordinară între realităţile brutale ale războiului modern şi eleganţă romanului de spionaj clasic. ”Aşa că pentru a află totul şi mai ales pentru că :“James Rayburn este un maestru al suspansului.” (The Sunday Times) Trebuie să citiţi cartea!

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

7 COMMENTS

  1. Multumesc mult pentru prezentare,Arci! Cartea mi-a atras atentia inca de cand si-a facut aparitia. Eram foarte curioasa, dar asteptam o recenzie sau prezentare putin mai detaliata. Nu stiam daca e bine scrisa, daca e antrenanta sau daca are putin romantism.
    Am sa adaug cartea pe lista!

    • Am primit-o de ziua mea.Eram si eu curioasa,mi-a placut foarte mult.Sper sa mai citim carti ale autorului.

  2. In ultimul timp, au inceput sa imi placa toate romanele cu agenti… Felicitari pentru recenzie si multumesc pentru recomandare, nu stiam romanul!

    • multumesc si lectura placuta!Daca iti plac incearca si carti ale autorilor romani.Mie mi-au placut foarte mult :”Mercenarul Intunericului”-Dan Ioan Pantoiu si “Destinul Lupului Singuratic”-Adrian Christescu.Gasesti pe site prezentare la ambele.

  3. Felicitări pentru recenzia minunată, Arci ;)

    Când vine vorba de thrillere ești numărul 1!

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro