Aer şi MSbP de Răzvan T.Coloja

Editura: CRUX PUBLISHING
Număr de pagini: 177

    Răzvan Teodor Coloja este un autor contemporan, născut la Oradea, unde şi trăieşte. A absolvit Facultatea de Litere, Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii Oradea precum şi Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, specializarea Psihologie, în cadrul aceleaşi universităţi. În prezent este psiholog.
A activat ca publicist. A publicat peste 700 de articole pe tematică IT&C în ediţiile tipărite şi digitale.
Aflat la cel de al cincilea roman al sau, Răzvan T.Coloja a devenit în ultimii ani o figură emblematică pentru ficţiunea trasgresivă contemporană.
Debutează cu romanul Fabrica de furnici(2009), revine cu romanul Recolta roşie(2011), Soldaţi ai terbentinei(2015) iar în acelaşi an pe final publică romanul Pangeea toamna.

Transgresiv=Apariţia, în urma segregării sau a recombinării, a unor indivizi la care un anumit caracter este exprimat mai puternic (sau mai slab) decât la oricare din formele parentale.

   Eii….,aici m-aţi prins! Ştiam ceva despre definiţia cuvântului ,,transgressive,, dar o ştiam aşa în general, ceva agresiv, tranzacţie? Hmmm, nu merge. Am început să citesc cartea, nedumerire, ce gen o fi? Eu una nu am avut tangenţă cu asemenea gen, ce ştiam eu nu se aplica aici, aşa că am început să caut. M-am speriat, puţin spus, doar nu o fi aşa gravă treaba-dependenţa de oxigen? Nimic mai simplu, trag în piept aer, inspir, expir,  eiii…, nu aşa stă treaba cu personajul masculin. El este dependent de aerul din apa care îl îneacă, încet-încet, sufocarea, obsesia lui pentru numere, chiar şi atunci când se îneacă, chiar şi atunci când se zbate să iasă la suprafaţă din cada plină cu apă, dar mâna prietenei sale nu îl lasă, îl apasă neîncetat, înecul propriu zis…

,,Zgomotul acela, zgomotul acela bruiat de lichidul care-ţi umple timpanele şi care reprezintă tot ceea ce e freamăt şi viaţă şi blocuri înalte din beton zumzăind de agitaţia distantă-zgomotul acela e acum un ţiuit continuu care levitează în centrul frunţii ca un glob de lumină de dimensiunea unui măr.
E melodia de început a serenităţii.
Apoi-am mai spus-beznă.”

   Şi acum mă trec fiorii, la propriu. Să vrei să te sinucizi de fiecare dată, să nu te gândeşti (sau poate ai încredere prea mare în persoana care te îneacă) ce se poate întâmpla, să repeţi tot procesul seară de seară, brrr…., pentru mine a fost de groază. Ştiu, îi văd pe stradă, eu le spun ,,emo”, sau poate sunt şi persoane îmbrăcate normal, cu un comportament normal, cu prieteni, iar când sunt acasă să treacă la dependenţa asta…la chinul de a respira după ce îşi revin, eu cred că pentru ei înecul echivalează cu un drog foarte puternic.

”Tuşeşti. Te obişnuieşti cu lumina. Te obişnuieşti cu imaginea gresiei văzute la nouăzeci de grade. Vomiti din nou, puţin, apă. Tuşeşti.T e strânge în braţe ca pe o clonă proaspăt-ieşită dintr-un incubator futurist.
Şi e ca şi cum i-ai auzi vocea pentru prima oară când îţi şopteşte în lobul urechii:,,Eşti ca un drog pentru mine.”
Şi vrei s-o crezi.
,,Te-am salvat…”
Şi vrei s-o crezi. Tuşeşti.
,,Acum poţi să începi din nou”.
Şi e frig, dar nu m-aş putea gândi acum la cifre.”

   Personajul masculin m-a ţinut dintr-o spaimă în altă, după faza cu înecul a început să îşi facă o listă cu doleanţele lui, ce ar crede el că vrea:

,

,Vreau să inspir carnea coaptă a zeci de câini vagabonzi în flăcări.
Vreau otravă în fiecare sticlă de Tylenol până ce fiecare tuse este curmată ascuns.
Vreau iod pe baza de petrol.
Acetonă în loc de soluţie salină.
Medici îmbrăcaţi în negru.
Vreau o lume în care Peter Parker e muşcat de un păianjen radioactiv şi moare în chinuri oribile, de otrăvire prin iradiere.
Vreau centură Van Allen ştearsă, rasă.
Diamante sintetice în mâncarea pentru bebeluşi.
Vreau HIV transmisibil prin masturbare.
Vreau să-l upgradez pe Dumnezeu.”

  Gata zic, mi-a ajuns, nu pot să merg mai departe, personajul acesta chiar vrea ce este pe listă? Dar curiozitatea m-a împins să citesc, să văd până unde merge această nebunie.
Mi-am dat seama că avea o minte genială la matematică, atâtea înşiruiri, calcule, geometrie (care fie vorba între noi, eu o detestam în şcoală), încercare de socializare cu prietenii: Radu, Silviu, Petronela, dar reîntoarcerea acasă îl aruncă din nou în depresia lui.
Convulsiile nocturne, băile pe care le făcea după ce urma înecul, după ce era adormită partenera lui…denotă un chin şi pentru el. Sunt cinci la număr întotdeauna. Eu aşa am perceput starea lui, ceva chinuitor cu care lupta.

   Despre partenera feminină a personajului pot să spun că şi ea era puţin mai mult dereglată de la realitate, sau nu? Cert este că avea şi ea câteva cicatrici care denotă că a încercat să se sinucidă, ce nu am înţeles este prostia (dar chiar ea era ceea care voia acel ritual din fiecare seară) de a continuă acel model de comportament bolnav, sau poate erau afectaţi amândoi cu acelaşi tip de boală? Sunt un simplu cititor nu sunt psiholog, şi probabil din acest motiv nu pot explica prea multe. Eu gândesc ca omul simplu ancorat în realitatea vieţii de zi cu zi, fără alte ramificaţii psihologice.
Văd  doi bolnavi care nu cer ajutor, care se complac în ceea ce fac, sau poate ruşinea de a fi descoperiţi, arătaţi cu degetul îi opreşte?

Hmmm…,de acum înainte când am să văd pe stradă pe cineva cu un cucui în frunte, am să mă uit de două ori la el, poate, dar poate (de frică nu cred că aş reuşi) l-aş întreba-Ai nevoie de ajutor specializat?

   Scriitorul cred că a vrut să tragă un semnal de alarmă în privinţa acestei boli, a acestor oameni, care poate se chinuie şi nu au rezolvare.

  Sunt foarte curioasă totuşi şi vreau să întreb autorul, care este psihologAţi avut parte de asemenea cazuri?  Pot să spun că pe mine m-aţi speriat zdravan. Ştiţi de ce? Pentru că, acum foarte recent, am avut un accident de maşină, am fost conştientă pe tot parcursul lui, apropiaţii mi-au spus că a fost un miracol că am scăpat aşa cum sunt acum, dar eu nu aş vrea să se mai întâmple vreodată. Nu aş vrea să mai încerc să revin la viaţă din nou şi din nou.

  Genul acesta de carte (aici coperta este cam înşelătoare, liniştea aşternută pe chipul fetei, apa liniştită,   denotă ceva ce aduce mult cu relaxare şi împăcarea de sine) este pentru oameni puternici, care fac faţă genului TRANSGRESSIVE.

   Am citit undeva următoarele: ,,Romanul Aer şi MSbP analizează discret o paletă vastă de afecţiuni, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de personalitate brodeline, Sindromul Munchausen by Proxy, depresia, anxietatea, fobia socială, psihoza ori sinestezia-şi modul în care astfel de probleme influenteaza relaţia de cuplu şi interacţiunea partenerilor cu mediul social.”-Mulţi dintre voi veţi înţelege mai bine subiectul cărţii.

Crux Publishing logo

Cartea Aer şi MSbP de Razvan T.Coloja a fost oferită pentru recenzie de editura Crux Publishing. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Crux Publishing. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

17 COMMENTS

  1. Superba cartea. Ucide-ma dar mi-a placut la nebunie. Fata aia cu chip impacat de pe coperta in timp ce scufunda … eu o vad ca pe liniste. Linistea oferita de atingera voluntara a granitei dintre viata si moarte. Si nu stii daca de data asta plamanii iti vor rezista, si nu stii daca vei mai deschide ochii sau daca iti va mai intra vreodata oxigen pe nari … si totusi e alegerea ta, modalitatea ta de liniste. Mai presus de idealul social, dincolo de normalitatea aleasa de ceilalti … pt k esti unic in anormalitatea ta. Si pana la urma … cine decide normalitatea?
    Se vede k mi-a placut, da? :) kisses! :*

    • Ia fă o poza sa te vad, ai cucui sau nu ai ?sincer,de data aceasta coperta m-a atras,dar,eu ii dădeam o altă semnificație,poate beatitudine după o partidă fierbinte,nici de cum despre ce este vorba în realitate!vsd ca ți-a plăcut,intrun fel e drama unora,dar,ce e mult e mult si pt.mine. :D

  2. Frumoasa recenzie, dar nu cred ca as putea citi cartea. Doar citind citatele, si m-au trecut fiori de groaza.

  3. Mi-a placut mult prezentarea , dar nu stiu daca mi-ar place cartea..cu toate ca sunt mai “excentrica” de fel :(

Scrie un comentariu. Vorbeste cu mine!