Ajunul lui George
Era pentru prima dată când George făcea ceva ilegal. Pierduse pariul cu prietenii săi și iată-l acum, în miez de noapte, cu un topor în mână, în pădure. El… care niciodată nu încălcase legea, el, care ocolea jumătate de oraș doar ca să treacă pe zebra. Acum trebuia să taie un brad și să-l aducă în sufrageria unde se decisese, cu câteva minute în urmă, pedeapsa sa. Nu auziseră și ei de brazi artificiali? De ce să pedepsească și pădurea, când ,,e-Sarbatoare.ro” e doar la un click distanță?
Era cumplit! Pe cât de friguroasă era noaptea aceea în pădure, pe atât de tare transpira George… cu toporul în mână și cu un tremur pe care niciodată nu-l mai avusese. Înainta pe cărarea din desișul pădurii, imaginându-și cum o să fie prins de pădurar, cum o să fie dat pe mâna poliției și cum o să apară în ziarele de a doua zi, în articole cu titluri precum: „Tâlharul pădurii a fost capturat” sau „Individ periculos, cu un topor în mână, prins în pădure în flagrant”, alături de poza lui deloc fotogenică. Toate acestea pentru un brad, pentru un pariu pierdut în seara de ajun, în propria sa sufragerie. Se și vedea eliberat pe cauțiune chiar în prima zi de Crăciun, sub privirile pline de reproș ale soției, sub privirea tăioasă a soacrei, din care reieșeau clar și dureros cuvintele: „Știam eu că nu ești bun de nimic! Ce căutai, mă, în noaptea de ajun în pădure, cu toporul?”.
Era clar, nu trăise George dramă mai mare în viața sa! Dar acum urma să o pățească. Era inevitabil! Pe de altă parte, nu avea cum să renunțe. Era deja acolo, își auzea respirația fremătând în întunericul pădurii. Lanterna proiecta o lumină tremurândă pe cărarea unde George încerca să răzbată cu greu prin zăpadă. Aruncă o scurtă privire pe cer, printre ramurile îngreunate de nea ale brazilor și zări pleiada de stele care se distrau văzând un așa spectacol. Deodată, din desișul brazilor, se auzi un zgomot ciudat.
-E clar, își spuse George înlemnit de frică, m-au prins. E pădurarul. O să fiu dat pe mâna poliției. O să am dosar penal. Asta a fost!
În timp ce-și pregătea replicile pentru pădurar: „Știu că e greu să credeți, dar a fost un pariu, nimic mai mult” sau „Să știți că nu e ceea ce pare, chiar dacă mă vedeți cu un topor aici, în pădurea de brazi…”.
Aceasta din urmă nu i se păru o replică atât de reușită și încercă în mintea sa să creioneze o alta, mai credibilă, însă dintr-o dată, la nici doi metri în fața sa, apăru pe cărare nimeni altul decât… ursul! Împietrit, George vru să strige, dar când deschise gura, îi ieși replica:
-Domnule pădurar, știu că e greu să credeți, dar a fost un pariu, nimic mai mult!
Atât a reușit George să spună, apoi a făcut cel mai înțelept lucru posibil în situația dată: a luat-o la fugă și nu s-a oprit decât atunci când a ajuns la mașină. Acasă, George le-a explicat prietenilor săi:
-Era o liniște perfectă în pădure, aș fi putut tăia nu un brad, ci chiar mai mulți, dar m-am gândit… la ce bun să distrugem pădurea? Există brazi artificiali! Oricum, acum câteva zile, soția mea a comandat un brad artificial de pe e-sarbatoare.ro! Dar plimbarea prin pădure a fost relaxantă, să știți!
De atunci, George nu mai face pariuri cu prietenii săi. El prețuiește natura, a devenit un ecologist înfocat, s-a înscris într-un ONG ce se opune defrișării pădurilor, iar când e-sărbătoare își aduce aminte, oftând ușurat, întâmplarea trăită în ajunul acelui Crăciun.
Partajează asta:
SIMILAR ARTICLES
8 COMMENTS
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Si eu prefer brazii artificiali in detrimentul celor naturali. Nu este acelasi lucru, nu mai are acelasi farmec dar cum defrisarile sunt ingrijoratoare iar preturile la brazii naturali sunt prea mari atunci un brad artificial este mai indicat. Plus ca este o investitie pe termen lung.
Super articol
Frumos articol,vreau sa vad oferta,poate ma las convinsa
Cu siguranță, prefer brazii artificiali!
frumos si interesant articol!
Ador brăduții 😀
Ce articol simpatic! Eu ador mirosul natural al brazilor, insa de cativa ani, am ales varianta bradului artificial. Este mai convenabil, din multe puncte de vedere. Asta ca sa nu mai adaug si ideea ca imi pare tare rau de atatea paduri distruse…
Foarte frumos articolul! Buna treaba, George! :))