Am murit din fericire: Intoarcerea si Chaos de Theo Anghel

Am murit din fericire: Intoarcerea si Chaos de Theo Anghel

by -
17

Am murit din fericire: Întoarcerea și Chaos de Theo Anghel

 Întoarcerea (Am murit din fericire 1) de Theo Anghel

Editura: Quantum Publishers

Anul: 2016

Număr pagini: 298

Gen: fantasy

Eram un simplu cititor când am început să citesc cărțile lui Theo Anghel… și apoi am devenit jumătate cititor, jumătate personaj. Să vă spun cum a fost…

Întotdeauna am fost convinsă că dincolo de lumea aceasta concretă, există alte lumi, imposibil de înțeles, dar și de detectat de către noi… iată de ce cartea lui Theo Anghel m-a captivat chiar de la primele rânduri, lăsându-mă să pătrund într-o lume care pe mine mă fascinează: aceea a îngerilor și a demonilor.

Să vorbim însă despre fantasy și ce înseamnă acest gen literar în contextul actual al literaturii. Luat în derizoriu la început, genul acesta a reușit în ultimii ani să câștige din ce în ce mai mult teren, astfel, dacă înainte criticii apreciau fantasy ca fiind fără valoare literară suficientă, iată că ultimii ani au demonstrat ceea ce omenirea ar fi trebuit deja să știe: progresul aduce cu sine și schimbări de gusturi, în toate domeniile și implicit în literatură. De la scrierile de început, despre care se spune că ar fi apărut undeva spre finalul secolului al XIX-lea, până în zilele noastre, ascensiunea acestui gen a devenit un proces continuu, ca un fel de uragan care a absorbit, pe acolo pe unde a trecut, mii de cititori din întreaga lume… și iată, ne aflăm în stadiul în care fantasy a devenit aproape un trend.

Înainte să vă spun despre cartea lui Theo Anghel, trebuie să precizez că citisem câteva cărți fantasy scrise de autori străini și nu rămăsesem după citirea lor, decât cu plăcerea de a citi, însă pentru mine, o carte bună e una care te face să vorbești singur zile întregi după aceea. O carte cu adevărat bună e una care ține gândul tău captiv pentru cel puțin câteva zile, iar un fantasy bun e unul care te năucește chiar de la primele rânduri… și când îți dă drumul, ești jumătate cititor, jumătate personaj.

Tocmai din postura de „jumătate cititor, jumătate personaj”, vă scriu despre această carte, care impresionează prin lejeritatea transmiterii mesajului, prin modul natural prin care sunt expuse evenimentele și mai ales prin complexitatea personajului principal.

Și… pentru că veni vorba despre personajul principal, ei bine, se numește Oriana și încă de la început, ne împărtășește nemulțumirile sale legate de fizicul său, ne spune că nu și-a văzut niciodată părinții și că a fost crescută de o mătușă… și apoi subliniază „Vă întrebați cum de sunt moartă și totuși vă povestesc despre mine? Dacă tot ne-am așezat comozi, s-o iau cu începutul”. Ei bine, cei care au impresia că pot citi din ipostaza de „așezați comozi”, se înșeală. Nu poți fi părtaș la o astfel de mărturisire, stând comod.

Oriana moare în ziua nunții sale, devine recuperator de suflete și primește două ajutoare: Ama din partea Raiului, iar Abel din partea Iadului. Sunt personajele care o însoțesc pe Oriana în misiunile sale, în această nouă etapă a existenței sale. Cred că fiecare dintre noi a simțit măcar o dată în viață existența celor două forțe și influența lor în cotidian. Diferența dintre noi și Oriana este că ea avea abilitatea de a-i vedea și de a-i face, atunci când era nevoie, vizibili și pentru ceilalți.

Evenimentele se succed destul de alert, însă pe alocuri există și episoade amuzante, cu elemente de umor de bună calitate: „Abel se afla în față, lângă șofer. Oare cum ar reacționa omul dacă ar ști că pe locul din dreapta se află un drac? Dacă aș rosti cuvântul Visio?”

Pentru că nu a existat dorință mai mare a Orianei decât aceea de a avea o familie, acum că nu mai era în posibilitatea de a face asta, se atașă de cei Ama și Abel, simțindu-i ca pe o familie… una în care, evident, nu lipseau certurile. Despre Abel spune: „mă obişnuisem atât de mult cu el, încât uitasem cine era şi de unde venea. Mă deprinsesem a convieţui cu discipolul diavolului. Îl aclimatizasem.”, iar despre Ama: „vocea ei era cel mai eficient tranchilizant”.

 „Până acum nu m-au ajutat cu nimic, afurisiţii ăştia se cunosc încă de pe când erau în viaţă şi se pare că au multe de împărţit. După câtă pasiune pun în înfruntările lor, bănuiesc că au fost amanţi. Dar să nu trag concluzii pripite.”

Chiar dacă la început nu pare să ia în serios misiunea și rolul său în această lume, cu timpul, Oriana se arată interesată de noul său rol în această lume, iar calitățile fizice pe care și le descoperă sunt un adevărat atu în fața muritorilor de rând. Misiunile sale presupun nu doar agilitate, forță, ci și intuiție. Ea trebuie să facă alegeri între oameni pe care să îi salveze și oameni pe care să nu îi salveze, iar asta îi provoacă stări de meditație, de întrebări despre cum e mai bine să procedeze.

După ce Oriana obține un job de noapte într-un restaurant, în toată această aventură fantasy apare și nelipsita iubire… ca dovadă a faptului că și lumea aceasta și cea de dincolo, sunt coordonate de același sentiment: iubirea. Cel care o face să simtă fiori este un recuperatorum și el, însă unul pierdut, care a renunțat la îngerul bun și l-a păstrat doar pe cel din Iad, devenind astfel un suspus al răului.

„Mă studia milimetru cu milimetru. De parcă ar fi încercat să-mi citească gândurile. Speram că n-o poate face, altfel ar fi aflat că-l considerăm destul de atrăgător şi că avea un zâmbet de milioane, în ciuda aspectului de asasin plătit.”

În peisajul acesta, al eternei lupte dintre bine și rău, apar și personaje atât de reale, încât nu mai știi care e limita dintre realitate și fantasy… și tocmai acesta este farmecul acestui gen literar. Viorel, un băiat al străzii, îi arată Orianei o altă lume, adiacentă vieții și morții – este lumea chinului perpetuu, subterană și abundentă în mirosuri puternice și covârșitoare, o lume cu aromă de neputință, de durere și de mizerie – lumea celor care locuiesc în canale, un spațiu al unor suflete care par încătușate într-o realitate cruntă.

Cum va reuși Oriana să facă față situațiilor inedite, veți afla răsfoind paginile… și vă garantez că de la primele rânduri, până la sfârșit, totul e o cursă… una fascinantă.

Aș fi vrut să spun că se citește ușor, însă am realizat că nu e vorba despre asta… tu nu citești cartea, chiar dacă ai impresia aceasta, ci cartea te poartă pe tine acolo unde dorește… și asta înseamnă fantasy.

                                                              Chaos (Am murit din fericire 2) de Theo Anghel

Editura: Quantum Publishers

Anul: 2016

Număr pagini: 336chaos theo anghel

Gen: fantasy

După ce am făcut cunoștință cu Oriana cu ezitările legate de noul stadiu al existenței sale, iată că al doilea volum, Chaos ne servește continuarea aventurilor, dar cu un personaj principal mai puternic și mai stăpân pe sine și asta datorită regulilor care i-au devenit familiare, prin exercițiul primului volum.

Volumul al doilea este un stadiu avansat, atât din punct de vedere al desfășurării acțiunii, al complexității personajelor, dar și al sentimentelor pe care le transmite.

De data aceasta, pe lângă sufletele pe care i se cere să le salveze, Oriana își întocmește o listă proprie și asta pentru că acum pare să fi acceptat mai bine ceea ce i se întâmplă. Mai mult decât atât, Oriana primește și sarcina de a supraveghea pe Gudila, un proaspăt recuperator care are nevoie de îndrumare.

Există, așadar, în acest volum, trei recuperatori care caută să îndeplineacă cu succes sarcinile trimise din lumea cealaltă.

Senzațiile pe care Oriana le are atunci când se află în preajma lui Marc sunt din ce în ce mai intense: „Fir-ar! Chiar și trezit din somn arăta ca un zeu! Avea bustul gol. Pielea avea culoarea mierii. Mi-am imaginat că iubitele lui îl mușcau des, încercând să vadă dacă și gustul era acela al divinului nectar. La naiba! Eu așa aș fi făcut!”. 

Trebuie să recunosc că scenele acestea pot răvăși imaginația oricărei femei… nu spun mai multe.

Revenind la realitate (deși, după scene de genul acesta, e destul de greu să revii), volumul oferă un grad de complexitate mai mare și din punct de vedere al acțiunii. Ea se desfășoară în mai multe planuri care uneori se întretaie, lumile sunt mai animate decât în primul volum, misiunile sunt mai complexe și mai greu de îndeplinit, dar abilitățile Orianei par să fie superioare… sau poate că a devenit conștientă de ele abia acum.

Lumea aceasta e un „Chaos” și e nevoie de ajutor din alte lumi pentru a păstra echilibrul dintre bine și rău… numai că lucrurile nu sunt atât de simple și de idealiste, negrul nu e niciodată negru, iar albul nu e niciodată alb… e loc de negocieri, de răzgândiri, de idile…

Încercările de a-i salva pe cei care se află pe propria listă, pe cei aflați pe listele impuse, sunt un adevărat uragan de evenimente, presărate și cu situații amuzante, cu umor de bună calitate.

Chiar dacă limbajul poate să pară, pe alocuri, mai direct, el nu exprimă vulgaritate, ci creionează exact realitatea din care a fost extras.

Nu te saturi niciodată de aceste personaje, de lumea pe care ele îți permit să o vizitezi. Este imposibil ca la finalul cărții să nu-ți mai dorești o continuare… pentru că, de partea binelui sau a răului, personajele devin parte din existența ta… cel puțin pentru o vreme.

Spre deosebire de alte personaje aparținând genului fantasy, cele ale lui Theo Anghel sunt moderne, cizelate, elegante, au stil și sunt descrise atât de fin, încât ți se pare că nu trebuie decât să spui „Visio” ca să-i ai lângă tine și să devină vizibili și pentru ceilalți… Cât despre Marc, cu frumusețea sa draconică… recunosc oficial, am rostit de câteva ori „Visio”… nu s-a întâmplat nimic, deocamdată…

         Din fericire, acțiunea va continua „Dincolo”… și cine știe ce se va mai întâmpla?!

Recomand cartea nu doar iubitorilor de fantasy, ci și celor care vor să evadeze într-o lume cu bătălii neștiute, o lume care anticipează moartea după aroma sa, o lume în care imposibilul devine rutină.

Quantum Publishers Logo


Cărţile Am murit din fericire: Întoarcerea și Chaos de Theo Anghel au fost oferite pentru recenzie de către Editura Quantum Publishers. Pachetul poate fi comandat de pe site-ul Editura Quantum Publishers. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Autor: Rodica Puşcaşu

 

17 COMMENTS

  1. daaa,pot sa ma laud ca am citit cartile,iar in curand si volumul 3.Am adorat personajele,dialogurile spumoase,tot am incercat sa absorb,aidomsa unui burete.Sunt curioasa de vol 3.felicitari Rodica pentru recenzii,felicitari Theo Angel pentru aceste carti minunate!

  2. Singura reacție pe care pot s-o am după citirea acestei recenzii: Wow!
    Mulțumesc, Rodica, pentru că mi-ai dezvăluit chiar și mie, fațete ale poveștii pe care le asimilasem inconștient!

  3. Frumoasă recenzia, așa cum Rodi ne-a obișnuit să scrie despre cărți. Minunată combinație: cărțile scrise de Theo Anghel și penelul interior suav și profund al Rodicăi. Felicitări!

  4. Frumoasa recenzia Rodica :) . Nu am citit cartile acestea dar, tot mai mult, sunt tentata sa incep sa citesc si genul acesta de carti fantasy.
    De Theo Anghel am citit doar Rochia aurie – mi-a placut foarte mult. Oricum autorii romani sunt trecuti pe lista mea pentru 2016 :)

  5. Nu am citit nici eu cartile, insa am tot auzit de ele in ultima perioada. Copertile imi plac la nebunie!
    Felicitari pentru recenzie!

  6. Offfff acum le vreau sunt eu. Nu sunt fan genului fantastic. Dar prea la suflet mi-a pătruns recenzia. Felicitari

  7. O recenzie foarte buna! Vreau si eu sa citesc cartile! Felicitari Rodica si Felicitari autoarei!

  8. Felicitari pentru recenzie! Nu am citit aceasta carte, dar sper ca o voi citi candva. Am auzit numai lucruri bune despre ea.

  9. Mulțumesc pentru aprecieri! Este, într-adevăr, o carte care merită și mă bucur că am avut ocazia să o citesc. Este una din acele cărți pe care le citești și, inevitabil, te atașezi de personaje, devii dependent (iată de ce, imediat după „Întoarcerea”, am savurat „Chaos”), vrei să știi ce mai fac, ce mai simt. E o lume extraordinară… Mi-a plăcut enorm să pătrund și eu în această lume răsfoind paginile… și abia aștept „Dincolo”.

  10. frumoasa prezentare rodica!am primele doua carti si desi mi-a spus theo ca se pot citi independent am ezitat si am astept ;) sa iau si vol 3,altfel acum imi rodeam degetele de nerabdare.deci voi achizitiona si 3 -ul si le voi citi.pana atunci multumim rodica!felicitari theo! ;) ;)

  11. Captivanta recenzie .Felicitari ! Astept aparitia vol 3 ca sa le citesc la rand , asa nu are nici un farmec sa le citesc la distanta de cateva luni sau ani cum am avut experienta cu alte serii .

  12. […] faptului că este roman de început de carieră scriitoricească, cronologic vine după romanul “Întoarcerea” primul volum al trilogiei “Am murit din fericire” apărut anterior. Oricum sunt tipuri de […]

  13. Eu sunt la inceput de drum( casa spun asa ;) ) cu genul fantasy. “Intoarcerea” a lui Theo Anghel este a doua carte citita (dupa “Ultimul viking” O.G.Arion) si incep sa prind drag de genul acestya de carti :) . Mi-a placut foarte mult primul volum din serie. La inceput mi s-a parut ca actiunea este prea inceata si eu vroiam adrenalina. Dar cartea a inceput sa ma captiveze tot mai mult pe parcurs. Chiar imi place de Oriana, de ingerii ei Ama si Abel iar interactiunea dintre ea si Marc chiar imi aduce zambetul pe buze :) . Replicile lor sunt spumoase exact cum imi place mie :) . Acum citesc “Chaos”. Desi actiunea merge la un alt nivel, totusi, pana acum (sunt la jumatatea cartii) , mi se pare ca ii lipseste adrenalina. Voi vedea in continuare ce imi rezerva acest volum doi dar astept sa citesc imediat si volum 3 “Dincolo” unde am inteles ca este mult mai captivant iar adrenalina este tot mai sus ;) . Am eu ce am cu adrenalina asta :p

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro