Amanda lui Freud-de Karen Mack, Jennifer Kaufman-Editura Rao

Amanda lui Freud-de Karen Mack, Jennifer Kaufman-Editura Rao

by -
8

Amanda lui Freud de Karen Mack, Jennifer KaufmanAMANTA LUI FREUD

Titlul original: Freud’s Mistress
Editura Rao
An publicaţie: 2014
Traducere din limba engleză de Adriana Bădescu

Am văzut “Amanta lui Freud” ca pe o carte intens promovată şi comentată. Această publicitate din jurul romanului, mi-a stârnit curiozitatea şi mi-am dorit să îl citesc. Înainte însă, m-am documentat puţin cu privire la viaţa şi cercetările lui Sigmund Freud deoarece sursele bibliografice ale cărţii mi-au spus clar că cele două autoare au cercetat intens şi în scrierea cărţii s-au bazat atât pe documente istorice cât şi pe articole publicate în ziare şi reviste importante.
Am bănuit încă de la început că nu este vorba despre o lectură comodă prin care treci cu uşurinţă şi nu m-am înşelat. Cartea creionează viaţa, personalitatea şi felul de a gândi al unor personaje istorice importante. În acelaşi timp, autoarele redau foarte bine mediul social şi politic al vremurilor, iar desele descrieri au darul de a introduce cititorul în acea lume.

Sigmund Freud, denumit şi „părintele psihanalizei” datorită numeroaselor sale teorii şi cercetări despre psihicul uman, a avut o viaţă tumultoasă în care adesea s-a lovit de zidul neînţelegerii celor din jur. Cu toate acestea, el nu s-a dat bătut şi nu a renunţat la cerecetările sale, cercetări care au cuprins mai multe analize, printre care descifrarea viselor, complexul lui Oedip şi explorarea dorinţelor sexuale reprimate cu efect în crizele de isterie sau depresie.
În 1886 Freud se căsătoreşte cu Martha Bernays, o tânără drăguţă, dar cu un orizont limitat şi idei fixe. Din această căsătorie au rezultat şase copii cu personalităţi total diferite, dintre care, peste ani, doar Anna Freud, mezina familiei, va moşteni pasiunea tatălui şi va deveni o psihanalistă importantă.

În timp ce majoritatea surselor istorice ne prezintă o căsnicie solidă, cartea de faţă ne arată o altă latură a vieţii tumultoase a lui Freud. Sufocat de o societate incapabilă de a-i înţelege teoriile şi de o soţie al cărei orizont limitat îl agasează maxim, Sigmund Freud s-a apropiat de Minna Bernays, cumnata sa, a cărei inteligenţă ascuţită l-a fascinat dintotdeauna. Această controversată relaţie extraconjugală dintre Freud şi Minna face din acest roman o picanterie literară imposibil de refuzat, iar faptul că autoarele se bazează pe mărturisiri şi arhive fac totul să pară atât de verosimil.
N-ar fi crezut niciodată că se va ajunge la aşa ceva, dar exact asta se întâmplase şi acum era la mila surorii ei, cerându-i ajutorul.”

Minna Bernays a fost întotdeauna o fată frumuşică, dar inteligentă. Această inteligenţă alimentată pe parcursul anilor de curiozitatea ei de informaţie, a făcut din Minna o partidă nu tocmai agreată în Viena secolului XIX. Astfel se face că în timp ce fratele şi sora ei s-au căsătorit şi şi-au întemeiat familii, Minna a rămas singură, nedorind sub nicio formă o căsătorie formală – „ (…;) după părerea Minnei, o căsătorie de convenienţă nici măcar nu se putea numi căsătorie.”

După moartea tatălui, Minna devine o femeie independentă şi alege să lucreze ca damă de companie pentru a-şi asigura supravieţuirea. Firea ei temperamentală, pasiunea pentru citit şi gusturile ei mai puţin obişnuite pentru acea epocă fac ca slujbele găsite de femeie să fie doar temporare, cele mai multe sfârşindu-se cu concedieri sau demisii. Ultima slujbă o aruncă pe aceasta în stradă fără bani, iar Minna se vede nevoită să apeleze la sora ei, Martha, căsătorită cu Sigmund Freud.

Deşi la început femeia îşi spune că nu va sta mult, timpul trece, iar plecarea din casa surorii se tot amână.
„- E foarte plăcut să am pe cineva cu care să vorbesc … continuă el privind-o intens, pe cineva care să înţeleagă.
Inevitabilul se produce, iar Minna se simte tot mai atrasă de cumnatul său, care, din câte se pare, în loc să păstreze o distanţă decentă, o introduce tot mai mult în viaţa lui şi împărtăşeşte cu ea idei şi gânduri intime.
Simţind că îşi trădează sora şi că abuzează de aceasta, Minna decide să plece în Hamburg la mama lor deşi acest gând o oripilează. Ce se întâmplă mai departe mă face să cred că Dumnezeu are într-adevăr o plăcere sadică în a se distra pe seama vieţilor oamenilor.

La gară, Minna află consternată că trenul ei a fost amânat pentru a doua zi şi este nevoită să se cazeze la cea mai apropiată pensiune. Coincidenţă? Eu nu prea cred în coincidenţe, mai ales că Sigmund apare în pragul uşii înnebunit de ideea că femeia pe care o vrea pleacă. Minna nu poate rezista tentaţiei, iar atracţia pe care o simte faţă de soţul surorii sale o face să cadă pradă unei poveşti pasionale fără niciun viitor.
Faptul că Sigmund Freud este un bărbat pe care simte că îl cunoaşte, are o inteligenţă care pe Minna o fascinează şi deţine capacitatea de a stârni în ea senzaţii noi şi delicioase anulează orice gând raţional.

„Lasă ticăloşia să fugă … căci fiecare vinovat îşi este sieşi călău.

Aceste cuvinte par să descrie cel mai bine povestea care urmează. Deşi Minna încearcă să se îndepărteze de Sigmund şi de familia surorii ei, aceasta eşuează lamentabil atunci când Freud vine după ea în Frankfurt. Pasiunea dintre ei este devastatoare, iar ilustrul Sigmund Freud nu poate să nu se întrebe cum ar fi fost dacă ar fi întâlnit-o pe Minna înaintea Marthei. – „- Mă gândesc, răspunse şoptindu-i la ureche, ce s-ar fi întâmplat dacă te-aş fi întâlnit pe tine prima.”
Şi totuşi … pasiunile se nasc şi mor, iar efemeritatea lor naşte suferinţă. Evoluţia relaţiei şi finalul mi-au adus lacrimi în ochi şi un sentiment de amărăciune. Până la urmă cei care supravieţuiesc sunt cei puternici, iar secretul puterii nu este nicidecum curajul … dar asta urmează să aflaţi singuri şi să vă formaţi propria părere.

Mie mi-a plăcut cartea dintr-o multitudine de motive şi mă bucur că nu a fost un roman mediatizat degeaba. În primul rând am gustat plimbarea prin Austria aflată încă sub dominaţia Imperiului Hapsburgic. Pe urmă, deşi teoriile lui Freud mi s-au părut extrem de fantaziste şi exagerate, nu am putut să nu apreciez fervoarea cu care el credea şi îşi argumenta ideile. Nu am fost de acord cu niciuna dintre teoriile sale, dar m-a impresionat felul în care şi le-a susţinut fără a fi dispus să facă vreun compromis, iar pe mine acest fapt m-a stimulat să gândesc pentru a găsi contra-argumente.
În ceea ce priveşte mult-dezbătuta legătură extraconjugală, am simţit milă pentru Martha, dar nu am putut să o judec pe Minna. Deşi nu îi aprob trădarea, mi-am spus că niciodată nu alegem noi de cine sau când să ne îndrăgostim. Se întâmplă pur şi simplu, ca şi când destinul şi-ar bate joc de oameni. Pentru o clipă chiar mi-am dorit din tot sufletul un happy-end, deşi nu îmi puteam imagina unul. La urma urmei … nicio fericire nu se poate clădi pe nefericirea altora … pentru că inevitabil fundaţia cedează.

Sigmund Freud este o personalitate marcantă a istoriei şi tindem să îl vedem doar prin prisma teoriilor sale. Cartea ne prezintă în schimb varianta „umană” a lui Freud – omul din spatele profesiei şi al ideilor, un om capabil să simtă, să trăiască pasiunea, un om cu o viaţă de famile supra-aglomerată şi nesatisfăcătoare, un om neînţeles care a căutat aprobare şi iubire în braţele unei femei care îl putea înţelege şi accepta aşa cum era.
Am început să citesc acest roman ştiind că este ficţiune şi pe parcurs am încercat să îmi tot repet acest lucru. Acum, inevitabil mă întreb cât la sută e ficţiune şi care e procentul care înfăţişează realitatea pentru că ceva îmi spune că relaţia dintre Freud şi cumnata sa nu a fost niciodată doar o simplă născocire.

Amanta lui Freud” este o carte care te îndeamnă să gândeşti, iar personajele perfect creionate îţi dau senzaţia că asişti efectiv la filmul vieţii lor. Nu este o carte pe care să o citeşti la o cafea pentru că rişti să uiţi de cafea şi să o bei rece. Este în schimb o carte care te provoacă la o atentă analiză înainte de a emite opinii.

Pentru mine a fost un stil nou de lectură, o poveste care mi-a stârnit curiozitatea, o ocazie de a cunoaşte un alt Sigmund Freud.

CITATE:
” – Cu toţii suntem prizonierii neajutoraţi ai amintirilor traumatice din trecut, amintiri care au, invariabil, o natură sexuală. Chiar şi cele mai impresionante realizări ale noastre sunt marcate de caracterul animalic al firii umane. Aceasta ne e soarta.”
„ I se părea că momentele petrecute împreună cu el fuseseră ca o cufundare într-un vas cu argint viu : otrăvitor, şi totuşi un dar de la Dumnezeu.”
„ Îşi spunea că ei doi nu sunt ca ceilalţi oameni. O afirmaţie ironică , despre care ştia că nu este adevărată.

Diverta

Cartea Amanda lui Freud de Karen Mack, Jennifer Kaufman este oferită pentru recenzie de Diverta. Cartea poate fi comandată de pe site-ul www.dol.ro. Activitatea magazinului online şi promoţiile pot fi urmărite pe pagina de facebook. Dacă vă doriţi diversitate, puteţi urmări blogul cu recenzii despre produse www.clubdiverta.ro

Autor: Maryliyn

8 COMMENTS

  1. Abia aştept să citesc volumul! Vreau să îl cunosc şi eu pe acel Sigmund Freud de dincolo de copertă! Ceea ce ai scris mi-a trezit interesul Maryliyn ! :D

  2. Mi-am propus sa citesc si eu aceasta cartea. De mult ma tot gandeam sa o fac. Ca si tine, si eu am tot auzit de ea. Multumesc pentru detalii!

Leave a Reply