Amintiri din invatamantul romanesc-true story

Amintiri din invatamantul romanesc-true story

Engleza pentru toți

Amintiri din învățământul românesc-true story

    Dintotdeauna i-am invidiat (în sensul bun) pe cei care vorbesc bine engleza. Pur și simplu, nu știu cum fac. Și eu vorbesc engleza, dar nu la nivelul la care să mă declar mulțumită: am studiat-o din ciclul primar, la liceu, înțeleg aproape tot, pot să parcurg un text în engleză, într-o țară străină mă pot înțelege cu lumea cât să nu mor de foame, însă îmi lipsește acea cursivitate, îmi găsesc cuvintele cu greu; vorbesc greu, poticnit, cu un accent româno-hispano-francez, îmi vin cuvinte în franceză sau spaniolă; În Anglia, din cauza accentului localnicilor, nu înțelegeam absolut nimic. Ar fi trebuit să-i pun să scrie, altfel mă uitam ca vițelul la poarta nouă.
    La bac, am evitat pe cât posibil examinarea în limba engleză: mi-am ales franceza și spaniola. Pentru că sunt conștientă că nu este punctul meu forte. Ca să fiu sinceră, nici nu-mi place limba engleză.
Probabil vă întrebați de unde această aversiune. Cred că din școală. N-am avut noroc cu profesorii de engleză. Orice ar spune lumea, profesorul chiar contează.
Engleza și învățământul românesc
    Am început să învăț engleza la școală în clasa a doua. Eram entuziasmată, pe atunci îmi plăcea, mai făcusem și la grădiniță câte ceva… Însă așteptările mi-au fost zădărnicite: profesoara era o zgripțuroaică, coborâtă direct de pe mătură (și nu de Quidditch) din basmele de speriat copiii. Nu știa să se apropie de elevi, era mereu țâfnoasă, și mie, cel puțin, îmi era întotdeauna frică de ea. Mă inhiba.
    Un an mai târziu, profesoara a fost schimbată. Ce fericire, noua „doamnă de engleză” era drăguță, blândă, avea un aer matern… Ne învățase și un cântecel, poate mai multe și nu mai țin eu minte… Însă bucuria nu a durat prea mult timp: o boală necruțătoare ne-a răpit-o.
    Școala a rămas brusc fără un om valoros, ceea ce a generat o criză: n-aveam profesor de engleză la clasă. N-avea cine să ne predea. Clasa a cincea a fost un haos total: două săptămâni ne-a fost repartizat un domn care locuise în America, dar nu era profesor de nici un fel. Săracul se străduia, dar n-a avut prea mult succes: el vorbea, el înțelegea.
    Apoi, a fost găsită o soluție de compromis: trei profesoare la clasă! Câte una pentru fiecare zi. Uitându-mă în urmă, realizez: ce să înțeleagă niște copii de 11 ani de la trei profesoare diferite? Fiecare cu stilul ei, una ne cerea ceva, alta altceva… Nu vreți să știți ce încurcătură era în capul meu! Nici această situație nu a durat prea mult, s-au mai perindat câteva profesoare și gata clasa a cincea!
    Nu știu dacă aș fi preferat această situație confuză în locul celei care a urmat: o altă zgripțuroaică! Acum deja eram mai mare, nu mă mai speriam ușor, dar cum să înveți cu drag când cea care ar trebui să-ți deschidă interesul spre materia predată umilește elevii, îi jignește, chiar îi lovește? Norocul meu (și al ei) că nu a ridicat niciodată mâna la mine. Eu, cum sunt mai nebună de fel, sigur i-aș fi prins mâna în aer sau… nici nu vreau să mă gândesc.
Ce soluții avem?
    Am văzut cum se poate ajunge într-o asemenea situație, probabil că unii dintre voi s-au regăsit, dar rămâne întrebarea: ce putem face noi, cei care nu stăpânim această limbă? Cum ne vom descurca într-o lume dominată de limba engleză?
     În ziua de azi, engleza este indispensabilă. În majoritatea anunțurilor de angajare, engleza la nivel avansat este o cerință obligatorie; la fel se întâmplă și cu avansarea la locul de muncă, ca să nu mai vorbim de cei care vor să lucreze în străinătate. E clar: în ziua de azi, reușita este asociată cu un nivel avansat al cunoașterii limbii engleze. Deja nivelul mediu nu mai este suficient.
    Auzim engleza peste tot, strecurându-se insidios printre cuvintele românești. Fără să ne dăm seama, chiar noi, cei care nu stăpânim limba, folosim din ce în ce mai multe anglicisme. Dar asta nu înseamnă că o știm mai bine. Romgleza nu ne ajută decât să părem mai interesanți.
    Și totuși, ce putem face? În ultimul timp, au apărut tot felul de cursuri de engleză. Însă nu mai suntem copii de școală, nu mai avem viețile lipsite de responsabilități de atunci. Job-ul ne solicită, ne ocupă tot timpul, avem deadline-uri, viață de familie, pisică de hrănit, multe lucruri de făcut. Nu mai avem disponibilitatea de a merge la cursuri.
    Dar cine a zis că pentru a învăța ceva, trebuie neapărat să mergi undeva? Poți la fel de bine învăța engleza de acasă, de pe o platformă online, la orice oră din zi și din noapte. „Engleza pentru toți” îți pune la dispoziție o astfel de posibilitate. Te loghezi pe o platformă și începi cursurile! Totul va fi supravegheat și coordonat de un profesor, care oferă feedback fiecărui cursant, corectându-i răspunsurile la exerciții și teste. Este ca și cum ai face meditații la engleză, numai că nu te deplasezi și te poți loga oricând.
    Consider că platforma de e-learning este de real ajutor pentru cei care nu au disponibilitatea de a se deplasa la cursuri. Să fii acolo la o anumită oră, să pierzi timp pe drum, pur și simplu nu avem când. Trăim într-o lume a vitezei, care nu stă după noi.
    Cel mai mare avantaj mi se pare posibilitatea de a te conecta oricând la platformă, o alternativă pentru cei cu un program încărcat și haotic.
    Să înveți engleza online, de acasă, din fața calculatorului, pare o soluție foarte eficientă și practică. Desigur că mulți sunt sceptici, însă prezența unui profesor (nu a unei zgripțuroaice) care supraveghează tot acest proces îmi dă încredere.
Eu zic că merită încercat, voi ce spuneți?englishforall-299x300
 Articol scris pentru competiţia Spring SuperBlog 2017. Proba 4

SIMILAR ARTICLES

14 COMMENTS

  1. In ziua de azi, limba engleza este absolut necesara. Asa cum ii spun mereu si fiicei mele, pe care o incurajez sa invete engleza si careia incerc sa ii insuflu placerea pentru aceasta limba, pe mine m-a ajutat enorm in viata faptul ca am invatat engleza.

  2. Eu am facut engleza la scoala dar am indragit aceasta materie, cu adevarat, de abia in liceu. Pana acum 7 ani vorbeam engleza bine dar vocabularul nu era foarte bogat. Totusi ma simteam norocoasa datorita serviciului penrtu ca veneam in contacxt cu furnizori straini. Odata cu mutarea in Bacau nu am mai vorbit un strop de limba engleza. Regret enorm pentru ca este si vina mea . Nu m-am gandit sa incep sa citesc carti in limba engleza. Chiar este util, in ziua de azi, sa stim o limba straina chiar doua.
    Succes in continuare!

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro