Antimemoriile unei muze de Julia Kalman

Antimemoriile unei muze de Julia Kalman-recenzie

Editura: Pandora M

Anul apariției: 2016

Număr pagini: 272

   Julia Kalman și-a petrecut ultimii zece ani în ateliere de creație plastică, unde a scris două romane și jumătate. Boema a inspirat-o, a vindecat-o de blazare, iar artele i-au schimbat viața. Așa a început scrierea Antimemoriilor unei muze, un exercițiu stilistic destul de manierist, care s-a transformat într-un joc literar, într-un experiment dureros, dar seducător.Acum lucrează la un volum de proză scurtă, la un nou roman și la un proiect de traducere literară. Julia Kalman este membră a Clubului Scriitoarelor încă de la înființarea acestuia.

   Cu puțin timp în urmă am citit o carte excepțională. O carte despre care nu auzisem prea multe, dar în privința căreia eram extrem de curios. Întâmplător am cunoscut-o și pe autoare pe facebook, o doamnă distinsă, elegantă și cu un vizibil aer de artist. Boemă, sensibilă și misterioasă. O persoană din ale cărei mâini ar putea ieși doar o operă neprețuită, plină de secrete gata să fie descifrate. Titlul sau poate autoarea mi-au sporit curiozitatea, m-au determinat s-o deschid. Sau poate există și acolo, într-unul din ungherele sufletului meu, ca la toți ceilalți, ceva din firea de artist. Cert e că am citit cartea.

   Am petrecut câteva ore în compania antimemoriilor unei muze. Am savurat aceste rânduri așternute cu măiestrie de Julia Kalman. Am încercat să pătrund în acea lume situată undeva în spatele cuvintelor, dincolo de o lectură superficială. La început am întâmpinat mici dificultăți. Voiam să ajung la ceea ce am putea numi sufletul cărții. Voiam să pătrund în acel abis întunecat, dar care se sfârșește, în cele din urmă, cu strălucire unei lumini de-a dreptul divine. Nu a trebuit să rostesc ,,Sesam, deschide-te!”, ci a fost suficient să-mi deschid eu sufletul, să-i permit să se amestece printre cuvinte.

   Pe măsură ce dădeam paginile simțeam că sunt și mai bine prins în mrejele poveștii. Legat fedeleș, cu sufletul la gură, mă lăsam purtat de acest vârtej amețitor. Odată prins, nu am mai fost eliberat până când nu am întors ultima pagină. M-am simțit confuz, deznădăjduit. Cartea s-a terminat prea repede, viteza paginilor o ajungea pe cea a luminii. Am fost deconectat de la această scriere profundă, după ce am fost unul și același cu ea, și, brusc, nu știam ce să mai fac, ce să mai zic. Toată această experiență a fost doar un vis? Un vis aflat la granița dintre straniu și miraculos, ceva între un vis frumos și un coșmar?

,,Și avea într-un fel dreptate, lumea artistică te poate distruge, îți poate lua mințile, pe de altă parte însă arta are darul de a ține timpul în loc și de a deschide porți către alte dimensiuni. Ne oglindim în fiecare tablou, vedem în el reflexia sufletului nostru, dar, oricât de buni și de frumoși am fi, cu cât privim mai mult, cu atât vom ajunge mai adânc în noi, acolo și-au făcut sălaș frustrările și limitările, ne vom descoperi răutatea și urâțenia, le vom exciza și, încetul cu încetul, vom ajunge să ne reconstruim armonia interioară.”

   Am adormit, gândindu-mă la muza Regreta. Când m-am trezit toată învălmășeala din capul meu se oprise, totul era atât de clar. Am conștientizat toate trăirile mele din timpul lecturii, despre care adineauri nu știam dacă îmi aparțin mie sau ei.  Am recitit-o, dorind să mă mai bucur odată de acest carusel al trăirilor și al zbuciumului interior.

   Am reflectat ceva timp asupra acestor antimemorii. Ale unei muze, ale artistului, ajuns sau încă nu în ,,pragul nebuniei”, ale cititorului, ale mele, ale tale, ale oricăruia. Și acum mi-e greu să redau într-o manieră suficient de coerentă cât de specială este această carte. Și oarecum mă tem că nu toți cititorii o vor ,,gusta”, că nu îi vor descoperi profunzimile. Această scriere ce nu vrea să fie o culegere de memorii m-a fascinat, mi-a bucurat și hrănit spiritul într-o anumită măsură. Inefabil.

   Mi-a plăcut nespus, căci e genul de carte pe care ai putea-o reciti de nenumărate ori fără ca farmecul să se piardă. Cu fiecare lectură vei afla altceva nou, taine pe care nu le descifraseși.

,,Într-o noapte cu  lună așezați-vă o oglindă oarbă în față. Priviți în planul secund, stereoscopic. Expirați – inspirați. Vizualizați. Suntem acolo, sunteți acolo – suflete, iluzii și demoni flămânzi, în căutare de carne, în căutare de trup, aceleași verbe ne definesc.”

   ,,Antimemoriile unei muze” este o excelentă alegorie la adresa vieții artistului, un exercițiu stilistic impresionant al unui artist talentat, al cărui condei face minuni în contact cu foaia albă de hârtie. Personajul-narator este însăși Regreta, muza, crăiasa cuvintelor, regina celor scrise, artista veșnic neînțeleasă. A fost și ea un om ca toți alții, a avut o viață normală, o familie, însă odată ajunsă la maturitate a renunțat treptat la normalitate, alegând în schimb ,,nebunia”.

   Cunoaște și alți artiști, majoritatea artiști vizuali, intră în acest mediu aparent vicios, depravat, nelipsit de alcool, tutun și sex. Devine una de-a lor. Începe o nouă viață, trăind de pe o zi pe alta, iubind mai mult sau mai puțin, învărtindu-se parcă în cerc, fără a face vreun pas înainte. Oriunde și-ar întoarce privirea dă de Dan, Dana, von B, Modela, bunicul Alfred, toți locuitori ai acestui univers haotic, pe alocuri fictiv.

   Timpul trece și această muză se simte tot mai străină. Ca și cum nu s-a putut adapta în întregime. Nu-și găsește locul, se descoperă pe ea însăși și încearcă să înțeleagă ceea ce este cu adevărat important. Talentul ei trebuie exploatat. Existența sa este efemeră, prea scurtă pentru a fi irosită…

,,Îmi spuseseră pe un ton ferm că sunt scriitoare și că am talent, precum un copil care a capturat un curcubeu într-o sticlă, dar îmi arătaseră că eram de-abia la început, iar asta nu pentru că înzestrările ar trebui dovedite, ci, dimpotrivă, pentru că ar fi fost păcat să nu le pot stăpâni, să nu mă pot bucura de ele. Fără ei nu m-aș fi apucat de joacă.”

   Julia Kalman reușește să adreseze un mirific elogiu artei și artiștilor. Fără artă viața noastră ar fi fadă, iar fără artiști n-am fi niciodată capabili să descoperim aceste proiecții ale frumosului, să le includem în viețile noastre. Autoarea româncă e dovada vie a literaturii de calitate și a artei românești a cuvântului. Nu este cu nimic mai prejos decât ,,literații” străini.  Julia Kalman te face să te simți mândru de naționalitatea ta, că te numeri printre cei care apreciază frumosul așternut pe hârtie.

   Vă recomand să citiți ,,Antimemoriile unei muze”! Vă invit să porniți într-o scurtă călătorie, să cădeți și să vă ridicați alături de personajele creionate atent! Deschideți-vă sufletul, lăsați-l liber, citiți această carte, trăiți și concluzionați! Cu toții suntem artiști. Important e să scoatem la lumină acea trăsătură a firii noastre…

     Alte păreri:

„Se poate spune că, pentru Julia Kalman, fantasticul și ascuțitul său spirit de observație se întemeiază pe o predilecție spre ambiguitate, pe o tentație de a-și exorciza imaginea creatoare. Nu este mai puțin adevărat că, după lectura acestei cărți sclipitoare, inteligentă, ești tentat să folosești mai multe sugestii decât oferă însuși textul. Antimemoriile unei muze anunță apariția unui mare scriitor.” Denis Dinulescu

„Julia Kalman păstrează în fiecare clipă un soi de detașare ludică, necesară, dar nu se mutilează, nu se reduce pe sine, ba dimpotrivă, se afirmă, se amplifică, până când ajungi să nu-ți mai dai seama cine privește pe cine, cine creează pe cine, cine domină pe cine: artistul, cel care așază muza delicat pe planșetă și îi pictează pielea în culori fine sau muza însăși, care descrie totul cu atâta măiestrie.” Erika Ciuică

„Julia Kalman face parte dintre acele spirite introvertite, erudite și îndrăgostite de artă și frumos, reușind să-și prezinte notațiile existențiale cu o mare acuitate și detașare și din niște perspective neașteptate și extrem de moderne. Pariul ei cu literatura este un câștig care mă face să-i aștept cărțile viitoare cu o foarte mare încredere.” Paul Vinicius

                 LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Cartea Antimemoriile unei muze, de Julia Kalman poate fi comandată de pe site-ul Editura Pandora M.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti