Authors Posts by Mili - Literatura pe tocuri

Mili - Literatura pe tocuri

1504 POSTS 1348 COMMENTS
****Drăgan Milica (Mili)-Admin. site/Editor coordonator/PR/Admin. grup Fb-Literatura pe tocuri*** Îmi place să cred că sunt câte puţin din fiecare şi mă pot adapta din mers dacă trebuie să realizez ceva. Sunt o romantică incurabilă, iubesc să citesc şi să realizez obiecte handmade. Ador îngheţata, muzica ritmată, comediile romantice şi glumele nesărate. Zi de zi apreciez cât de frumos se transformă viaţa şi sunt bucuroasă că s-a născut proiectul Literatură pe tocuri. Aici poţi fi tot ce vrei, trebuie doar să vrei.

Cum să uiți de ciocolată!

   Indiferent de ocazie este o adevărată plăcere să te bucuri de un strop de fericire dulce. Fie că se regăsește în cafeaua matinală sau în nelipsitul ceai cu lămâie pe care îl savurăm la răceală, dulcele nu ne lipsește. De cele mai multe ori adaosul este atât de mare în produsele în care le consumăm zilnic încât nici nu știm cu adevărat care este cantitatea oficială pe care o procesează organismul. Nu vreau să vă plictisesc cu un alt articol despre războiul pro sau contra caloriilor sau lupta cu pofta de ciocolată care ne bântuie periodic, ci doar să vă împărtășesc ceva real.

   Am făcut un experiment fără să vreau, iar la sfârșitul celor 30 de zile de terapie am tras unele concluzii care mi-au adus zâmbetul pe buze. De obicei când îmi propun ceva, mărturisesc că sunt o fire ambițioasă și mă mobilizez cu drag pentru prietenii care au nevoie de o mână de ajutor. Dacă mi-ar fi spus cineva la începutul anului că voi mânca fără sare sau că voi avea în față un platou de ciocolată și voi rezista ispitei cred că aș fi râs copios, dar uite că s-a întâmplat. Este aiurea să n-ai parte de sare în bucate, dar o alergie păcătoasă m-a pus în fața faptului împlinit, iar eliminarea consumului de zahăr încă nu m-a dus în pragul disperării.

    De ce am făcut experimentul?

    Inițial dintr-un gest nevinovat, o prietenă m-a întrebat dacă vreau să merg cu ea la sală și eu am zis: De ce nu, ar fi distractiv. Nu-s o persoană care să se ferească de ispite, ba chiar mă ghidez după minunatele reguli nescrise: cafea cu o tonă de zahăr și cu două de lapte, restul îl deduceți singuri. Așa am ajuns să merg la sală săptămânal, prietena mea pentru a slăbi, iar eu din amuzament. Nu-s 90/60/90, dar mă simt bine în pielea mea și profit de fiecare oportunitate ce îmi dă o doză de energie, mă motivează și la final nu mă seacă de puteri.

   Am încercat aerobic și m-am plictisit repede, însă căutam ceva care să nu mă epuizeze după 90 de minute de exerciții. Știu că fiecare femeie visează să-și tonifice posteriorul, să elimine colăceii sau rândurile de pătrățele de pe burtică, însă eu aș zice că este important să înțeleagă fiecare ce îşi doreşte cu adevărat şi cât de motivată este să obţină rezultate.

  1. Stabilește-ți obiectivele

  Aici fiecare știe cel mai bine ce vrea să elimine. Eu îmi doream o stare de bine și să fac exerciții pentru sedentari. Fără să vreau zilnic lucrez la birou, fie că este pentru locul de muncă sau pentru site, iar inactivitatea în timp se resimte. Încă n-am intrat în posesia unui scaun invizibil care să tonifice mușchii fără să fac vreun efort și nici mersul zilnic pe jos nu mi se pare suficient.

 2.Mergi și mâine la sală, nu capitula după primele ședințe

   Este ușor să renunți mai ales după ce ajungi acasă obosit sau transpirat. La mine a fost simplu, mă simțeam senzațional, aveam energie pentru alte activități. Chiar râdeam cu prietenii când le spuneam că veneam de la sală și făceam ordine în casă, călcam sau pregăteam pachetul pentru a doua zi. Dacă cineva spune că este zilnic precum o floare și are chef să facă totul la perfecțiune de plăcere, atunci eu îl combat și îi spun: Ești nebun, nu mai tăia la cuie. Sigur că sunt zile când îți vine să spui: Duceți-vă pe arătură, nu mai dați cu gogonele.

 3.Adoptă o dietă. Elimină definitiv sau gradual obiceiurile nesănătoase. Organizează-te eficient

   Un subiect delicat. Obiceiuri păcătoase majoritatea avem din lipsă de timp/chef sau bani. Fie nu mâncăm la timp sau dacă o facem luăm ceva pe fugă. Nu sunt nici Mihaela Bilic și nici vreun nutriționist ca să vă dau lecții de cooking, dar eu am redus zahărul, iar cafeaua am băut-o cu mai mult lapte și fără ceva dulcic alături. Nici înainte nu mă omoram cu preparatele prăjite, dar de data aceasta am apelat cu încredere la tigaia mea magică fără ulei.

   Cel mai greu mi-a fost să ignor plăcinta cu brânză care mă atrăgea în drum spre casă. Nu știu de ce, dar m-am îndrăgostit de aproape un an de rețeta unei patiserii din oraș și o găsesc irezistibilă.

   Din cauza acestor obiceiuri, am încercat să reduc și consumul de pâine. Și am mers atât de departe încât am reușit performanța de a nu servi la masă pâine unor prieteni care au venit în vizită. Le pregătisem ceva comestibil (Nu-s pasionată de bucătărie și cine supraviețuiește rețetelor mele improvizate deja ajunge departe. Staţi liniştiţi, n-a murit nimeni de mâna mea) și de pâine mi-am amintit după ce au plecat. Normal că aveam în casă, dar ce să faci, faptul era consumat.

 4.Apelează la serviciile unui instructor, nu te apuca singur să îți lucrezi musculatura într-un ritm haotic

   Poți merge la sală și să faci exerciții singur, dar este ideal să poți fi ajutat(ă) o perioadă de timp de către cineva. Ai putea avea rezultate mult mai bune și impulsul ar fi altul. Mărturisesc că m-am simțit grozav să-mi tonific musculatura, dar și să-mi îndrept coloana deformată de la statul aiurea pe scaun.

   Dacă n-ar fi fost Alin, instructorul de la sala Enjoy, să-mi suporte crizele de râs sau momentele penibile când trebuia să-mi scot formele în evidență pentru a realiza corect binecunoscutul exercițiu de îndreptări româneşti, sigur n-aș fi scris acest articol. Aș fi obosit banda de alergat și aruncam cu greutățile după primele ședințe. Urăsc rutina și dacă făceam aceleași lucruri la ședințe cred că înnebuneam de plictiseală.

 5.Nu te cântări zilnic în mod obsesiv pentru că rezultate se văd în timp, nu după câteva zile de tras de fiare

   Nici înainte nu o făceam, dar când ești pe val chiar este păcat să te demoralizezi mai ales când abia ai pornit la drum. Urcă-te pe cântar la început și după fă tot posibilul să respecți regulile. Te vei cântări doar când vei simți cum șunculițele își iau zborul. Nu toată lumea vede rezultate imediat, de cele mai multe ori este nevoie de perseverență.

   6. Bucură-te de rezultate

   Fiecare zi în care mergi la sală înseamnă un pas înainte. La început poate îți este greu, dar când vei transforma obiceiul în rutină este imposibil să nu simți motivație și un strop de plăcere. Nu va fi ușor mai ales dacă vrei să slăbești mult și repede, dar orice gram pe care îl pierzi este o luptă câștigată, un pas pentru sănătatea ta și o bucurie să ai noi rezerve de energie.

   Dacă perseverezi poți renunța inclusiv la pofta de ciocolată. Eu am reușit pentru o scurtă perioadă de timp și chiar sunt încântată.
Ce voi face de acum încolo rămâne de văzut, cert este că am supraviețuit celor 30 de zile.

 

De ce oare copiii îşi aleg părinţii?

   De ceva timp mă chinuie această întrebare, am încercat să găsesc o explicaţie şi chiar nu am găsit. Din moment ce ea circulă, înseamnă că o parte din oameni o consideră adevărată, dar cred cu ardoare că este lipsită de substanţă.

   Să presupunem că la nivel de karma sau probabil metafizic, parapsihologic ar fi adevărat, dar oare de ce unii copiii îşi aleg părinţi nepotriviţi? De ce oare ar prefera să aleagă pe cineva care să îl bruscheze/bată/violeze/traumatizeze pe viaţă? Cine şi-ar dori să fie bătut cu lanţul la câţiva anişori de către un părinte frustrat de viaţă?

Copilăria. Singurul paradis pierdut. – Valeriu Butulescu


   Mi se pare absurd şi dacă vom continua să credem această nebunie înseamnă că undeva există o problemă. Fie la mine că nu percep noţiuni filozofice, fie la cei care ar specula şi aerul pe care îl respiră pentru a crede în principii idioate. Acest concept mi-a ajuns întâmplător la urechiuşe când s-a dezbătut cartea Măştile fricii la clubul de lectură din oraş, iar de atunci continuă să mă bântuie. Cineva a lansat această afirmaţie, iar eu am ripostat: oare acei copii care îşi aleg părinţi violenţi sunt cumva sadici? În loc să aleagă bunăstarea, preferă sărăcia şi lipsurile?

   Dacă am fi fost într-un scenariu din 50 de umbre ale lui Grey mai credeam că ne place diversitatea, dar aici este vorba despre altceva. Sunt destui micuţi care se nasc cu handicap, cumva ei vin pe lume cu gândul de a-şi chinui familia? De ale da o lecţie? Mi se pare absurd. Nu cred că visează cineva să se nască suferind sau să pedepsească nici oameni pe care nu-i cunoaşte.

Vreau să cred că am fost aleasă!

    Mama îmi spunea că a visat mai mulţi copii, iar din acea adunătură a fost pusă să aleagă, şi aşa a pus ochii pe mine. Dacă printr-o minune am reuşit să îi induc această stare, înseamnă că am venit pe lume pentru a face fericită pe MAMA.

    Voi ce părere aveţi? Ne alegem părinţii înainte de a ne naşte sau este doar un alt principiu care ne complică existenţa?

Lucruri fără de care nu pot trăi (teoretic)

   Omul este o ființă care se adaptează la orice, așa a fost întotdeauna. A evoluat cu bune și rele învățând din mers ce trebuie să păstreze sau unde să pluseze. Cunoașteți suficiente cazuri de persoane care au făcut imposibilul când au rămas fără o mână/picior, au pierdut memoria sau când au rămas singuri în sălbăticie, însă de fiecare dată când este vorba de noi situația stă diferit.

    De-a lungul timpului fără să vreau am fost nevoită să mă descurc și când mi se părea greu găseam o soluție, dar când am văzut articolul scris Miruna de la Și blondele gândesc despre lucrurile care ar fi greu de depășit m-am gândit la ceea ce aș face în situații limită.

   Am simțit pe pielea mea cum este să NU mai ai mașină de spălat/călcat, frigider, telefon, laptop, internet, periuță de dinți sau sare în mâncare. M-am descurcat cu o singură mână la școală timp de mai multe luni și vă asigur că nu a fost tocmai confortabil să dorm într-o glugă de coceni din porumb (nevoia mi-a dat această lecție cu ani în urmă). Fără machiaj am supraviețuit, iar de vopsit nu se pune problema, o moștenesc pe mama și voi face economie serioasă până la 50 de ani. Acum doar norocul (2 sau 3 firicele albe) îmi bântuie prin plete.

Listă cu lucrurile fără de care mi-ar fi greu să trăiesc(teoretic).

Precizez că exclud din start familia. Ei sunt şi vor rămâne mereu echilibrul sufletului.

 1. Urăsc dezordinea. Aș suferi îngrozitor dacă de mâine ar dispărea apa și săpunul din viața mea.

   Mi-ar fi greu să locuiesc într-o casă în care ordinea lipsește, hainele sunt mizerabile și oamenii preferă să se complacă în această situație deși au toate condițiile la îndemână. Un astfel de caz a reușit să mă marcheze când am participat la recensământ. Am fost nevoită să vizitez mai multe scări de bloc și să cunosc oameni din diferite clase sociale. Am profitat din plin de experiență, dar nu pot uita senzația trăită când am pășit într-o casă infectă. Vă asigur că nu sunt sclifosită și nici n-am trăit într-un palat, dar când am intrat în apartamentul unor intelectuali perfect sănătoși am zis așa nu. Am făcut abstracție că stăteam pe un pat nefăcut și cu o lenjerie nespălată de n luni (acolo era loc liber), iar în jur erau aruncate obiecte. Lângă biblioteca din sufragerie stăteau aruncate pe jos mormane de ziare, cărți și alte hârtii de parcă așteptau să fie reciclate, iar în rest părea să locuiască într-un depozit numit casă. Ea era o doamnă stilată care făcuse nu știu câte facultăți și avea în jur de 47 de ani, lucra în învățământ şi se mândrea cu ceea ce acumulase până în prezent, iar domnul de meserie era inginer cu un venit foarte bun (cunoşteam salariile de la instituţia unde lucra). Nu știu dacă locuința lor descoperise ce înseamnă șmotruiala de Paște și Crăciun, dar eu am fost fericită să evadez din casa lor.

   Mai târziu am înțeles de ce vecinii de pe scară chicoteau de zor și mă întrebau: Și te-au primit în casă?

    Am zis Doamne fereşte, să nu ajung în asemenea situaţie. Chiar dacă aș fi săracă lipită, presupun că aş avea cel puţin un preş de la mama aruncat pe jos, apă de la cişmea și săpun de casă.

    2. Să pierd speranța

   Un om care renunță la speranță nici nu este nevoie să se agite, singur pierde lupta cu sinele și ajunge o epavă. O viață fără zâmbete, fără motivație, fără un scop este practic inutilă. Chiar și cei care au probleme grave de sănătate mizează pe acest punct. Dacă speranța moare, atunci visele lor se spulberă încetul cu încetul.

   3. Să-mi dispară unul din simțuri

   Am visat că vederea mi s-a diminuat și nu mai puteam citi cărți. Deși era o iluzie și acum simt acel gol în stomac când mi s-a spus că trebuie să renunț la această pasiune. Acum sunt alte opțiuni în care poți face față cu ușurință acestui inconvenient, dar totuși cum ar fi fost să nu văd ... atât de multe lucruri care mă înconjoară?

    4. Să fac alergie la somn

   Cunosc oameni care dorm puțin și funcționează excelent, eu sunt excepția de la regulă. Dacă mă ajunge oboseala, trebuie să mă regenerez prin somn. El îmi echilibrează organismul și mă pot liniști. Sunt o colecționară și dacă aș putea chiar v-ar povești ceea ce visez, însă majoritatea sunt lipsite de importanță sau fără vreo logică. Știți și voi că lipsa somnului duce la instalarea oboselii, depresiei și involuntar te transformi într-un schelet plimbăreţ.

   5. Să stau fără o sursă de venit

    Sunt o fire independentă și chiar dacă mama nu m-ar fi îndoctrinat cu vrăjeli de genul: să nu stai la mâna bărbatului, cred că tot nu puteam rezista să stau și să aștept să pice perele din pom. Au fost situații când venitul meu a fost mană cerească și a salvat situația când se agravase, un lucru îmbucurător și chiar încurajator pentru familie. Dacă aș sta acasă doar ca să fac menajul atunci deja sunt pierdută, aș intra într-un cer vicios și aș fi pe arătură. Exces ar scrie pe fruntea mea. O singură dată am experimentat, terminasem liceul și am stat acasă o lună după ce am dat bacul. Foștii colegi s-au înscris la șomaj, alții așteptau facultatea, eu am ales să mă angajez pentru că nu mai puteam, simțeam că sunt în colaps.

   6. Să fiu lipsită de libertate

   Cu voie sau fără voie ajungem să ne complicăm viața, însă dacă m-ar lovi cataclismul și aș ajunge să fiu lipsită de libertate (aici iau în calcul arest la domiciliu sau vreo sentință de vreo câteva luni/ani pe la mititica), hmm, nu cred că m-aș simți grozav. Sigur că n-ar fi capăt de lume, m-aș adapta precum un șobolan la mediul înconjurător, dar tot aș rămâne fără loc de întors o bună perioadă de timp. În unele instituții deținuții au destule drepturi, însă situația ar fi complicată, mi-ar lipsi acest lucru neprețuit.

   7. Pactul tăcerii sau cum să nu poți vorbi

   Ar părea hilar ceea ce vă scriu, dar acum ceva timp, nu știu de ce, m-a durut limba (nu râdeți pentru că senzația e tare neplăcută) și mă gândeam că cine știe ce porcărie am consumat și așteptam să treacă după câteva zile. La un moment dat sătulă să mă abțin de la râs, vorbit și chiar de la mâncarea pe care o consumam, am ajuns la farmacie. Existau niște pastile, iar în două zile mi-a trecut disconfortul. Nici nu vă închipuiți ce aiurea era să articulez cuvintele, însă am aflat cum este pactul tăcerii. Dacă mă nășteam precum Archer (personajul din cartea autoarei Mia Sheridan) mai ziceam, dar așa, știam ce pierd și nu puteam accepta.

   8. Alergie la lactoză

    Un alt lucru pe care îl ador este laptele. Aș suferi teribil dacă aș avea pe lista neagră acest produs. Îmi place în orice combinație și da, cred că dacă mi s-ar face analizele acum ar găsi o cantitate considerabilă de lăptic. Numai cine nu consumă așa ceva nu știe cum este să te bucuri din plin de acest viciu. Unii fumează o țigară, eu înhaț fără să clipesc o plăcintă cu brânză.

Acestea sunt doar o parte din lucrurile care mi-ar da bătăi de cap dacă ar fi lipsi din rutina zilnică, însă ele sunt doar în teorie, practic, totul este posibil, important este să ne luptăm.

Voi ce părere aveți? Care sunt lucrurile fără de care nu puteți trăi?

Sursă imagini: pinterest.com, arhivă personală

Colecția Cărți Romantice decembrie 2017

1. ”Cu gândul la Kate” de Nora Roberts – 1 decembrie 2017

Kate Stanislaski Kimball s-a decis să renunțe la viața ei strălucitoare și cumpără un spațiu pentru școala ei de dans. Dar în același timp, are nevoie și de un constructor care să o renoveze… dar Brody O’Connell pare mai interesant decât orice alt proiect.

2. ”Un partener ideal” de Susan Elizabeth Phillips – 8 decembrie 2017

Cu o inteligență brici, aproape genială, Dr. Jane Darlington are tot ce vrea de la viață, mai puțin un copil. Cum mintea ei sclipitoare i-a adus necazuri în școală, unde se simțea o paria printre ceilalți copii normali, Jane are nevoie de un tată care să își exerseze mai bine mușchii, decât creierul. Ea pune ochii pe Cal Bonner, care pare să fie genul de frumușel cu bicepși și cam atât… dar va avea o surpriză de proporții!

3. ”Rebelul de altădată” de Mary Jo Putney – 15 decembrie 2017

O poveste cu întorsături neașteptate. În timp ce Washington arde, Callista Brooke se vede prinsă în războiul dintre țara ei natală, Anglia, și țara adoptivă. Este la un pas să piardă totul, poate chiar și viața, când un gentleman îi sare în ajutor și susține că este protejata lui. Spre surprinderea ei, nobilul galant nu este altul decât tânărul curajos care a mai ajutat-o odată să fugă de o căsnicie aranjată. Întâlnirea dintre ei aprinde o pasiune pe care niciunul nu o poate controla!

4.”Dovada perfectă” de Sandra Brown – 22 decembrie 2017

Un magnat din construcții este găsit mort în camera lui de hotel. Condițiile sunt mai mult decât suspecte, iar avocatul Hammond Cross este convins că, dacă va încheia cu bine acest caz, cariera lui va urca vertiginos. Dar în jurul lui Cross încep să apară tot felul de personaje misterioase și dubioase, care par să aibă legătură cu moartea suspectă a lui Pettijohn.

5. ”Între decență și dorință” de Mary Balogh – 29 decembrie 2017

Lady Felicity Wren este, în sfârșit, liberă și bogată… după o căsătorie aranjată cu un bărbat mai bătrân decât tatăl ei. Văduvă, optimistă, sigură pe sine și pregătită să își trăiască viața, ea vine la Londra cu un singur scop: să găsească un soț sofisticat, inteligent, tânăr și șarmant. Și îl găsește, iar pasiunea dintre ei nu poate fi negată. Numai că lordul Edmond Waite nu vrea o soție, ci doar o amantă…

Sursă text: Libertatea pentru femei

Sursă imagine: Pinterest.com

Crima din Orient Express, bestsellerul Agathei Christie ecranizat într-o distribuție de excepție, apare la Editura Litera, în colecția Buzz Books

   În trenul Orient Express s-a comis o crimă. Cine este vinovatul? Ce motiv a avut? Toată lumea e suspectă. Cel mai fascinant şi mai celebru caz al lui Hercule Poirot.

   Romanul Crima din Orient Express de Agatha Christie este disponibil acum într-un nou format la Editura Litera, în colecția Buzz Books, anunțând cea mai recentă ecranizare a cărții, cu o distribuție de excepție: Kenneth Branagh, Penélope Cruz, Judi Dench, Michelle Pfeiffer, Johnny Depp, Willem Dafoe și alți mari actori, în regia lui Kenneth Branagh. Filmul va fi lansat în cinematografele din România pe 24 noiembrie și este distribuit de Odeon Cineplex.

  Prezentarea cărții: Un afacerist american găsit mort într-un compartiment închis pe dinăuntru din luxosul Orient Express, douăsprezece lovituri de cuţit şi doisprezece călători, toţi suspecţi. De data aceasta însă, victima a cărei moarte o investighează Hercule Poirot nu mai este deloc nevinovată. Pe parcursul anchetei sale, detectivul belgian va descoperi ce consecinţe tragice a avut un celebru caz de răpire şi ucidere a unui copil asupra familiei acestuia şi a altor apropiaţi. Iar în cele din urmă, va trebui să răspundă la o întrebare cu care nu s-a mai confruntat: Poate fi crima justificabilă?

  Agatha Christie este cunoscută în întreaga lume drept „Regina Crimei“. A scris 80 de romane polițiste și colecţii de povestiri, precum și 19 piese de teatru (dintre care Cursa de șoareci este cea mai longevivă din istorie) și șase romane publicate sub pseudonimul Mary Westmacott. Hercule Poirot, cel mai celebru detectiv din romanele polițiste de la Sherlock Holmes, a fost creat pentru primul roman al Agathei Christie, Misterioasa afacere de la Styles. Poirot și Miss Marple au devenit faimoși la nivel mondial și au făcut subiectul multor filme realizate pentru marele și micul ecran.

   În colecția de ficțiune de la Editura Litera sunt publicate cele mai cunoscute cărți ale Agathei Christie. Au apărut, în format hardcover: Ultimele cazuri ale lui Miss Marple, Cei patru mari, A treia fată, Elefanții nu uită niciodată, Crăciunul lui Poirot, Jocuri de oglinzi, Poarta Destinului, Întâlnire cu moartea, Răul sub soare, Parteneri contra crimei, N sau M?. În curs de apariție: Adversarul secret. Alte volume, în format de buzunar, cu copertă broșată, sunt disponibile individual sau la pachet.

   Filmul: O călătorie luxoasă cu trenul prin Europa devine brusc scena uneia dintre cele mai misterioase, pline de suspans și palpitante anchete. În cea mai recentă ecranizare a celebrului roman semnat de cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, Agatha Christie, marele detectiv Hercule Poirot se află într-o cursă contra cronometru pentru a afla cine dintre cei treisprezece pasageri suspecți este asasinul, înainte ca acesta să lovească din nou.

  Fanii suspansului creat de Agatha Christie vor putea vedea filmul în toate cinematografele din țară. Până atunci, trailerul oficial este disponibil aici.

  Urmăriți conturile de Facebook Agatha Christie Fan Club România, Editura Litera  și Odeon Film pentru mai multe noutăți despre carte și film.

    Romanul Crima din Orient Express este disponibil acum online pe www.litera.ro și în librăriile din toată țara.

 

    Cum se scrie un best seller – Tehnica americana de scriere creativă cu ajutorul careia poţi transforma o idee într-un roman de succes de Monica Ramirez

   Bănuiesc că tuturor ni s-a întâmplat să începem să citim o carte, a cărei idee principală să ne fi atras foarte mult la început, dar să renunțăm destul de repede datorită stilului neatrăgător și în special a greșelilor datorate nerespectării celor câteva reguli de bază. Chiar dacă porniți de la o idee bună, care ar putea deveni o poveste foarte atractivă, de cele mai multe ori vă lipsesc cunoștințele de bază, tehnica și iscusința pentru a transforma acea idee într-un roman de succes.

   Dacă citiți această carte și respectați regulile de bază, veți descoperi uneltele de care aveți nevoie pentru a scrie cartea mult visată. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să vă îngrădiți imaginația și talentul. Există impresia greșită că dacă se respectă câteva reguli de bază, talentul este ucis din fașă. Și, culmea, această concepție greșită se adresează în mod exclusiv scriitorilor. În orice altă formă de exprimare artistică, fie că este vorba despre dans, muzică, pictură, sculptură, nimeni nu pune la îndoială faptul că talentul este total insuficient fără o bază foarte solidă, fără studii de specialitate. O apariție pe scenă a unei persoane care mustește de talent, dar care nu a luat niciodată lecții de balet, neavând astfel o fundație pe care să poată lucra, s-ar transforma în mod sigur într-un moment penibil. De ce cred unii, oare, că nu se întâmplă la fel și în ceea ce privește arta de-a scrie o carte? Indiferent cât talent are un scriitor, indiferent cât de minunată ar putea fi ideea unui roman, dacă acel scriitor nu știe să creeze pe marginea unor reguli de bază, poate avea surpriza ca cititorul să-i abandoneze cartea după doar câteva pagini, catalogând-o drept prost scrisă.

   De cele mai multe ori, cititorul nu știe cum se scrie un roman, însă știe foarte bine cum să recunoască un roman bun. Știe să facă imediat diferența între un scriitor talentat care respectă regulile de bază, creând astfel în mod profesionist, și un scriitor la fel de talentat, dar care scrie la voia întâmplării într-o voce cu iz de amator.

Fericiți pentru totdeauna? de  Taylor Jenkins Reid-prezentare

În curând la Leda Edge: FERICIȚI PENTRU TOTDEAUNA? de Taylor Jenkins Reid, autoarea bestsellerurilor POATE ÎNTR-O ALTĂ VIAȚĂ și UNIȚI PE VECIE

Un roman surprinzător despre căsătoria modernă, profunzimea legăturilor de familie și anul pe care o femeie remarcabilă l-a petrecut pentru a le explora pe amândouă.

Când mariajul lui Lauren și al lui Ryan ajunge într-un punct critic, cei doi se gândesc la un plan neconvențional: hotărăsc să se despartă pentru un an, în speranța de a se îndrăgosti apoi din nou. Un an, o singură regulă: nu au voie să ia legătura unul cu altul. În afară de asta, totul este permis.

Lauren pornește într-o călătorie de autocunoaștere, descoperind că prietenii și familia au propriile idei despre căsătorie. Aceste păreri, alături de procesul ei de vindecare și provocările vieții fără Ryan, îi schimbă concepțiile lui Lauren despre monogamie și căsătorie. Ea începe să se întrebe: când ai parte de iubire fără fidelitate și devotament fără căsnicie – când iubirea și dorința nu mai sunt legate –, ce apreciezi? Pentru ce ești dispus să lupți?

Aceasta este o poveste de dragoste despre ceea ce se întâmplă când iubirea dispare. Este despre a rămâne îndrăgostit, a te agăța de iubire, a renunța la ea și a i te încredința cu toată ființa ta. Și, mai presus de toate, este povestea unui cuplu prins în vechiul joc și căutând un nou drum spre fericirea pentru totdeauna.

„Reid are talent în a crea personaje complexe și plăcute.” REAL SIMPLE

„Taylor Jenkins Reid este un geniu când vine vorba de povești despre viață și dragoste.” REDBOOK

„Pe cât de inspirator, pe atât de brutal de sincer – o lectură obligatorie.” KIRKUS

Sursa: Editura Leda Edge-facebook

"Lanţurile nu pot ţine unită o căsătorie, ci firele, mii de fire minuscule care leagă oamenii împreună de-a lungul anilor." Simone Signoret

Frânturi din viața virtuală!

   Facebook m-a redus la tăcere pentru violare de reguli şi instigare la buna dispoziţie a audienţei conform noilor algoritmi (sună macabru, dar sigur am deranjat pe cineva), iar în lipsă de altceva mi-am lăsat gândurile să zboare, de data aceasta îndreptându-se către cei care nu sunt vizibili şi totuşi ne sunt alături zi de zi.

   Cine credeţi că ne suportă ifosele, ţopăielile, planurile şi conversaţiile interminabile la telefon mai ales când apare o situaţie de criză şi trebuie gestionată în timp util? Ei, jumătăţile care ne completează/protejează spatele şi ne oferă un răgaz de linişte după o zi plină. Mediul online este locul în care noi ne desfăşurăm activitatea, dar fără ei nu am fi aici. Este nevoie de răbdare şi înţelegere pentru că timpul alocat site-ului (redactare, programare, editare, documentare) este diferit. La acesta adăugăm participarea la evenimente, lansări, târguri, întâlniri cu/fără bloggeri. Dacă ar fi fost sufocanţi sigur nu se dezlipeau de noi, eram precum ştampila de plic, dar în lipsa acestui inconvenient au ajuns să înţeleagă pasiunea şi ne sprijină moral proiectele.

   Într-un articol precedent vă povesteam de cele câteva lucruri inedite pe care le-am făcut şi printre ele se află şi racolarea soţului pe internet. Conform unui studiu citit recent, numărul de utilizatorii de internet se află în creştere estimându-se o că vor ajunge la 2,6 miliarde în şase ani. Sunt destui oameni care fără net nelimitat nu pot trăi, însă aş merge mai departe cu afirmaţia că omul se poate adapta la orice situaţie, inclusiv la rutina fără share sau comment. Este un test de rezistenţă, dar dacă ai alături oameni speciali se va compensa lipsa. După cum vedeţi deja mă distrez, folosesc momentul de tăcere pentru meditaţie, analiză, urmând să revin cu forţe noi precum în cartea Mănâncă, roagă-te, iubeşte.

Cu un share şi comment nu se face primăvară, dar cu o foto şi o conversaţie îţi poţi găsi jumătatea!

   O parte dintre voi se uită la seriale turceşti, în schimb eu mă amuz cu emisiunea 90 de zile până la nuntă. Tot felul de cupluri care se găsesc pe internet ajung să plece de nebuni prin alte ţări pentru a se cunoaşte face to face, iar în 90 de zile trebuie să se decidă dacă se căsătoresc sau nu (de cele mai multe ori pentru a obţine viza). Marketing sau nu, nici că mai contează, cert este că aceste site-uri de matrimoniale sunt accesate zilnic pentru a găsi jumătatea. În cazul în care ai inimioara slabă poţi să te îndrăgosteşti de cineva pe care cunoşti doar din cuvinte şi imagini sau din discuţiile audio/video.

   Internetul a devenit vital, un drog de care nu poţi scăpa cu uşurinţă, un fel de armă cu două tăişuri. Eu şi alţii mi-am găsit fericirea prin acest mediu, dar întotdeauna va exista un moment de ezitare.

   Am fost norocoasă pentru că această invenţie mi-a adus persoana potrivită în cale, dar noi am decis dacă suntem făcuţi pentru o relaţie de lungă durată sau să transformă totul într-un experiment. Exemple pozitive sau negative sunt la tot pasul, important este să ştim să culegem ce este bine pentru viitorul nostru.

“Lanţurile nu pot ţine unită o căsătorie, ci firele, mii de fire minuscule care leagă oamenii împreună de-a lungul anilor.” Simone Signoret

   De cele mai multe ori viaţa mi-a arătat că Toate se întâmplă la timpul lor! Şi chiar dacă sunt nerăbdătoare, a trebuit să înţeleg că există o clipă pentru fiecare om.

Vei găsi atunci când nu cauţi!

   Magie sau nu, am reuşit să scap de bariera aceasta de timp/spaţiu folosindu-mă de armele de la îndemână şi da, mă pot considera specială. Internetul mi-a adus alături o persoană echilibrată şi a continuat cu mici picanterii: o soră care nu este sânge din sângele meu, dar ne simţim de parcă am fi făcute de aceeaşi mamă şi bonus o mulţime de oameni care au ajuns să-mi fie alături din inerţie sau din întâmplare.

   Dacă nu v-aţi legat la cap deocamdată, fiţi pe fază, doar ştiţi ce se spune, Ce este al tău este pus de o parte.

Photo credit: pexels.com

Cucerirea lui lady Cassandra de Madeline Hunter-prezentare

Vineri-27.10.2017- la toate punctele de difuzare a presei alături de revista Libertatea pentru Femei!

  Cassandra a încălcat convențiile societății în care trăiește și a refuzat să se mărite cu bărbatul care i-a pătat reputația. Înstrăinată de bogata și puternica ei familie, încearcă să supraviețuiască. Vânzarea la licitație a bijuteriilor sale i-a adus un câștig care îi poate asigura o oarecare liniște. Totuși, piesa cea mai valoroasă nu a fost încă achitată de cumpărător, chipeșul viconte Ambury. Cassandra are mare nevoie de acei bani și nu pentru a-și cumpăra o pălărie nouă.

   Vicontele este foarte atras fizic de ea și crede că așa o poate prinde în cursă. În plus, suspectează că respectiva bijuterie a fost furată de la familia lui. Se luptă cu fanteziile erotice de a o avea pe Cassandra, dar și cu dorința de a o distruge. Bărbatul pe care ea l-a refuzat și care și-a pierdut, apoi, viața într-un duel era prietenul lui cel mai bun. Ambury suspectează că ea a fost miza încăierării. Totuși, nimic nu este așa cum pare. Cum domnul seducător și frumoasa scandaloasă ajung împreună, pasiunea izbucnește cu o putere de neoprit. Este clar că viețile lor se vor schimba pentru totdeauna…

   Sursă foto şi text: Libertatea pentru femei

 

În patru secunde ai pierdut totul de K.A Tucker

  ,,În patru secunde ai pierdut totul” de K.A. Tucker, vol. 3 din seria ,,Zece respirații scurte”, traducere din limba engleză și note de Gabriela Stoica.

Suntem, pur și simplu, doi oameni buni, fiecare cu trecutul la fel de pătat, în căutarea unui viitor luminos.
Cred că unii oameni sunt în mod natural răi.
Cred că vina te poate motiva suficient încât să ajungi să faci anumite lucruri.
Cred că mântuirea este ceva la care doar poți aspira.
Cred că a doua șansă există numai în vise.
Cred că timpul este neiertător și nu ai la dispoziție o veșnicie să poți schimba viața unei persoane.
Ai doar câteva secunde.
Câteva secunde ca să o cucerești.
Și câteva secunde ca să o pierzi.” – Cain

În aceeași serie:
Zece respirații scurte
O minciună nevinovată

Sursa text: Editura Epica

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant şi cărtureşti

Voi fi a ta de Anul Nou de Lisa Kleypas

   Lordul Drake a fost dezmoștenit de tatăl lui din cauza stilului său de viață. Ca să fie din nou acceptat de familie, Andrew se decide să pretindă că ar fi renunțat la apucăturile lui nesăbuite. Încearcă să-și convingă tatăl că a devenit un om serios, care vrea să-și întemeieze o familie alături de o fată respectabilă. Problema este că el nu cunoaște nici o femeie respectabilă, în afară de sora prietenului său, domnișoara Caroline Hargraves. Ea nu l-a plăcut niciodată pe Andrew, dar acceptă să ia parte la complot, pentru că el îi promite că-l va determina și pe fratele ei să se schimbe. Spre uimirea lui, Andrew, Lord Drake, își dă seama că este iremediabil atras de Caroline.

   Un secret din trecutul lui Andrew îl face să se îndepărteze brusc de Caroline și ea este distrusă, crezînd că a fost trădată.

   Numai că iubirea dintre ei este mai puternică decît orice și va învinge.

   Sursa Editura Miron

Prada de Linda Howard

Angie Powell, o tînără fermecătoare, a fost mereu obișnuită să spună exact ce gîndește, dar în prezența lui Dare Callahan este furioasă și plină de nervi. Pînă la urmă, de ce să-i dea acestuia satisfacția să știe nu doar că îl place, dar și că o scoate din sărite? Cu trei ani în urmă, Dare a revenit acasă în Montana, unde a deschis o afacere de vînătoare care rivalizează cu afacerea similară a lui Angie. Iar acum, enervant de chipeșul veteran al războiului din Irak, a început să-i fure lui Angie clienții, forțînd-o să iasă din afaceri. Înainte să plece din oraș, ea organizează o ultimă vînătoare pentru un client și oaspetele acestuia. Dar aventura devine mortală cînd Angie e martoră la o crimă cu sînge rece și se trezește la capătul țevii unei puști. Un urs imens și dezlănțuit vine în goană prin pădure și schimbă cu totul regulile jocului periculos. Din fericire Dare are tabăra în apropiere și îi vine în ajutor. Obligați să facă totul împreună pentru a supraviețui, Angie și Dare trebuie să dea piept cu emoții dificile, să îndure o furtună nimicitoare și să reziste atracției crescînde dintre ei, totul în timp ce sînt urmăriți de un ucigaș disperat și de o bestie feroce, fiecare hotărît să-și apuce prada.

Sursa Editura Miron

"... e şi mâine o zi. " 

Pentru cei care cred că și mâine e o zi

    De fiecare dată când citesc câte un articol scris de Cristian China-Birta, simt nevoia să mă manifest, să transmit ce am pe suflet. Stilul direct, nonconformist îl caracterizează şi chiar dacă eu n-am asemenea veleităţi, recunosc că îmi face deosebită plăcere să bântui prin blogosferă, să scot din minți pe cei din jur. Astăzi abordăm un subiect diferit, să discutăm despre cei care încă mai cred în magia zilei de MÂINE.

   Noi, românii adorăm sărbătorile, zilele libere, dar şi superstițiile care ne dau o stare de bun augur. Pentru a nu mă abate de la tradiții, de multe ori aleg beneficiile din fiecare element. Dacă ajung la saturație și mediul înconjurător începe să devină nefavorabil, conserv energia și bag capul în nisip precum struțul, iar Sfânta Lene şi Cuviosul Somn încep efectul și de fiecare dată revin cu forțe noi. Unul din defectele mele este să rezolv unele lucruri la limită și dacă tot sunt diferită, m-am gândit să vă atrag atenția asupra importanței zilei de mâine și poate, împreună să o transformăm în ceva unic. Sunt sigură că o parte din voi încă mai cred că și mâine e o zi. Știți de ce? Ar fi păcat să irosim această senzație unică, optimismul care ni-l transmite prin toți porii, dar mai ales felul cum ne deschide ochii când suntem pierduți printre gânduri/rânduri. Cândva am vrut să fac o vrajă și să transform noaptea în zi, să mă metamorfozez în orice numai să se încheie stresul, neputința, dar în timp am conștientizat că problemele pe care le aveam nu erau de scurtă durată, ci numai prin efort și perseverență se putea finaliza nebunia. În acele clipe când simțeam că mă afund în propria neputință, ziua de mâine m-a făcut să sper, să cred și să înțeleg că pot să fac multe, important este să am răbdare, multă răbdare. Dacă și voi ați simțit așa ceva, înseamnă că speranța și voința trebuie să lucreze în tandem.

   De cele mai multe ori este un chin să laşi totul pe mâine şi să nu poţi bate din palme ca să rezolvi întreaga agendă, însă sunt momente când această zi este cu adevărat prețioasă. Noi, cei care tratăm cu superficialitate ziua de azi irosind-o pe nimicuri ajungem la un moment dat la saturație. Am face orice numai să închidem circuitul și seara să punem capul pe pernă pentru o clipă de liniște (știu că sunt și excepții, dar în ediție limitată). În acest timp, alţii se roagă ca ziua de mâine să le aducă speranță și de ce nu, o nouă viață.

   Dacă tot există, vă propun să profităm de azi şi mâine în doze egale, să ne analizăm priorităţile. Este păcat să lăsăm fericirea doar pe mâine, să amânăm inevitabilul şi să ne gândim că există azi pentru început, iar mâine pentru a continua. Să amânăm, dar nu la infinit. Să fim leneși, dar cu măsură, în fond nici lumea nu s-a făcut într-o zi.
   Cei care sunt corecţi, rapizi şi extrem de organizaţi vor spune: De ce MÂINE, noi ne dorim AZI. Eu vin cu răspunsul… pentru că încă mai credem în puterea zilei de mâine, pentru noi încă n-au intrat zilele în sac.

   O mare parte dintre noi am trăit cu sufletul la gură cartea Pe aripile vântului de Margaret Mitchell și fără să vrem am empatizat cu Scarlett O’Hara, femeia care părea să ducă pe umeri întreg universul. A reușit să își atingă obiectivele, dar la final a preferat să își lase o ușă deschisă pentru că și ea avea nevoie de un moment de răgaz. 

 

“O să mă gândesc la asta mâine, la Tara. O să fiu mai liniştită atunci. Mâine voi face un plan ca să-l aduc înapoi. La urma urmelor, e şi mâine o zi.” 

   Mărturisesc, cele mai bune idei le-am avut noaptea, iar mâine mi-a fost prieten atunci când n-am ştiut ce să fac sau atunci când eram pierdută şi nu ştiam dacă pot să mă ridic. Pentru mine ziua de MÂINE a fost magică, mi-a oferit o soluţie atunci când nu mai speram la ea şi în acelaşi timp a reuşit să mă surprindă în multe feluri.
     Da, mâine vreau să fac multe, ceea ce n-am reuşit astăzi sau n-am avut curaj.

  Ce planuri am şi cum reuşesc să le dau de cap, ei bine chiar nu ştiu, dar de mâine…
– voi asculta mai mult şi voi vorbi mai puţin
– voi zâmbi cu ochii şi mă voi bucura de fiecare lucru în parte
– voi mânca mai puţină ciocolată (sunt dependentă dar mă tratez)
– dar mai ales …. voi … păstra lista deschisă pentru noi provocări

Voi ce planuri aveţi pentru mâine?

 

Văpaia soarelui, de Raluca Butnariu-un historical romance incitant

Nr. pagini: 479
Editura Librex Publishing
Anul: 2017
Gen: Historical romance

   Văpaia soarelui de Raluca Butnariu este o carte încărcată cu pasiune, adrenalină, suspans, secrete, personaje încăpăţânate, moşteniri cu mesaje ascunse și situații neprevăzute la tot pasul. Pe parcursul lecturii puteți simţi energia pozitivă, afecţiunea din spatele cuvintelor şi gesturilor.

    Totul a început cu un deces, o moştenire impresionantă şi o clauză care stârneşte multe controverse. La acestea se adaugă un jurnal misterios cu o valoare inestimabilă pe piața neagră şi misiuni care ar putea duce la găsirea lui. Multe întrebări fără răspuns, capcane la tot pasul şi o femeie care trebuie să deschidă Cutia Pandorei pentru a încheia lupta cu trecutul. Punctul culminant pare să fie când trei fraţi primesc vestea că au primit moştenire de la unchiul lor o avere care le-ar garanta siguranţa financiară, însă pentru a intra în posesia ei unul trebuie să se căsătorească cu tânăra văduvă în maxim șase luni, iar bonus se va adăuga suma de cinci sute de mii de lire. Toţi sunt şocaţi de gestul imprevizibil şi nu pot înţelege gestul acestuia, dar nu pot comenta împrejurările sau motivele bizare. Încă mai speră că este o glumă de prost gust.

O moştenire fabuloasă şi o condiţie care va stârni controverse

Blythe era înalt şi chipeş într-un fel întunecat şi primejdios, de corsar maur. Lionel, la fel de înalt ca fratele său mai mare, era blond, cu ochii de un albastru luminos, genele lungi şi trăsături armonioase, având alura unui arhanghel. Edmond, cel mai mic dintre ei ca vârstă, era cu un lat de palmă mai scund decât ceilalţi doi dar indiscutabil mai arătos şi, tocmai fiindcă era conştient de acest fapt, adopta un aer de blazare tipică filfizonilor, care părea să aibă mare trecere în faţa sexului frumos. Teoretic, toţi trei aveau suficiente atuuri pentru a câştiga afecţiunea unei femei. Dar o cunoştea prea bine pe Julia şi bănuia cum avea să privească ea această nebunie.”

   Singurul care arde de nerăbdare să pună mâna pe banii ei este Edmond, un pierde vară, dar Julia îl detestă şi ar face orice gest nebun numai să nu între pe mâinile lui. Lionel îi este un foarte bun prieten, iar Blythe a fost cândva marea ei dragoste. Afecţiunea şi devotamentul pentru memoria lui John, o împiedică să vadă pădurea de uscături şi scopul ei este să rămână independentă, să îşi continue viaţa, aşa cum îi promisese acestuia pe patul de moarte.

   Chiar dacă este în doliu, Julia primeşte un bilet misterios şi se vede nevoită să meargă de urgenţă la Londra. Caută indicii despre un jurnal misterios care îi ocupa gândurile şi orice fir de urmărit era binevenit. Un bal de caritate este locul de întâlnire, dar are nevoie de misteriosul Blythe Arkwright, noul duce de Ross, singurul care era disponibil spre disperarea ei.

   Cei opt ani care trecuseră peste amintirile lor ar fi fost suficiente să îngroape orice urmă de (re)sentimente, dar pe undeva încă îi mai bântuia întrebarea: De ce? Oare de ce?

Nu prea ştia exact ce sentimente îi inspira acum această femeie, dar orice ar fi fost nu semăna deloc cu indiferenţa pe care şi-ar fi dorit s-o poată simţi vizavi de persoana ei. Julia reuşea fără efort și întotdeauna, ori de câte ori se întâlneau, să răscolească un colţ al sufletului său într-un fel extrem de neplăcut, umplându-l cu tot felul de emoţii care nu-şi aveau locul şi nici rostul acolo. Un colţ pe care-l prefera, naibii, să fie tăcut şi gol!”


Fusese o vreme când acei ochi ameţitori îi smulseseră pământul de sub picioare şi…Blythe își impusese să nu privească în urmă. Ce rost ar fi avut? Julia fusese cea care alesese”

    Frumuseţea Juliei îi dă bătăi de cap, dar timpul îl ajutase pe Blythe să se formeze, să aleagă meseria potrivită şi să îşi construiască propriul drum.
   Formalităţile se îndeplinesc cu succes, amândoi îşi fac datoria pentru care se angajaseră, iar sumele strânse la balul de caritate ajung să fie mulţumitoare, dar seara nu se încheie. La scurt timp după ce o lasă acasă, Blythe merge să rezolve o altă problemă arzătoare şi printre umbre o vede pe femeia care îi invada gândurile îmbrăcată precum un bărbat. O urmăreşte și din întâmplare drumurile li de intersectează după o draperie, în casa lui Seth Bleymoore-un bărbat periculos, temut, bănuit că ar fi ucis numeroase persoane în condiții dubioase. În scurt timp în cameră își fac apariția trei bărbaţi care negociază afaceri.
     Un singur pas greşit şi viaţa lor este în pericol.
     Scapă nevătămaţi la mustață, însă nu oricum. Julia nu poate să umble cu minciuni, ceva informaţii trebuie să dezvăluie astfel Blythe nu o va lăsa în veci să îşi continue cercetările.

– Este vorba de jurnalul unei femei.”


“- Păi, să zicem că în el se găsesc informaţii referitoare la locul în care este ascuns un diamant de culoare galbenă, suficient de mare încât să te tragă la fundul apei dacă-ţi vine vreodată ideea să înoţi cu el la gât. Valoarea lui este estimată cam la un milion şi jumătate. Desigur, asta fără a pune la socoteală restul diamantelor care-l înconjoară şi formează întregul colier. În total, valorează o avere. Una uriaşă.
– Iar colierul a aparţinut…? lăsă el loc de răspuns.
Marchizei de Pompadour, amanta mult iubită a regelui Ludovic al XV-lea.
Blythe îşi înălţă sprâncenele surprins. O poveste de dragoste şi o comoară îngropată demult. Nu se aşteptase la ceva atât de drăgălaş şi romantic. Treaba începea să devină interesantă.
– Continuă, o îndemnă Blythe, privind-o atent.
Oricine cunoaşte istoria. Se spune că doamna a fost singura femeie care a stăpânit cu adevărat inima suveranului. În semn al afecţiunii sale sincere şi profunde, Ludovic, i-a dăruit acest diamant fabulos: Văpaia Soarelui. A fost văzut doar o singură dată la gâtul marchizei, cu ocazia unui bal dat în cinstea zilei de naştere a augustului ei iubit. Se spune că nu există un altul la fel în lume. Oricum, gesticulă Julia vag cu o mână, se ştie că frumoasa marchiză i-a fost mai mult decât amantă. Multe dintre deciziile luate în timpul domniei lui au fost inspirate de către această femeie. Jurnalul ei conţine multe informaţii cu privire la politica, scandalurile şi intrigile de la curte. De asemenea, ar avea şi o foarte mare importanţă istorică.”

    Ştie că detaliile primite sunt minuscule, dar instinctul îl îndeamnă pe Blythe să o ţină aproape, altfel femeia aceasta îi va da viaţa peste cap şi nu avea dispoziţia necesară să acopere scandaluri. Ceea ce nu ştie este că oricum va atrage asupra lor atenţia când o va obliga să rămână în propria casă.
    Acesta va fi începutul nebuniei care le va măcina gândurile şi le va pune la grea încercare răbdarea. Două temperamente puternice, două pietre tari care scot scântei atunci când ceva nu corespunde dorinţei lor. 
   Este în natura lui Blythe să protejeze persoanele care le are la suflet, iar Julia nu face excepţie de la regulă, ceea ce îi va face misiunea extrem de dificilă. Cum să îngrădeşti o femeie care nu este firavă şi deține talente ascunse?


   Revederea lor cu lady Anne şi soțul acesteia, Michael Davenport (personajele din Umbra nopţii) scoate la iveală noi indicii. Anne era apropiată de Julia prin prisma proiectului Suita Cleopatrei, iar Michael îi devenise bun prieten de pe vremea războiului cu Franţa. Fiecare ascunde ceva și în scurt timp planurile li se vor schimba radical.

   Legătura invizibilă dintre Julia şi Blythe se va contura încetul cu încetul şi vor înţelege că nu au cum să se opună inevitabilului. Pasiunea ce îi leagă este un drog nociv, dar vital pentru propria sănătate mintală. Aerul pe care îl respirau era încărcat emoţional şi chiar dacă se mint la tot pasul, la un moment dat tot vor ceda.
În ce condiţii şi cât de greu le va fi să se decidă, chiar va stârni amuzamentul. Sunt încăpățânaţi, orgolioşi şi de neoprit, dar împreună au o şansă pentru a găsi misteriosul jurnal secret.

   Cartea Văpaia soarelui este încărcată cu informaţii care par să ducă la dezlegarea secretului ce aplanează asupra jurnalului. Dacă vor reuşi să descifreze scrisul codat și să scape de cei care le pun viața în pericol, rămâne de văzut şi de trăit. Autoarea Raluca Butnariu va ţine suspansul şi pe lângă doza de romantism vom avea parte de substanţă, chimie şi acel ceva specific.
   Dacă vă era dor de aventura din cartea Umbra nopții, să știți că vor exista detalii despre femeile spion. Vom afla informații prețioase despre această latură secretă plină de mister.

   Am trăit alături de personaje fiecare moment şi m-am enervat atunci când apăreau indicii neprevăzute, dar care duceau nicăieri.  Subiectivismul şi plăcerea de a citi o carte precum Văpaia soarelui, mă îndeamnă indirect să transmit cât de bine m-am simţit pe parcursul lecturii.  Dacă ar fi să am unele obiecţii care au stricat entuziasmul, ar fi finalul imprevizibil. Începuse să îmi placă acţiunea şi să merg pe un anumit circuit misterios, să caut detalii şi să mă bucur de atmosfera tensionată, dar totul s-a liniştit brusc. Acesta a fost minusul, a lipsit acel avânt, acel ceva care ar fi făcut sfârșitul incendiar.  Simt că a ştirbit din farmec şi a lăsat totul în aer.
Surpriza a fost însă May-May, femeia care o instruise pe Anne, iar mai târziu pe Julia. Ele descoperiseră tehnici de a jongla cu loviturile şi intervenţiile inamicilor să fie joacă de copii.

     Dacă vă doriți o carte palpitantă alegeți Văpaia soarelui.

Cartea Văpaia soarelui de Raluca Butnariu este oferită pentru recenzie de Editura Librex Publishing și poate fi comandată de pe site-ul librex.ro

Photo credit: Pinterest.com, Arhiva personală

Colecţia Iubiri de poveste-noiembrie 2017

  1. MOGULUL de Joanna Shupe-04 noiembrie 2017

    Volumul al treilea al seriei „Clubul Knickerbocker”, din care mai fac parte romanele MAGNATUL și BARONUL.

  2. ZIUA DUCESEI de Sarah Maclean-11 noiembrie 2017

    Volumul al treilea al seriei „Scandaluri și ticăloși”, continuarea romanului UN SCOȚIAN LA LONDRA, apărut în luna septembrie.

  3. TREI SĂPTĂMÂNI CU O PRINȚESĂ de Vanessa Kelly-18 noiembrie 2017

    Volumul al doilea al seriei „Prințese necuviincioase”, continuarea romanului PRINȚESA MEA ÎNDĂRĂTNICĂ.

  4.  CAPCANELE DORINȚEI de Sabrina Jeffries-25 noiembrie 2017

    Volumul al treilea al seriei „Pețitori păcătoși”, continuarea romanului LECȚIA DE SEDUCȚIE, care va apărea la sfârșitul lunii octombrie.

    Sursa text: Cărţi Romantice

          Sursa foto: Pinterest.com

 7 titluri de citit în această toamnă la Editura Nemira

   Luna octombrie sosește cu multe noutăți pentru super-cititorii Nemira, cu surprize în colecțiile Nautilus & Suspans, inclusiv două romane SF semnate de autori români: Bacalaureat, de Ovidiu Eftimie, și Omnium, de Florin Stanciu.

   Vă invităm:

   Să o cunoașteți pe Isabella Trent, o cercetătoare excentrică și ambițioasă, care a eliberat dragonii din ceața prejudecăților mistice și și-a scris povestea în Istoria naturală a dragonilor.

   Să luptați în fiecare seară alături de Omul Pictat și să înfrângeți demonii prin puterea glifelor, în Războiul la lumina zilei

   Să porniți într-o ultimă aventură alături de Jean le Flambeur şi Mieli, în Îngerul cauzalității.

  Să vă reîntâlniți cu M. R. Carey, autorul romanului bestseller Fata cu toate darurile, care se întoarce cu un thriller original, Fellside

  Să elucidați un mister în compania lui Axxe Kaer din Omnium

   Să opriți o invazie extraterestră și, implicit, sfârșitul lumii. Cu armele potrivite, desigur, în Bacalaureat.

   Omnium: În trecut, Pământul a fost distrus de un obiect necunoscut numit Spinul lui Dumnezeu. În prezent, pe Staţia de Explorare a Portalului 2, Axxe Kaer e solicitat de PHIL, entitate superinteligentă artificială şi custodele staţiei, să elucideze apariţia unei capsule misterioase ieşite din portalul legat de o gaură de vierme. Deşi călătoria fiinţelor vii prin portaluri e imposibilă, capsula prezintă semne vitale.

   Acest incident îi va schimba viaţa pentru totdeauna, iar povestea lui se va intersecta cu istoria antePământului, dar şi cu cea a postPământului. Şi însăşi identitatea i se va confunda cu Ianus Trifrons şi, în cele din urmă, cu cea a data-cercetătorului Casian Titus.

   Povestea singulară a lui Axxe Kaer se cere citită, căci destinul lui este cel care va putea salva omenirea de la autodistrugere sau o poate condamna definitiv.

   Bacalaureat;  Necazurile se ţin lanţ de subinspectorul Petre Popescu. După ce a fost dat afară din SRI pentru că a luat o şpagă în timp, acum este pus în faţa unei decizii extrem de complicate: să supravegheze un post-uman tranchilizat, a cărui trezire ar însemna sfârşitul lumii aşa cum o ştim sau să ajute doi ţigani să oprească o invazie extraterestră care ar însemna tot sfârşitul lumii aşa cum o ştim, dar cumva diferit.

   Fellside: Fellside e o închisoare de maximă securitate pentru femei, situată undeva în capătul mlăştinos din Yorkshire.

   Jess Moulson şi-ar putea petrece tot restul vieţii acolo, deşi nu-şi aminteşte crima pentru care e condamnată. Nu ştie cum a murit băieţelul de care avea grijă în seara care i-a schimbat viaţa, dar presa s-a grăbit s-o numească „criminală de copii “.

   Fellside este un loc unde până şi pereţii şoptesc. Iar cea mai puternică este chiar vocea băieţelului omorât. Mintea lui Jess îi joacă feste sau chiar i se cere ajutorul dintr-o altă lume?

   Istoria natural a dragonilor: Isabella Trent a reuşit, în ciuda convenţiilor epocii în care trăia, să scoată dragonii din ceața prejudecăţilor mistice şi să-i transforme în obiectul unei ştiinţe moderne. În această carte, Isabella însăşi povesteşte despre pionieratul care aproape i-a distrus credibilitatea şi viitorul, despre momentele când şi-a pus în pericol viaţa din curiozitate ştiinţifică, despre faimoasa expediţie de pe muntele Vystrana, unde a făcut primele descoperiri ce aveau să schimbe lumea şi, nu în ultimul rând, despre cum a găsit dragostea adevărată în ciuda multelor ei excentricităţi.

   Războiul la lumina zilei: În noaptea cu lună nouă, demonii atacă în forţă, hotărâţi să îi ucidă pe cei doi bărbaţi care pot deveni Mântuitorul, cel despre care profeţiile spun că îi va distruge o dată pentru totdeauna. Arlen Barles, cunoscut acum drept Omul Pictat, poate înfrunta orice demon, iar oamenii obişnuiţi îl urmează peste tot şi văd în el Mântuitorul. Însă calea lui este una periculoasă şi alături de el rămâne doar neînfricata Renna Tanner, ea însăşi în pericol să cadă pradă puterilor magiei demonice.

   Ahmann Jardir a transformat triburile deşertului Krasia într-o armată care ucide demonii şi s-a proclamat Shar’Dama Ka, Mântuitorul.

   Arlen şi Jadir, pe vremuri cei mai buni prieteni, sunt acum duşmani înverşunaţi. Dar când hoardele se ridică pentru a da lovitura finală omenirii, trebuie să-i învingă mai întâi pe adversarii cei mai de temut: demonii din sufletul omului.

   Ingerul cauzalitatii: Întâmplările din „Îngerul cauzalităţii” îi găsesc pe excentricul Jean le Flambeur şi pe Mieli în părţi diferite ale universului, în vreme ce Perhonen, nava lor cu conştiinţă proprie, a fost distrusă. Cei doi protagonişti trebuie să decidă cui îi sunt loiali şi ce trebuie să facă pentru a supravieţui. În jurul lor, întreg sistemul solar intră într-un război de dimensiuni şi consecinţe fără precedent.

   Festinul ciorilor: După lupte grele şi trădări fatale, cele şapte puteri care îşi disputau Westeros s-au nimicit una pe alta şi au ajuns la un pact îndoielnic. Odată cu moartea monstruosului rege Joffrey, regenta Cersei conduce din Debarcaderul Regelui. Înfrângerea lui Robb Stark îi descurajează pe rebelii din Nord şi familia lui se împrăştie ca seminţele pe un pământ neroditor în tot regatul. Nu mai există decât puţine pretenţii legitime la Tronul de Fier, iar acestea sunt în mâinile celor fie prea slabi să le obţină, fie aflaţi pe meleaguri îndepărtate.

Colecţia Cărţi Romantice-noiembrie 2017

1. ”Așteptându-l pe Nick” de Nora Roberts – 3 noiembrie 2017

Nick a văzut-o întotdeauna pe micuța și adorabila Freddie ca pe o surioară. Dar ea a așteptat cu nerăbdare să vină momentul în care îl va putea cuceri. Când crește, Frederica Kimball se transformă într-o femeie senzuală și fermecătoare, iar Nick o redescoperă uimit! O nouă poveste din seria Stanislaski.

2. ”Un loc pentru inima ta” de Susan Elizabeth Phillips – 10 noiembrie 2017

La 33 de ani, Bobby Tom își încheie cariera sportivă în cel mai dureros mod. După ani de zile în care muncise să devină o stea a fotbalului american, o lovitură îi zdrobește genunchiul și îl scoate de pe teren pentru totdeauna. Are bani și zeci de femei care abia așteaptă să îi satisfacă toate plăcerile, dar se simte pierdut… până când semnează un contract pentru un film… și o întâlnește pe Gracie.

3. ”Flacăra de cristal” de Amanda Quick – 17 noiembrie 2017

Continuă seria ”Colonia pierdută” cu povestea dintre frumoasa și senzuala Kalena și singurul bărbat capabil să îi topească inima de gheață, supranumit Biciul de Foc. Dragostea lor trebuie să distrugă întunericul care le amenință lumea.

4. ”Grădina fermecată” de Sarah Addison Allen – 24 noiembrie 2017

Claire a moștenit de la bunica și de la mama ei o grădină cu totul specială. Mărul lor și florile de lângă el fac farmece, alungă necazurile, atrag dragostea și alină suflete. Cu ajutorul lor, Claire și-a construit o afacere de succes, o firmă de catering pentru care pregătește rețete inedite. Viața ei ar fi liniștită și bine organizată, dacă nu s-ar întoarce acasă sora rătăcitoare, care îi răscolește sufletul…

Sursa Libertatea pentru femei

sursa foto: Pinterest

"-Când iubești pe cineva, asta nu înseamnă că nu există loc și pentru suferință. Nici eu nu vreau să sufăr mai mult decât am suferit deja, dar nu crezi că merită? Nu crezi că merită să ne oferim o șansă?"

Vocea lui Archer de Mia Sheridan-recenzie

Titlul original: Archer’s Voice
Nr. pagini: 416
Editura Epica
Traducere: Adina Pintea
Anul: 2017
Gen: EpicLove/Ficțiune contemporană pentru tineri, +18 ani

   Vocea lui Archer este o carte incredibilă, frumoasă, unică şi plină de emoţie ce merită citită şi recitită, poate aşa vom învăţa să preţuim şi să iubim ceea ce avem. Întotdeauna ne plângem de ceea ce ne înconjoară, dar dacă o o parte din noi ar fi pentru o clipă în lumea lui Archer atunci ne-am echilibra astfel gândurile. Şi-a pierdut părinţii într-un accident teribil privind neputincios cum rămâne singur. Preţul pe care l-a plătit nu a fost suficient, turmentat de gelozie, unchiul său a avut grijă să tragă un foc de armă şi să-l omoare, dar ironia a făcut că l-a redus la tăcere pe viaţă, distrugându-i corzile vocale şi şansa de a vorbi vreodată.

    Crescut de un alt unchi, tot un bărbat urmărit de demoni şi obsedat de siguranţă, însă în felul lui a avut grijă să-l transpună pe Archer într-o altă lume, a izolării departe de oameni, indirect pregătindu-l pentru viitorul nesigur. I-a fost greu, dar a învăţat să supravieţuiască, să studieze singur şi să trăiască în tihnă. Anii au trecut şi un alt stâlp al siguranţei s-a distrus atunci când unchiul său a murit. Asigurarea de viaţă a acestuia l-a ajutat să nu moară de foame, dar teama de oameni şi sfidarea acestora l-au transformat într-un pustnic.
    Mintea sclipitoare a absorbit informaţiile învățând singur limbajul semnelor, exersând cu animalele care-l înconjurau. Teama lui de societate, dar şi de oamenii răi i-au dat bătăi de cap însă pas cu pas fiecare a reuşit să-l ignore etichetându-l drept un ciudat. Au impresia că este surd şi nu simte ironiile care vuiesc de fiecare dată când îşi face apariţia.

Uneori, cuvintele sunt de prisos!

   Bree este pata de culoare, acea fiinţă de care ai nevoie, dar nu ştii când se iveşte ocazia. O situaţie amuzantă, un zâmbet şi multe cuvinte care par să fie fără sens, dar încetul cu încetul vor fi piatra de temelie pentru o viitoare prietenie. Sentimente necunoscute dau năvală şi chiar dacă le ignoră ele nu întârzie să apară de fiecare dată în prezenţa ei.
    Amândoi vor să fie salvaţi din ghearele trecutului şi rămân captivi într-o capsulă în care timpul parcă stă în loc. Cea care va face pasul şi vrea să discute este Bree. Este interesată să îl cunoască pe acest bărbat al cavernelor. Vor reuşi să comunice cu limbajul semnelor şi să se descopere.

Două vieţi măcinate de secrete. Răspunsuri care dor.

   Bree Prescot fugise din oraşul natal ca să se liniştească, să pună distanţă între propriul trecut şi prezent. Tatăl său fusese împuşcat în timpul unui jaf, iar ea încă mai trăia scena acelei agresiuni. Era singurul martor şi trebuia să lupte pentru a se face dreptate. Este singură, nu se mai simte bine alături de prieteni şi ar merge oriunde, numai să facă ordine în viaţă. Orăşelul Pelion era o cale de mijloc. Găsise o căsuţă cochetă, retrasă, pe malul unui lac, un loc de muncă şi părea să fie pe drumul cel bun, însă când îl întâlneşte pe Archer curiozitatea creşte. Ce-ar putea să discute cu un bărbat care are o barbă de zile mari şi doar ochii îi vorbesc? Răspunsurile vin pe parcurs şi chiar nu se poate abţine să nu piardă vremea împreună. De fiecare dată când are timp liber îşi ia bicicleta, căţeluşa şi merge să facă plajă. Trecând periodic pe lângă casa lui Archer, indirect se va crea o legătură, ceva ce oamenii nu înţeleg. Încetul cu încetul, Bree vrea să-l scoată din carapace, să-l înţeleagă, demonstrând astfel celor din jur că s-au înşelat. Pentru Bree, Archer este perfecţiunea ajungând în scurt timp să îi acapareze gândurile/simţurile..
    Interesul lui Trevor, vărul lui Archer faţă de Bree se manifestă subtil neînțelegând de ce irosește vremea cu un mut, decât cu el, polițist cu o carieră stabilă și irezistibil din punct de vedere fizic. Frumuseţea bărbaţilor Hale devenise legendară în zonă, iar Trevor chiar profita din plin de acest statut.

   Preluarea afacerilor de către Victoria-mama lui Trevor, îi va aduce la picioare întregul oraş. Interesul ei era să transforme farmecul zonei şi să construiască cât mai mult. Din moment ce ea este singura proprietară cu majoritate de teritoriu, oamenii nu au putere să îi conteste drepturile, dar sperau că poate cineva să îi zdruncine această încredere. Ura faţă de Archer este veche şi mizează pe handicapul său. Acel glonţ i-a adus liniştea, dar acum dacă nu ia măsuri s-ar putea să i se ruineze planurile.

  Secretele se ţin lanţ, fiecare ascunde ceva, iar legătura fragilă dintre personaje ar putea oricând să se deterioreze.

   În momentul când Bree are un atac de panică cel care îi va veni în ajutor este Archer. Zi de zi se lupta cu aceste coșmaruri care o chinuiau și nu reușea să le stopeze. Și totuși Archer o va face să vorbească despre ele, să se liniștească.

-Nu m-am luptat cu el, repetă ea. Nici când l-a amenințat pe tata cu pistolul, nici când a venit după mine. Tata mi-a zis să mă ascund și asta am făcut. Nu m-am luptat, zise plină de rușine. Poate aș fi reușit să-l salvez, continuă. L-a omorât pe tata și când m-a prin tot nu m-am luptat.

-Te-ai luptat Bree. Ai supraviețuit. Te-ai luptat să supraviețuiești. Și ai reușit. Asta ți-a spus tatăl tău să faci. Nu ai fi făcut același lucru pentru cineva pe care îl iubești?

    Bree și Archer se completează reciproc, susținându-se, descoperind ceea ce le întunecă gândurile și nu le permite să vadă viitorul.

    Cartea mi-a dat bătăi de cap. Am stat cu sufletul la gură şi am aşteptat să văd ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi între fraţii Hale-Connor şi Marcus, de ce atâta suferinţă şi cine este cu adevărat vinovat. În mintea mea ştiam că ceva nu este în regulă şi pe măsură ce înaintam conştientizam impactul, însă aveam nevoie de vocea lui Archer, să fie el cel care dă tonul şi confirmă crudul adevăr.

   Câte s-au pierdut din cauza geloziei, a unui om care nu a suportat să fie refuzat distrugând destine. Archer a fost doar o victimă colaterală, un copil care se născuse şi era fericit. Cine ar fi crezut că tocmai el este considerat motivul acestui dezastru în lanţ.
    Chiar dacă întregul scenariu se învârte în jurul descoperirii adevărului, la un moment dat nu mai este suficient, se văd consecinţele, modul cu oamenii etichetează şi ignoră pe cei care nu-s perfecţi în ochii lor.
   Pe Archer l-a ajutat că a fost stigmatizat, a avut timp să se adapteze, să se integreze în acest mediu ostil, dar de ce să marginalizeze un om care nu are cum să protesteze. Este dureros.

    Vocea lui Archer a reuşit să-mi răscolească sufletul şi cumva să mă înfurie, dar amorţeala a perseverat pe măsură ce înaintam.  Pe parcursul lecturii am retrăit frânturile din trecut simţind durerea, neputința, indiferența și am tot sperat că la final se va face dreptate. A meritat așteptarea, deși la un moment dat am trăit cu impresia că vocea mea… s-a pierdut. Pentru prima dată după mult timp am avut parte de tăcere. Doar dacă trăiești în pielea cuiva, precum Archer poți înțelege cum este să vrei să te exprimi și să nu ai cum. 

,, – Vreau să pot să te iubesc mai mult decât îmi este teamă că te pierd, și nu știu cum să fac asta. Învață-mă, Bree! Te rog, învață-mă!”

“Dumnezeule, Archer”. M-am gândit, simțind cum mi se strânge inima în piept. Cum să înveți un bărbat care a pierdut tot să nu se teamă că va pierde totul din nou? Cum să înveți o persoană să aibă încredere în ceva ce nimeni nu poate garanta? Acest bărbat pe care îl iubeam părea atât de distrus. Stătea în fața mea arătându-mi dragostea pentru mine. Exprimându-și devotamentul. Îmi doream din inimă ca acest lucru să fie unul bun pentru el…, dar, în același timp, înțelegem de ce îi provoca suferință.

-Când iubești pe cineva, asta nu înseamnă că nu există loc și pentru suferință. Nici eu nu vreau să sufăr mai mult decât am suferit deja, dar nu crezi că merită? Nu crezi că merită să ne oferim o șansă? am întrebat eu.

 

        MIA SHERIDAN este una dintre cele mai bine vândute autoare de literatură ,,romance” din lume. Cărțile ei se află pe listele de bestselleruri ale multor publicații, dintre care amintim: New York Times, USA Today și Wall Street Journal. Pasiunea ei este să țeasă povești de dragoste despre oameni care sunt destinați unii altora. Locuiește în Statele Unite ale Americii, Ohio, Cincinnati, împreună cu soțul ei. Au patru copii aici pe pământ și unul în ceruri.

 

editura Epica

Cartea Vocea lui Archer de Mia Sheridan a fost oferită pentru recenzie de Editura Epica. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Epica. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant şi cărtureşti

BookTag: The Seven Deadly Sins 

   Toamna este anotimpul melancoliei și al aromelor îmbietoare. Involuntar, fiecare dintre noi simțim impulsul care ni-l transmite căderea frunzelor, de multe ori inspirându-ne, scoțând ce este mai bun. Dacă tot suntem la capitolul ispită, Cătălina ne-a provocat la un booktag, dar după cum știți deja, Iasmy nu este pasionată de răspunsuri la tag-uri. 🙂

   Întrebări și răspunsuri

  Lăcomie – Care este cea mai ieftină carte? Care este cea mai scumpă carte?

   Cele mai ieftine cărţi le-am cumpărat în Anglia. Erau de anticariat şi cu o liră (aprox. 5 lei) am înhăţat trei titluri foarte frumoase. Dacă acele cărţi se vindeau la noi, sigur nu valorau atât. Cea mai scumpă? Nici nu ştiu, dar cred că nu are importanţă preţul, ci rezultatul. La fel ca majoritatea cititorilor, mă folosesc de promoţiile din librăriile online şi aleg ce mă reprezintă sau ce mă atrage în acel moment. Acesta este singurul viciu pe care îl ţin sub control.

 

  Mânie – Cu ce autor ai o relație de iubire/ură?

   Sunt în relaţii bune cu mulţi autori, dar aş merge mult prea departe declarând că îi iubesc. O parte din ei mi-au oferit şansa de a le citi cărţile, de a-mi expune punctul de vedere onest şi chiar dacă n-am fost întotdeauna pe aceeaşi undă, respectul a rămas acelaşi. De ce să denigrăm pasiunea pentru lectură folosind cuvinte cu greutate, ar trebui să profităm şi să demonstrăm tuturor ce înseamnă să citeşti.

   Zgârcenie – Ce carte ai putea devora la nesfârșit fără nicio rușine?

   Aproape de cer de Judith McNaught, cartea de care nu mă plictisesc să o recitesc. Nu este o capodoperă şi nici nu dezvăluie cheia către univers, dar îmi este dragă şi o iubesc pentru simplitatea cu care m-a ţinut trează toată noaptea.

   Lene – Ce carte a fost neglijată din cauza lenei?

   Am abandonat multe titluri, dar dacă mă întorc în trecut, regret că n-am terminat Război şi pace de Lev Tolstoi. Acum mulţi ani eram pasionată de literatura rusă şi franceză, iar pe lista mea de cărţi suplimentare s-a aflat şi aceasta. Timpul limitat sau poate perioada în care învăţam foarte mult mi-au adus lenea în cale şi am abandonat-o.

   O altă carte de actualitate care m-a determinat să o las în urmă este O mie de nopţi, efectiv nu m-a prins în mrejele ei şi am renunţat. În felul acesta pot da o şansă şi altor titluri provocatoare care mă aşteaptă.

  Mândrie – Despre ce carte vorbești cel mai mult pentru a suna ca un cititor foarte deștept?

   Seria Alina Marinescu. Îmi dă acel impuls de a spune şi celor din jur că este diferită. Nu mă face deşteaptă, dar mă scoate din impas. Mai sunt şi alte cărţi interesante, dar în mare parte oamenii vor să audă de suspans, intrigă şi lumi diferite.

  Atracție fizică – Ce atribute găsești cele mai atractive la personajele masculine sau feminine?

   Personalitatea, emoţia cu care transmite şi caracterul puternic în situaţii critice. Chiar dacă eu sunt o sentimentală care plânge la toate filmele, eroii/eroinele trebuie să se distingă de ceea ce este normal, să aibă un zvâc.

   Invidie –  Ce cărți ți-ai dori cel mai mult să le primești drept cadou?

   Cărţile niciodată nu-s suficiente, întotdeauna vreau altceva. Mărturisesc că cel mai mult mi-am dorit o serie şi a venit cu autograf. Partea frumoasă a fost că avea şi o parte din gândurile mele în interior. Acesta a fost cadoul perfect venit la timpul potrivit.

   Dacă simțiți nevoia să vă relaxați cu un booktag, sunteți liberi să îl preluați. În timp ce vă gândiți la alternative, vă invităm la o cafea aromată printre file de carte.

   

Scriitorii Florin Chirculescu și Iulian Tănase sunt invitați în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere FILIT, ediția 2017, care are loc în perioada 4-8 octombrie. 

   Iulian Tănase va fi prezent în cadrul mai multor evenimente dedicate copiilor și liceenilor, iar Florin Chirculescu va participa la o întâlnire în Casa Filit și la un eveniment special dedicat lui la Casa Fantasy. Puteți consulta întregul program aici: http://www.filit-iasi.ro/program-filit-2017/

   Cele mai recente romane lansate de cei doi autori vor ajunge pentru prima dată la cititori în cadrul Salonului de Carte Bookfest Iași, deschis zilnic de vineri 6 octombrie până duminică 8 octombrie la Sala Pașilor Pierduți. Melciclopedia. Povestea Melcului Prinț, de Iulian Tănase și ilustrații de Mircea Pop și Greva păcătoșilor sau apocrifa unui evreu de Florin Chirculescu apar în premieră la standul editurii Nemira. 

   Florin Chirculescu s-a născut pe 26 martie 1960, la București, este scriitor și șeful compartimentului de Chirurgie Toracică de la Spitalul Universitar București. A debutat cu pseudonimul Sebastian A. Corn în 1993, într-o revistă de science-fiction care a suscitat controverse în anii 1990: JSF. A mai publicat nuvele și povestiri în revistele Anticipația și Nautilus. A fost redactor-șef al revistei Nautilus și al unei pagini săptămânale de science-fiction în Curierul National în 1995. A primit numeroase premii și mențiuni literare (aproape 40), dintre care cele mai importante au fost Premiul pentru Debut European la Euroconul de la Glasgow din 1995 și Marele Premiu al Editurii Nemira din 1997 pentru romanul Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine. I-a fost decernat Premiul Vladimir Colin în două rânduri, în 2007 și 2012, pentru romanele Imperiul Marelui Graal și Vindecătorul. Romanul Ne vom întoarce în Muribecca a fost nominalizat la Premiul Observatorului Cultural, ediția 2015. În 2016 a fost invitat de Institutul Cultural Român la Târgul Internațional de carte de la Beijing. În 2017 apare la Nemira romanul Greva păcătoșilor, roman realist, organizat pe două planuri: prezentul românesc, reflectat în criza sistemului medical, și trecutul oriental cu începuturile medicinei moderne.

   Iulian Tănase s-a născut în 1973 la Moinești, Bacău. A absolvit Academia de Studii Economice București, în 1999, și Facultatea de Filosofie, Universitatea București, în 2010. A fost redactor la Academia Cațavencu (1997-2010) și la revista Kamikaze (2010-2011). Din 2004 este realizator programe la Radio Guerrilla. Dintre volumele publicate în România: Îngerotica (1999), Poeme pentru orice eventualitate (2000), Iubitafizica (2002, 2003, 2013), Trusa instalatorului de umbre (2006, împreună cu Dan Stanciu), Oase migratoare (2011), Teoria tăcerii (2015). A coordonat volumul colectiv Pentru Gellu Naum (For Gellu Naum, Editura Vinea/ICARE, 2002). Împreună cu Dan Stanciu, coordonează publicația Athanor. Caietele Fundaţiei Gellu Naum. A participat ca visiting writer la programul International Writers Workshop, Hong Kong (2008) și, cu lucrări, la London International Festival of Surrealism (2007, 2008). Este prezent cu texte în reviste și antologii din România, Germania, Austria, Anglia, Statele Unite, Hong Kong, Slovenia, Cehia. A susținut lecturi publice în China, Hong Kong, Germania, Austria, Italia, Slovenia, România. În 2009 a primit Premiul Hubert Burda pentru tineri poeți din Europa de Est (Offenburg, Germania), iar în 2011 Premiul 1+1+1=1 Trinitate / Literatură (Graz, Austria).

Origini de Dan Brown-prezentare

   Cartea este disponibilă cu precomandă. Livrările vor fi făcute începând cu data de 22 noiembrie. Transportul este gratuit pentru orice comandă plasată până în data de 22 noiembrie 2017.

   Origini este cea mai bună carte scrisă de Dan Brown până acum. De această dată, profesorul Robert Langdon este invitat la Muzeul Guggenheim din Bilbao pentru a lua parte la ceremonia de dezvăluire a unei invenții care „va schimba fața științei pentru totdeauna“.

    Gazda este fostul student al profesorului, milionarul Edmond Kirsch, ale cărui realizări high-tech l-au făcut celebru în toată lumea. El va prezenta pentru prima dată descoperirea care răspunde la două dintre întrebările fundamentale ale omenirii.

   Seara meticulos pregătită se transformă însă în haos, prețioasa descoperire a lui Kirsch riscă să fie pierdută pentru totdeauna, iar Langdon, însoțit de eleganta directoare a muzeului, Ambra Vidal, este nevoit să zboare la Barcelona pentru a localiza parola de decriptare a descoperirii lui Kirsch.

  Străbătând coridoarele întunecate ale istoriei secrete și extremismului religios, cei doi trebuie să facă față unui inamic periculos, al cărui singur scop este să îl reducă la tăcere pe Edmond Kirsch.

   Într-o cursă contracronometru marcată de simboluri enigmatice și indicii oferite de arta modernă, Langdon și Vidal identifică, în cele din urmă șocanta descoperire a lui Kirsch și adevărul extraordinar pe care ea îl conține.

  Dan Brown este autorul mai multor bestselleruri, printre care Codul lui da Vinci, Îngeri şi Demoni, Inferno sau Simbolul pierdut.

   Romanele lui au fost publicate în 54 de limbi și vândute în mai mult de 200 de milioane de exemplare.

    În 2005, revista Time l-a desemnat ca fiind unul dintre cei mai influenţi 100 de oameni din lume.

   Sursa dol.ro

VREAU SĂ ȘTIU DE CE de Charlotte Grossetête, titlu nou în Galaxia Copiilor!

   „VREAU SĂ ȘTIU DE CE”, de Charlotte Grossetête, o colecție cu marile întrebări ale celor mici oferă răspunsuri clare și inspirate la cele mai dificile întrebări pe care ni le pun copiii.

   Cei mici au obiceiul de a-și exersa curiozitatea născocind întrebări complicate despre ei înșiși, despre ceilalți oameni și despre viață în general. „De ce nu pot face întotdeauna ce vreau eu? Părinții care au mai mulți copii îi iubesc pe toți la fel? De ce există războaie? Fiecare dintre noi moare într-o zi?”. Dacă oamenii mari nu găsesc mereu cuvintele potrivite pentru a le răspunde, „Vreau să știu de ce” reușește să ofere explicații complete pe un ton prietenos.

   Copiii vor înțelege mai bine lumea care ne înconjoară și, în plus, cu ajutorul acestui volum, copiii își vor dezvolta imaginația și spiritul creativ. Informațiile sunt însoțite de ilustrații pline de farmec și sunt organizate în patru secțiuni: „Eu”, „Familia mea”, „Și viata merge mai departe…”, „Lumea se învârte și se învârte…”.

   Volumul „Vreau să știu de ce” editat de Galaxia Copiilor, parte a Grupului Editorial ALL poate fi citit copiilor mai mici de către părinți, iar școlarii îl pot citi singuri. Puteți răsfoi volumul aici

   Editura Galaxia Copiilor este editorul unor serii unice în România precum bestsellerele internaționale PISICILE RĂZBOINICE, SUPRAVIEȚUITORII și EXPLORATORII, sau seria  Pixi.

Grupul Editorial ALL este format din editurile ALLALL EducaţionalALLFAGalaxia CopiilorSian Books şi Helen-Exley România. A fost fondat în 1991 şi este unul dintre editorii de top din România.

 

Adevăr sau Provocare-Lunile anului BookTag

   De-a lungul timpului am făcut destule asocieri, însă până acum nu am ordonat într-un articol cărțile în funcție de luna în care le-am citit. Aici, recunosc, mi-a fost de mare ajutor goodreads.com, altfel mi-aș fi amețit neuronul cu provocarea literară lansată de Cătălina Coman.

IANUARIE

    Răscumpărarea de Julie Garwood-cartea care mi-a ţinut companie în primele zile ale anului 2017 făcându-mă să mă gândesc la tărâmul meu prefer Scoţia. Știu că deja v-am înnebunit cu această zonă, dar mă gândesc că dacă tot repet poate cândva voi ajunge să-l vizitez. Un historical romance cu personaje încăpăţânate şi subiecte controversate. Mai multe veţi descoperi în recenzia făcută de Iliuţă.

FEBRUARIE

    Lovebook de Simona Sparaco şi Îndrăgostită nebuneşte de Jill Shalvis sunt potrivite pentru o lună plină cu romantism şi voie bună. Două cărţi uşoare, relaxante, perfecte pentru orice anotimp, dar mai ales ideale pentru cei care ştiu să aprecieze lucrurile mărunte.

MARTIE

   După cum ştiţi, în luna martie sunt tot felul de superstiţii de aceea aleg Născută din fum şi os de Laini Taylor-genul de carte care m-a enervat la culme în primele 70 de pagini și a continuat cu ciudățenii care deveneau din ce în ce mai plăcute. Se ştie că nu-s o cititoare împătimită a genului fantasy, dar de data aceasta am rămas fără cuvinte. Abia aştept să văd ce se petrece în volumul al doilea.

APRILIE

    Luna aprilie a anului 2017 chiar a fost plină de surprize plăcute, de aceea vă propun Rebela de Corina Cîndea (o carte plimbată prin frumoasa și imensa grădină de la Versailles) şi Frumos şi cu inima de gheaţă de Lisa Kleypas (ador seriile care încep promițător). Două genuri diferite, dar care m-au scos din cotidian.

MAI

   Doamna cu umbrela neagră de Mary Balogh.  Am citit-o dintr-o postare recomandată aiurea pe facebook, încât am zis, trebuie să mă aliniez la standarde, dacă ele pot, atunci pot şi eu. M-am distrat citind-o mai ales că nu mai văzusem demult o femeie să pună pe fugă niște bădărani cu o simplă umbrelă. Deja îmi imaginez cum făcea jonglerii de parcă era o sabie ninja.

IUNIE

   Skye O’Malley de Bertrice Small-mai mult decât o carte, ideală pentru începutul verii. Are date istorice, picanterii de culise, pasiune și  ritualuri din ţări diferite. La noi s-a tradus și volumul numărul doi, dar eu ca o hărnicuță ce sunt, am trișat și am văzut finalul. Personajul pe care îl îndrăgeam nu mai este şi cheful mi s-a dus ajungând să abandonez lectura. Chiar și așa, autoarea chiar știe ce înseamnă să scrie un roman cu sare și piper.

IULIE

Sub luna de şofran de Nicole C. Vosseler. Dacă iubiți misterul, aroma șofranului și farmecul Orientului, sigur vă veți îndrăgosti de carte. Am citit-o într-o perioadă toridă și chiar s-a potrivit de minune. Am avut senzația că sunt acolo, o mică parte din mine s-a teleportat în timp și a văzut/simțit cum este adevăratul Orient. A meritat să evadez în necunoscut. Mărturisesc că finalul l-am așteptat cu nerăbdare, şi da, chiar visam la mai mult decât scenariul prevăzut de autoare.

   “Când bărbatul se îndreptă spre uşa, Maya îşi dădu seama că între timp se întunecase şi că ea îşi lăsase în jos mâna în care ţinea ciobul de lut. El se mai întoarse o dată spre ea.

— Aveţi şi un nume?

— Maya. Maya Garrett.

— Maya, repetă el lungind silabele şi felul cum le accentua mişcă ceva în Maya, şi apoi o mai mişcă o dată când el adăugă: “Ana ismi Rashad”.

   Bărbatul închise uşor uşa în urma lui, iar Maya auzi cum cineva trage un zăvor. Se rezemă de perete trăgând adânc aer în piept, lăsă ciobul să-i cadă din mână şi privi într-o parte, pe geam. Pe cerul întunecat se aprinse un punct lumina roz pe la margini, iar Maya privi neliniştită spre luceafărul de seară care i se păruse mereu atât de plin de promisiuni, însă care astăzi declanşa în ea o senzaţie de singurătate. Genunchii îi cedară, iar ea se ghemui şi îşi îngropa capul între coate. Ar fi vrut să fie doar un coşmar, dar ştia că totul în jurul ei era aievea. Ceea ce spusese acest Rashad sunase de parcă el şi oamenii lui ar fi trimis la garnizoană mesajul că Maya se află în puterea lor şi putea doar speră că oficialităţile din Aden să acţioneze rapid şi să o elibereze curând.

   — Când va fi asta? şopti ea aşezându-se pe podea, cuprinzandu-şi cu braţele genunchii strânşi şi proptindu-şi bărbia de ei.

   Ce se întâmplă dacă Coghlan nu făcea nimic? Maya avea o idee vagă cât de mare era ţară asta care se întindea în spatele strâmtorii dintre Aden şi peninsula arabă. Dacă voiau, răpitorii ei o puteau face pur şi simplu să dispară fără să mai revadă vreodată ceva familiar, şi nimeni nu avea să mai afle ce se întâmplase cu ea. Se gândi la Ralph şi se întreba dacă îşi făcea griji pentru ea sau dacă îi aducea reproşuri, poate chiar era uşurat că scăpase de ea.

   Maya se simţea rău. Îşi dori să dea timpul înapoi, să nu fi urcat ieri la turn, să nu fi pus niciodată piciorul în Aden, să nu fi fugit cu Ralph. În acest moment Maya ar fi încheiat. Fără să clipească, un pact cu diavolul, că să îi aducă înapoi anul care tocmai trecuse. Atunci ea nu ar sta aici, Jonathan ar mai fi încă în viaţă, iar Richard poate nu ar fi pe drum spre Crimeea.”

AUGUST

   O altă lună fierbinte cu gânduri pentru vacanţă. Zece respiraţii scurte de K. A. Tucker şi Lunga vară fierbinte de Karen Robards-două cărţi ideale pentru mare, soare şi vacanţă. Sunt hot/diferite și perfecte pentru cei care aleg relaxarea.

SEPTEMBRIE

   Chiar dacă septembrie reprezintă începutul toamnei pentru mine a fost doar momentul ideal pentru o altă vacanţă. Luna aceasta am sfidat vremea capricioasă cu Magnatul de Joanna Shupe şi Văpaia soarelui de Raluca Butnariu. Deși au acțiunea plasată în state diferite, autoarele au reușit să mă surprindă plăcut.

OCTOMBRIE

   Recviem pentru un asasin de Monica Ramirez– un final memorabil al unei serii care m-a ţinut cu sufletul la gură. Da, cartea perfectă pentru această lună. Am scris de atât de multe ori despre Alex și Alina, încât vă invit să citiți recenzia, acolo am dezbătut ce am simțit cât am călătorit prin lumea dură a agenților secreți și a aparențelor înșelătoare.

NOIEMBRIE

   Fericirea mea începe azi de Jamie McGuire. Alina este vinovată pentru această opțiune. Cu ani în urmă tot o recomanda, dar eu mereu o evitam și când m-am pus pe recuperat chiar nu mă mai opream. Este tipul de roman pentru adolescenți, dar care reflectă sentimentele contradictorii. Vrei ceva, nu mai vrei, dar parcă nu-ţi vine să stopezi. Devii dependent de indecizii, personaje și involuntar te aliniezi din mers la standardele impuse.

DECEMBRIE

   O lună încărcată cu emoţii, cadouri şi voie bună, dar chiar şi aşa eu propun pentru lectură Diavolul în iarnă de Lisa Kleypas. O altă carte historical romance, dar una specială, de suflet plină de emoţii care îmi lasă un zâmbet de zile mari de fiecare dată când o recitesc. Pentru cei care nu știați, cartea se află în topul preferințelor cititorilor autoarei L. Kleypas.

   Acesta este modul meu de a încheia optimist un an plin de lectură. Normal că am selectat titluri descoperite în timp, dar le-am alternat cu cele din prezent. Dacă tot citim, măcar să o facem cu zâmbetul pe buze pentru că un cititor mulțumit întotdeauna va corupe și pe alții să profite la maxim de acest “viciu”.

Sursă foto: pixabay.com

Ecouri din strada Scoția de Samantha Young-prezentare

Titlul original: Echoes of Scotland Street
Limba originală: engleză
Traducere de: Oana Dușmănescu
Anul apariţiei: 2017

Bestseller New York Times și USA Today
De la autoarea celebrei serii Pe strada Dublin

    A terminat o cu băieții răi, dar el e atât de bun…

    Shannon MacLeod a ales întotdeauna genul greşit de bărbat. După ce a trecut dintr-o relaţie toxică în alta, şi a jurat să stea departe de bărbaţi — mai ales de cei din soiul “băiat rău”.
   Cole Walker este exact genul de tip pe care Shannon vrea să-l evite — superb, tatuat, fermecător şi arogant. Dar exteriorul lui dur ascunde un om bun, care-şi doreşte să-şi găsească aleasa. Cole este hotărât s-o scoată pe Shannon din singurătatea ei şi să-i cucerească inima.
    Când Shannon îşi deschide sufletul în faţa lui Cole cel stabil şi devotat, pasiunea dintre ei se aprinde fulgerător. Trecutul ei însă o bântuie necontenit, iar temerile pe care le are ameninţă să-i despartă pe vecie.

„Încântător… O poveste de iubire cu adevărat emoționantă.” – Dear Author

„Senzual, romantic și plin de pasiune.” – RT Book Reviews

„Minunat scris, te ține în priză de la prima la ultima pagină.” – Under the Covers

„Personaje fermecătoare, dialoguri spirituale, scene fierbinți și lucruri din viața reală – e un roman pe care-l vei devora. Samantha Young e o autoare de neratat!” – Fresh Fiction

    După ce a absolvit, în 2009, Universitatea din Edinburgh, unde a studiat istorie antică și medievală, Samantha Young s-a dedicat scrisului. Cărţile sale acoperă mai multe genuri: romance, paranormal, fantasy urban și subiecte contemporane.
    La Editura Trei, de aceeași autoare, au apărut Pe strada Jamaica, Pe strada Dublin și Pe strada Londra. Pentru romanul Pe strada Dublin, Samantha Young a fost nominalizată în 2012 la Goodreads Choice Award for Best Author and Best Romance, iar pentru romanul Pe strada Jamaica a fost nominalizată la Goodreads Choice Award for Best Romance 2014.

    Cărțile Samanthei Young sunt publicate în 30 de țări.

   „Samantha Young este neîntrecută în a descrie scene erotice dintre cele mai voluptuoase.” – Once Upon a Twilight

   Sursa: Editura Trei

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

BookTag First Date with a Book

    A venit toamna cu voie bună și provocări, dar nu de orice fel, ci despre cărți, multeee cărți. Am profitat de vacanță la maxim și dacă tot am revenit cu forțe noi, deja am teme de făcut. De data aceasta Sorina, ajutată de faimosul Harry Potter (cel pe care eu nu l-am descoperit …. încă) mă îndeamnă să răspund la câteva întrebări. După ce am meditat îndelung, ce să fac şi cum să fac, am decis că este cazul să nu vă şochez, aşa cum a făcut ea, ci să vă scot din amorţeală.

  1. Întâlnire ciudată – o carte în care s-a simţit ceva. Nu a fost o carte rea, dar nu a avut acea pasiune pentru tine.

  Soţie de ocazie de Mary Balogh. Ştiam că este doar o carte romantică, dar parcă se putea mai mult de atât. A început binişor, dar s-a terminat ca din tren, previzibil. Nu ştiu a cui a fost vina, dar clar eu nu mai pot fi dusă de nas aşa uşor.

   O altă carte care mi s-a părut o pierdere de timp a fost faimoasa Nerve. Adevăr sau provocare. Începuse bine, promițător, chiar mă interesa, dar pe parcurs mi-am dat seama că nimic nu este ce pare a fi. Am văzut și filmul, de aceea tind să cred că a avut mai mult sclipici, probabil datorită marketingului şi a schimbării de scenariu, în rest, o carte de adormit oameni mari.

  2. Întâlnire ieftină – o carte care s-a transformat în ceva mai puţin decât te-ai fi aşteptat.

   Primele 3 volume din seria Jalna de Mazo de la Roche m-au ucis lent. Dacă în al doilea am găsit o sclipire, în rest am zis că nu este cazul să pierd timpul. Efectiv nu au fost pe placul meu, părea să fie din alt film pentru alte gusturi.

   3. O întâlnire bine-pregătită – mai bună decât te-ai fi aşteptat.

   Nu te poţi ascunde de Karen Rose-alegerea perfectă pentru cineva care îşi doreşte mai mult decât o lectură pentru timpul liber. Este hot, are adrenalină, suspans, emoţii, iar criminalul este foarte bine ascuns, da, chiar merită descoperită cartea. Un MUST read.

  4. Fierbinte, dar proastă – o carte drăguţă, dar nu aşa de mişto pe interior

   Sarah MacLean-Aparențe înșelătoare. Am aşteptat cu atâta ardoare această carte încât atunci când am citit-o chiar speram să fie ceva waw. Genul historical romance mi se potriveşte mănuşă, dar în cazul acesta, aşteptările mele nu s-au ridicat la nivelul transmis de autoare. Se putea mai bine de atât, dar dacă vă doriţi ceva fierbinte, sigur v fi pe gustul vostru, însă dacă o veţi compara cu primele 3 volume din serie, va pierde la diferenţă mare.

   5. Blind date – o carte pe care ai citit-o fără să ştii nimic despre ea

   The Promise (Adventures #2) de Mandalyn Kaye am găsit-o la colţ de stradă şi n-am putut rezista. Ştiam că doar titlul este în engleză, iar subiectul părea interesant. Chiar aşa a fost pentru că m-am întors în timp, fix în locul meu preferat-Scoţia. Tărâmuri bântuite de frig, dar şi de temperamente puternice.

 

   6. Întâlnire pe fugă – o carte pe care ai citit-o foarte repede

   Love & Gelato. Vacanţă la Florența de Jenna Evans Welch. Două combinaţii inedite, iar povestea din trecut m–a făcut să fiu melancolică şi într-un fel să mă întreb: Oare de ce? Răspunsul potrivit ar fi destinul, nu există perfecţiune şi nici happy end pentru fiecare om. Este ideală pentru a evada din cotidian, iar gustul aromat al îngheţatei savurate (imaginar de mine) chiar în sufletul Italiei mi s-a părut divin.

  7. Revenirea – o carte pe care ai citit-o după un book-hangover şi aceasta a ruinat cartea pentru tine

   Simt că Diavoli fragili de Radu Găvan se încadrează perfect în această categorie. Efectiv a picat în momentul nepotrivit. O carte foarte bine scrisă, temele abordate sunt diferite de ceea ce a scris anterior, dar din păcate pentru mine a fost și rămâne un blocaj literar. Am simţit că nu-s pregătită pentru lectură şi undeva n-a funcţionat sistemul. Sper să îmi revin și să-i mai dau o şansă, deşi mă tem că ciorba reîncălzită chiar nu va avea acelaşi gust.

   8. Întâlnirea pentru care eşti excesiv de entuziasmată – o carte pe care ai simţit-o că încearcă prea mult

    Împreună pentru totdeaua de J.A. Redmerskicel de-al doilea volum a fost din start o idee proastă, dar nu pentru că sunt o atotştiutoare, ci pentru că primul a fost suficient. Acolo a fost trăirea, emoția, suspansul şi durerea, în schimb aceasta se încadrează în categoria momentului de după expresia celebră… Şi au trăit fericiţi după adânci bătrâneţi. Am citit-o din curiozitate pentru că eram dornică să aflu ce idei mai are autoarea, dar în timp am realizat că am pierdut vremea degeaba, începuse să devină plictisitoare, aproape că dădeam paginile să aflu ce se petrece. Nu contest că foarte mulţi cititori ardeau de nerăbdare să ştie, dar volumul doi este plin de aspect previzibile, rutină şi nimic palpitant.

   9. Întâlnirea perfectă – cartea care a făcut totul perfect pentru ţine

   Distanţa dintre noi de Kasie West. Aş fi putut să aleg altceva, dar această carte mi-a mers la suflet. Este ca o ploaie caldă de vară, are umor şi nişte personaje foarte simpatice. De multe ori nu trebuie să citeşti o enciclopedie ca să te simţi invincibil, ci trebuie să alegi cartea care ţi se potriveşte în acel moment critic, iar ea a fost pentru mine o delectare.

  10. Întâlnirea umilitoare – o carte de care te ruşinezi dacă recunoşti că ţi-a plăcut/te ruşinezi dacă eşti văzut în public pentru cine ştie ce motiv

    Fluturi de Irina Bindercartea care a adus dezastrul în virtual, am ajuns chiar să detest volumele după ce le-am promovat. Am simţit în cititori atâta ură încât mi s-a făcut greaţă. Autoarea a contribuit la această situaţie, dar când vezi cum reacţionează oamenii şi cum ajung să eticheteze pe ceilalţi efectiv te dezgustă. Da, o carte care se potriveşte de minune acestui context.

 

10 nimicuri care ar putea să te facă fericit

   De multe ori viaţa ne oferă posibilităţi infinite, dar din diferite motive ne pierdem în detalii şi uităm ce este relevant. Preferăm să ne plângem de milă, să ne înjosim decât să luptăm cu propriile forţe pentru ceea ce ne-ar putea face clipele mai frumoase. Tocmai acele nimicuri care ne înconjoară ar trebui să ne stimuleze şi să deschidem ochii. Dacă nu ştii ce vrei, atunci regăseşte-te. Fii puternic, fii tu!

    M-am gândit la zece lucruri care ar putea să te facă fericit în momentele de criză. Acestea sunt propunerile mele.

    1. Ceva dulce. Zahărul creşte glicemia, dar în acelaşi timp îţi creşte şi entuziasmul

   Dacă ai o zi amară, atunci savurează ceva rapid pentru a profita din plin de ceea ce ai. Ai grijă să nu depăşeşti doza minimă recomandată de medic, însă dacă o vei face, cine ştie, s-ar putea să rezulte ceva frumos din surplusul de energie pozitivă.

  2. Zâmbeşte şi mergi mai departe

    Ar putea fi un slogan de campanie electorală sau de ce nu, de spirala lui Bivolaru, dar uite că nu este nici una nici alta, ci doar maxima zilei de azi. Orice şut în fund, te asigur că este un mare pas înainte.

   3. Dormi sub cerul liber sau în carul cu fân. Am încercat şi este divin.

   În copilărie dormeam cu bunicul în fânul proaspăt şi chiar adoram aceste momente. Între timp am crescut, iar bunicul nu mai este alături ca să depănăm împreună amintiri, însă întotdeauna le voi aprecia pentru că m-au stimulat să ajung aici. Dacă îţi plac experimentele inedite, atunci nu sta pe gânduri. Uită că te-ai născut în vârful blocului şi trăieşte cu adevărat pentru că este păcat. Nimic nu se compară cu iarba care te învăluie sau cu ciulinii care îţi gâdilă talpa piciorului.

   4. Spune-i mulţumesc prietenului care te-a dezamăgit

   Ştii de ce? De fapt el nu era prieten, acum ţi-a făcut un favor că te-a lăsat baltă. De multe ori ne plângem şi devenim frustraţi de cei care la un moment dat pleacă din viaţa noastră pe uşa din spate, iar în acea clipă nu conştientizăm că ne face un mare bine…ne oferă liniştea de care aveam nevoie. Cine îşi doreşte alături un om fals care preferă mai mult să te încurce decât să îţi dea optimism? Nu trebuie să ai 100 de prieteni, ci trebuie să ai puţini şi de calitate.

   5. Fii autentic şi asumă-ţi imperfecţiunile sau transformă-te într-un defect perfect :p

   Aici fiecare are de lucrat, dar dacă toţi am fi nişte minunăţii ambulante şi perfecte atunci chiar ne-am plictisi de moarte. Cine îşi doreşte să fie doar păpuşa Barbie sau minunatul Ken? Vă asigur că eu nu, mai bine autentică şi din topor decât perfecţunea întruchipată în nestemate. Să ne asumăm defectele şi să le folosim în scopuri nobile.

   6. Plantează un pom sau deschide un blog

   Chiar dacă nu ne mai gândim la mediul înconjurător, atunci să luăm în calcul ceea ce este la modă: a fi blogger. Deocamdată nu a intrat pe lista meserilor acreditate, dar în curând va deveni. Dacă tot este free atunci să ucidem limba română, să scriem despre ce ne place, să fim democraţi până în pânzele albe. Şi dacă tot te lansezi în necunoscut, tu dragă viitorule blogger mai aruncă o privire şi în grădina altuia, nu ca să-i furi ideile (neahh, nu aşa se face treaba bună), ci ca să vezi cum arată calitatea şi perseverenţa. Şi nu mă aştept să îţi placă exempul meu, dar măcar să apreciezi sinceritatea celor care au îndrăznit şi au dorit mai mult de la blogosferă.

   7. Fă o faptă bună şi nu te aştepta să primeşti ceva în schimb

   Ideal ar fi să nu îţi programezi evenimentul, dar dacă eşti un maniac al obiectivelor bifate pe listă, atunci perseverează. Dă haina de pe tine unui om al străzii, scoate suta de euro pe care nu o ai şi cumpără alimente unei familii sărmane. Conservă energia şi ajută pământul, dacă nu măcar o dată pe lună, atunci de Ziua Planetei Pământ, în fiecare an pe 22 aprilie (dacă wikipedia minte, atunci şi eu fac la fel cu voi).

   8. Niciodată să nu spui niciodată

   Ar fi şi păcat, cine ştie de unde sare iepurele în drumul vostru şi în loc să îi furaţi blana, profitaţi de sclipirea de moment. Poate câştigaţi la lotto deşi nu jucaţi sau faceţi afacerea vieţii voastre (trebuie să excludeţi din start ideile geniale ale altora, gen second hand, farmacie, jocuri de noroc sau cafenea) care vă va aduce prosperitatea. Nu de alta, dar nouă, românilor ne place să facem bani mulţi şi rapid. Dacă nu furi şi nu te prostituezi în politică, singura şansă este să munceşti cinstit (Nu daţi cu pietre, este doar părerea sinceră a unui om normal care se uită în jur, nu trăieşte doar cu aer poluat sau pe banii de la stat).

   9. Acceptă că eşti o fiinţă umană şi îndrăgosteşte-te

   Da, aici este un capitol sensibil şi chiar mă distrează acum ideea formulată de cineva: În luna februarie şi martie nu am iubită pentru că se dau cadouri. OMG (nu mi s-a urcat engleza la cap, doar am împrumutat expresia de la cunoscători), se pare că există şi astfel de specimene care ne fac viaţa frumoasă, dacă nu ar exista ei florăresele ar da faliment, iar oamenii ar uita când este ziua mea de naştere. Şi chiar dacă nu este sfârşitul lumii, ar trebui să experimenteze şi latura aceasta necunoscută şi să afle cum este iubirea. Dacă am fi din piatră, sigur am rămâne singurei, dar este şi păcat, nu de alta, dar ştiţi ce fain este să te plictiseşti în doi? Să pui întrebări stupide şi cineva să asculte? Din când în când să afli că cineva te iubeşte, dacă nu de 20 de ori pe zi, măcar dimineaţa, la prânz şi seara?

  10. Dacă nu ai făcut acest lucru, atunci pune mâna pe telefon şi sună-ţi părinţii. Mulţumeşte-le pentru că ţi-au dat viaţă.

    Chiar dacă nu tu i-ai ales, datorită lor eşti aici, un om cu posibilităţi nelimitate. În mâinile tale se află puterea, de tine depinde să o foloseşti în scopuri nobile.

   Lista mea este infinită, dar dacă eşti o persoană echilibrată atunci zâmbeşte zi de zi, nu toţi sunt la fel de norocoşi să poată respira acest aer. Poate eşti dezamăgit sau dezgustat de ceea ce te înconjoară, atunci protestează şi schimbă-ţi opţiunile. Şi cum spunea cineva, eşti mai puternic decât crezi.

Nu aştepta să pice din cer para mălăiaţă sau drobul cu sare. Atâta timp cât eşti sănătos, restul imperfecţiunilor nici că mai contează.

 Book Blogger Tag

   În perioada aceasta gândurile mele sunt plecate în vacanță și involuntar profit de fiecare oportunitate care mă relaxează sau dau o stare de bine. Cărțile sunt slăbiciunea mea și Sorina mi-a pus gând „rău” punându-mi neuronul la treabă. Sincer, chiar aveam nevoie de diversitate şi din moment ce Iasmy nu este pasionată de aşa ceva, preiau eu ştafeta. Să ne distrăm puţin, să jonglăm cu ideile.

   3 lucruri pe care nu le suporți la o carte

   Sunt subiectivă şi citesc cu plăcere de fiecare dată când am ocazia, însă mărturisesc că sunt aspecte pe care nu sunt de dorit atunci când aleg o anume carte. Nu-mi place să le văd șifonate/murdare/rupte sau cu pasaje subliniate, dar dacă trec peste ambalaj, recunosc, detest acţiunea plictisitoare și personajele enervante.

   Descrierea locului tău preferat de citit

   Cred că cel mai bine ar fi să vă recomand un articol scris anterior despre locurile perfecte în care am citit de-a lungul timpului. Chiar şi aşa, cred că nu este important locul, ci starea. Mă simt confortabil pe iarbă la soare sau în metrou înconjurată de oameni, oriunde mă poate prindă în acțiunea mrejele ei.

   3 confesiuni legate de cărți

  Sunt dependentă de hârtie şi cerneală, dacă merg undeva trebuie să port cu mine măcar o carte, fie şi-n format electronic
   Dacă mă întrebaţi cât costă o haină, dau rateuri, dar când discutăm despre cărţi deja stau mult mai bine la acest capitol. Indiferent de câte genuri aş aborda, stilul romance mi se potriveşte mănuşă.

Care carte te-a făcut să plângi ultima dată?

   Aerul pasiunii, acolo da, am lăcrimat şi deşi eram avertizată nu m-am putut abţine să nu o citesc cu rapiditate. Are sare și piper, vulgaritate, dar esența este specială.

Câte cărți se află pe noptiera ta?

   Hmm, destule, dar voi alege doar două pentru vacanţă. Văpaia soarelui de Raluca Butnariu şi Magnatul de Joanna Shupe, plus în format electronic Chiriaș la Cluj de Marius Oliviu Iacob.

Care este gustarea ta preferată în timp ce citești?

  Ronțăi ce apuc, important este să am dispoziție. Cel mai bine las imaginile să vorbească de la sine

 

Alege 3 cărți pe care le-ai recomanda oricui

   Anna Karenina de Lev Tolstoi, La răsărit de Eden de John Steinbeck și Seria Alina Marinescu de Monica Ramirez. Știu că sunt mai multe, dar nu puteam alege un anumit titlu.

Arată-ne o poză cu raftul preferat din bibliotecă

Prefer să vă arăt/ încânt privirea cu altceva.

Care este cel mai mare secret de cititor al tău?

     Dacă v-aș spune secretul, atunci ar trebui să vă „omor”, dar din moment ce sunt o persoană pașnică, mă limitez la treburi palpabile, omenești. Visez să ajung în Scoția pentru că… ador cărțile historical romance. O parte deja știți că n-am dormit o noapte din cauza romanului Aproape de cer de Judith McNaught și vă asigur că suspansul m-a determinat să nu pot închide cartea, ci să mai dau o pagină..până s-a făcut dimineață.

    Aventurile literare se împărtășesc, iar noi, femeile adorăm să ne lăudăm cu ceea ce ne face sufletul să zburde oriunde și oricând. Ispitesc câteva fete cucuiete să preia leapșa dacă le face plăcere: Eva Anca, Claudia Dare și Anca Adriana Rucăreanu, Adriana IvanEnjoy!

5 defecte care îmi dau bătăi de cap

   Cu toţii avem defecte care ne indispun, dar în acelaşi timp fără ele am fi mult prea plictisitori. Poate că ne chinuie zi de zi, dar ce-am fi noi fără farmecul lor? Poate că le-aş fi lăsat la naftalină, dar discuţiile de la lansarea cărţii Defecţi de Cecelia Ahern m-au făcut să recunosc public ce „abilităţi” minunate am atunci când nu dorm. În loc să le descoper pe ale mele, am reuşit cu brio să le scot în evidenţă pe ale Iasminei, atât de bine ne cunoaştem :)
    Din tolba cu păcate scot în evidenţă doar 5 defecte care mă chinuie şi oricât le-aş ascunde sub preş ele tot îşi fac de cap din când în când.

1. Emotivitatea

   Doamne, urăsc să vorbesc în public. Numai gândul că oamenii sunt atenţi la ce scot pe gură, mă inhibă şi mă apucă fibrilaţiile. Acesta este modul cel mai fain de a mă face de cacao pe unde pot şi chiar dacă pe mine mă enervează, măcar o parte dintre voi vă distraţi copios când auziţi ce voce tremurată am sau cum ies cuvintele cu cleştele într-o ordine ştiută doar de mine. Da, eu sunt persoana care n-ar putea să iasă în faţă pentru că pierde vremea anticipând vocalizele (ştiţi şi voi ce fain se aud ăăăă-urile). Dacă mai adăugaţi şi un live/înregistrare video deja m-aţi pierdut. Fug de audienţă ca dracul de tămâie. Pentru cei care nu ştiu, acesta a fost primul punct pe care i l-am precizat Iasminei când ne-am unit forţele la Literatură pe tocuri: să vorbească în public.

2. Diplomaţia din topor

   Diplomaţia poate fi cheia reuşitelor, dar sunt situaţii când este lipsită de substanță. Respect opiniile celor din jur, dar sinceritatea mea debordantă pentru unii poate fi un chin pentru că oricum aş învârti realitatea, tot la fel rămâne. De ce să mint pe cineva, să îl învălui în minciuni, mai bine îi spun ce cred sau îl ignor. Nu mi-a plăcut niciodată să spui unei persoane: Vai, ce bine arăţi! Ai slăbit, cumva? iar respectiva fiinţă nevinovată să fie cu hăinuţele ca pe gărduleţ sau să fie pufoasă ca un cozonac. Nu fac complimente gratuite de dragul artei sau de dragul socializării. Recunosc, sunt din topor.

3. Las treburi pe ultima clipă

   Chiar dacă sunt o persoană organizată, sunt momente când inspiraţia îmi vine aproape de termen. Acesta este felul meu de protest împotriva ordinii universale. Ştiu că este bulversant, dar ce să fac, sunt imperfectă şi îmi asum atât partea bună, cât şi partea diabolică. Dezavantajul este că sunt tipicară şi de multe ori mă pierd în detalii care duc la amânări în grafic. Eu sunt omul care atunci când scrie un text se uită dacă a pus bine diacriticele/virgula sau dacă dă bine în pagină. Fix aceste lucruri taie inspiraţia sau o diminuează considerabil, dar ce să faci, aşa se manifestă defectul meu.

4. Te iert, dar nu te uit

   Din categoria AŞA NU. Dacă am avut o neînţelegere în care ai atentat la liniştea mea sufletească atunci sigur ai ajuns pe lista mea cu persoane „speciale”. Nu voi veni la tine ca să ne duelăm în cuvinte, dar voi avea grijă să te atenţionez că ai sărit cămila. Dezavantajul situaţiei este că mama a avut curajul să mă înveţe cum să fiu o persoană sociabilă, să ajut oamenii, să le ofer umărul necondiţionat, iar eu am luat de bună, considerând că aşa este firesc. Ei bine, fix aceleaşi lucruri mi-au adus dezavantaje. Sunt destui oameni care urmăresc doar propriul interes şi când se plictisesc, mai dau şi câte o palmă. Chiar dacă sunt o diplomată din topor, nu-mi spăl lucrurile în public şi mă străduiesc să nu arunc cu vorbe pe care aş putea să le regret mai târziu, însă nici nu sunt indiferentă. Aplic cu încredere deviza: Dacă voi nu vă vreţi, fiţi sigur că nici eu.

5. Mă plictiseşte rutina

   De foarte multe ori mă trezesc schimbând drumul spre casă sau făcând altceva decât ceea ce trebuie nu. Aşa se nasc unele materiale truli. Norocul meu este că îmi permit să jonglez cu diversitatea şi să schimb peisajul. În timp ce voi ţineţi aceeaşi melodie la telefonul de când era mama fată, eu o schimb periodic. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu fotografiile de la pagina mea personală sau de la site, din când în când îmi vine câte o idee şi le scot din uz. Poate pentru unii este bulversant, însă pentru cei ca mine este firesc. Nu vă gândiţi acum că dacă mi se ia de ziua de azi mă urc în rachetă şi plec pe lună (aş vreau eu, dar uite că n-am permis, depind de alţii) sau să redecorez locuinţa o dată pe an, nici chiar aşa, dar din când în când este nevoie de o schimbare în peisaj.

   Dacă şi voi sunteţi nişte perfecţi defecţi, atunci vă invit să ne aşezăm în cerc şi să discutăm deschis despre „calităţile” ce vă împiedică uneori să fiţi impecabili.

   PS: Din moment ce Antoaneta Smaranda m-a provocat să scriu despre lucrurile nefăcute, a sosit rândul ei să mărturisească ce o chinuie cu adevărat. Și dacă tot discutăm de defecte, sunt foarte curioasă ce gândesc fetele din blogosferă: Diana Neață, Cătălina Coman, Oana Mariam, Alexandra Ali și Dorina Dănilă

Tagul poate fi preluat de toţi cei care doresc.

Photo credit: Arhiva personală

Fata care citea în metrou – O poveste frumoasă pentru cei entuziasmaţi de lectură 

   Editura Nemira lansează în colecţia Damen Tango volumul Fata care citea în metrou, de Christine Féret-Fleury, o poveste frumoasă pentru cei entuziasmaţi de lectură şi o călătorie amuzantă, unde imaginaţia sfidează realitatea, iar răspunsurile sunt ascunse între coperte, aşteptând să fie descoperite.

Juliette merge cu metroul din Paris în fiecare zi, la aceeaşi oră. Cea mai mare plăcere a ei este să vadă ce citesc cei din jur: doamna în vârstă, colecţionarul de ediţii rare, studenta la matematică sau fata care plânge la pagina 247. Îi priveşte pe toţi cu tandreţe şi curiozitate, de parcă ceea ce citesc, pasiunile şi diversitatea existenţei lor i-ar putea colora şi ei viaţa monotonă.

Dar într-o zi Juliette hotărăşte să coboare cu 2 staţii mai devreme şi să o ia pe un drum ocolitor spre serviciu, decizie care îi va schimba viaţa.

   Christine Féret-Fleury a fost editor la Gallimard Jeunesse. În 1996 a debutat ca scriitoare cu o carte pentru copii, Le petit tamour, iar în 1999 i s-a tipărit primul volum pentru adulţi, Les vagues sont douces commes des tigres, cu care a câştigat Premiul Antigona. Au urmat apoi opt cărţi, autoarei plăcându-i să-ţi încerce forţele în diverse genuri şi încercând să experimenteze cât mai mult în materie de literatură.

FRAGMENT

   Bărbatul cu pălărie verde urca întotdeauna la Bercy, întotdeauna pe ușa din faţă a vagonului și cobora tot pe acolo peste fix șaptesprezece minute – în zilele când opririle, soneriile și clinchetele metalice se succedau cu regularitate, zilele fără un aflux deosebit, fără accidente, fără alarme, fără grevă, fără opriri pentru reglarea traficului. Zilele obișnuite. Zile în care ai impresia că faci parte dintr-un mecanism bine uns, un uriaș corp mecanic în care fiecare, vrând-nevrând, își găsește locul și își joacă rolul.

   Zilele în care Juliette, la adăpostul ochelarilor de soare în formă de fluture și al eșarfei mari, tricotate de buni Adrienne în 1975 pentru fiica sa, o eșarfă măsurând exact doi metri cincizeci, de un albastru-pal, ca al culmilor din zare la ora șapte, într-o seară de vară, sau de oriunde, pe înălţimile din Prades, cum te uiţi spre Canigou, se întreba dacă existenţa ei avea mai multă importanţă pe lume decât a păianjenului pe care îl înecase chiar de dimineaţă în duș.

   Nu-i plăcea asta – să îndrepte jetul spre corpul mic, negru și păros, să se uite cu coada ochiului cum picioarele subţiri se agită frenetic, apoi se strâng brusc să vadă insecta rotindu-se, ușoară și insignifiantă ca o scamă de lână smulsă din puloverul ei preferat, până când apa o trage în jos, prin sifon, astupat imediat cu o mișcare energică.

   Asasinate în serie. Zi de zi păianjenii reveneau, ieșeau din conducte și ţevi după un periplu cu începuturi îndoielnice. Să fi fost mereu aceiași care, odată azvârliţi în adâncuri întunecate, greu de imaginat, în mărun-taiele orașului semănând cu un imens rezervor de viaţă colcăitoare și fetidă, se desfăceau, înviau, apoi își reluau urcușul sortit aproape de fie-care dată eșecului? Juliette, ucigașă vinovată și scârbită, se vedea ca o divinitate neîndurătoare și, totuși, distrată sau prea ocupată mare parte din timp să-și îndeplinească misiunea, veghind cu intermitenţe asupra gurii de acces în infern.

Ce sperau păianjenii odată ajunși pe uscat – ca să zicem așa? Ce că-lătorie hotărâseră să facă și în ce scop?

   Poate că bărbatul cu pălărie verde i-ar fi putut răspunde, dacă Juliette ar fi îndrăznit să-l întrebe. În fiecare dimineaţă, își deschidea servieta și scotea o carte învelită în hârtie fină, aproape transparentă, bătând de asemenea în verde, pe care o desfăcea cu gesturi tacticoase, precise. Apoi strecura un deget între două pagini deja separate de o bucată lungă și îngustă din aceeași hârtie și își începea lectura.

Cartea avea titlul Histoire des insectes utiles à l’homme, aux animaux et aux arts, à laquelle on a joint un supplément sur la destruction des insectes nuisibles1.

Mângâia legătura pestriţă din piele, cotorul decorat cu fir aurit, de unde titlul ieșea în evidenţă pe fond roșu.

O deschidea, o apropia de faţă, îi inspira mirosul mirosea, cu ochii pe jumătate închiși.

Citea două-trei pagini, nu mai mult, ca un gurmand care savurează un chou à la creme cu o linguriţă de argint. Pe chip i se contura un zâmbet enigmatic și mulţumit – pe care Juliette, fascinată, îl asocia cu Motanul de Cheshire din Alice în Ţara Minunilor. Din cauza desenului animat.

   În staţia Cambronne, zâmbetul se ștergea, lăsând loc unei expresii de regret și dezamăgire; împăturea la loc hârtia, punea cartea înapoi în ser-vieta ale cărei închizători scoteau apoi un pocnet sec. Și se ridica. Nici măcar o dată nu-și oprise privirea asupra lui Juliette, care, stând pe scaun în faţa lui – sau în picioare, agăţată de bara lustruită zilnic de sute de palme înmănușate sau nu –, îl sorbea din ochi. Se îndepărta cu pași mărunţi, cu spatele perfect drept în paltonul încheiat până la gât, cu pălăria înclinată pe sprânceana stângă.

   Fără această pălărie, fără acest zâmbet, fără această servietă în care își ţinea comoara, probabil că Juliette nu l-ar fi recunoscut. Era un om ca atâţia alţii, nici frumos, nici urât, nici atrăgător, nici antipatic. Un pic corpolent, fără vârstă, mă rog, de o anumită vârstă, ca să vorbim în clișee.

Un om.

Sau mai degrabă un cititor.

1 „Istoria insectelor utile omului, animalelor și artelor, cu un supliment despre distrugerea insectelor dăunătoare“ – în lb. fr. în orig. (n. tr.).

        ALAN WATTS – Aventura unui spirit liber

       -Eveniment în cadrul campaniei naţionale “Te aşteptăm în librărie!”-

Librăria „La Două Bufniţe” – Piaţa Unirii, nr.11, Timişoara

joi, 7 septembrie 2017, ora 18.15

Am fost întotdeauna fascinat de legea efortului inversat. Uneori o mai numesc şi „legea pe dos”. Atunci când încerci să te menţii la suprafaţa apei, te scufunzi: în schimb, atunci când încerci să te scufunzi, pluteşti, iar când îţi ţii respiraţia, ţi-o pierzi – ceea ce îmi aduce aminte de o veche şi uitată cugetare: „Cine va voi să-şi scape sufletul, îl va pierde” 

Alan Watts, Înţelepciunea nesiguranţei

Editura Herald şi Librăria „La Două Bufniţe” (Piaţa Unirii, nr.11, Timişoara) au plăcerea de a vă invita joi, 7 septembrie 2017, ora 18.15 la evenimentul Alan Watts – Aventura unui spirit liber, eveniment ce se va desfăşura în cadrul campaniei naţionale „Te aşteptăm în librărie!”

Ce te împiedică să afli cine eşti, de unde vii şi încotro te îndrepţi?

De ce îl căutăm pe Dumnezeu dacă El este în noi tot timpul?

Petrecem prea mult timp încercând să anticipăm şi să plănuim viitorul; prea mult timp nutrind nemulţumiri despre trecut. Pentru a ne bucura de o viaţă împlinită, trebuie să îmbrăţişăm prezentul – să trăim din plin în clipa prezentă.

Iată câteva gânduri despre noi şi despre viaţa noastră, la care Alan Watts ne propune să reflectăm.

Vă invităm, aşadar, la o seară de descoperire şi regăsire interioară, prin intermediul cărţilor unui mare înţelept şi gânditor nonconformist, Alan Watts. Cititorii prezenţi la eveniment vor avea şansa să descopere puterea momentului prezent şi să se conecteze mai bine la sine şi la ceilalţi, pentru cultivarea armoniei și a echilibrului în viață.

Vom povesti pe marginea titlurilor „Pe calea mea”, „Duh şi contemplaţie”, „Cosmologia voioasă” şi „Înţelepciunea nesiguranţei” alături de invitaţii: Robert Şerban (scriitor şi realizator TV), Tudor Creţu (scriitor), Adrian Marcu (jurnalist) şi Daniel Vighi (scriitor), personalităţi culturale care vor împărtăşi publicului prezent noţiuni ce conduc la o bună aprofundare a conceptelor pe care acest gânditor le-a promovat în scrierile şi prelegerile sale. Evenimentul va fi moderat de Sorin Lucaci (PR Editura Herald).

Prin sloganul „Cărți deschise pentru minți deschise“, Editura Herald îşi doreşte să pună în prim-plan rolul crucial pe care cărțile îl joacă în educația non-formală şi în demersul individual de îmbunătăţire a propriei vieţi. Campania „Te asteptam in librarie” este un demers cultural menit să evidenţieze atât importanţa librăriilor ca spaţiu cultural activ în viaţa comunităţilor din care fac parte, cât şi a librarului care ii poate facilita cititorului o altă experienţă în interacţiunea cu universul cărţilor.

Te așteptăm în librărie!

Cărțile lui Alan Watts la Editura Herald

Cărțile lui Alan Watts sunt citite și îndrăgite de milioane de oameni din întreaga lume, iar Editura Herald are onoarea să contribuie la expunerea ideilor lui Alan Watts, aducându-le aproape de cititorii români, prin intermediul unei întregi colecții dedicate marelui gânditor. Este vorba de colecția care se intitulează simplu: „Alan Watts”, și care cuprinde, până acum, şapte dintre cele mai apreciate titluri ale autorului:

*

Pe calea mea – O autobiografie

În acest volum sclipitor și savuros, Alan Watts își consemnează evoluția spirituală și filosofică: de la copilul unor conservatori religiosi până la profesorul spiritual neconvențional care provoacă occidentalii să sfideze convențiile și să gândească singuri. Încă de la începutul vieții sale intelectuale, Watts se dovedește a fi un renegat al filosofiei și un autodidact care a ajuns la budism prin intermediul învățăturilor lui Christmas Humphreys și ale lui D.T. Suzuki. Pe calea mea combină în mod inspirat tipul de filosofie neconvențională a lui Alan Watts și relatarile – adesea pline de umor – despre diverși guru, celebritati și experiențe cu droguri psihedelice, precum și observațiile profunde ale autorului referitoare la cultura occidentală. Astfel, avem privilegiul de a cunoaște un personaj captivant, care nu s-a temut niciodată să-și urmeze calea, devenind un exemplu de libertate spirituală.

*

Cosmologia voioasa 

Cosmologia voioasă este o explorare a intuițiilor pe care drogurile ce provoacă modificari ale conștiintei, precum LSD, mescalină și psilocybină, le pot facilita „în clipa când sunt însoțite de o reflecție filosofică susținută, în cazul cuiva care nu se află în căutare de «senzații tari», ci de înțelegere”.

Depășind nivelul unei simple descrieri de experiențe, cartea lui Alan Watts este un jurnal captivant ce pornește de la experimente personale și ajunge până la meditații profunde cu privire la nesfârșitele dileme referitoare la natura existenței și la simțirea sacrului.                         

*

Înțelepciunea nesiguranței

Mesajul din această carte este adresat de Alan Watts lumii occidentale şi este la fel de puternic şi astăzi. El ne arată că, în căutările noastre anxioase, vom găsi ceva cu adevărat demn de a fi cunoscut doar atunci când vom admite faţă de noi înşine că nu avem şi nu vom putea avea cunoaştere: pentru a ne bucura de o viaţă împlinită, trebuie să îmbrăţişăm prezentul, să trăim din plin clipa fără durată a propriei existenţe. Înţelepciunea nesiguranţei este ghidul ideal pentru vindecarea de propriile certitudini sau siguranţe iluzorii.

*

Duh și contemplație

Duh și contemplație reprezintă argumentul neobosit al gânditorului Alan Watts în favoarea rolului important pe care îl poate juca religia mistică în lumea actuală. Inspirându-se din propria sa experiență, Watts explică cu măiestrie cum intuiția religiilor orientale – în special cea a buddhismului zen – poate fi încorporata în doctrinele creștinismului occidental, dând astfel posibilitatea oamenilor de orice credință să se bucure de o relație mai adâncă și mai plină de sens cu spiritualul, în vremurile tulburi în care trăim.

Parteneri media: Realitatea TV, West City Radio, BanatulAzi, Itsy Bitsy, cinemagia, TVR, TVR Timisoara, Radio Romania Cultural, Bucuresti FM, Radio Romania Iasi, Radio Romania Tg.Mures, Radio Romania Timisoara, Radio Romania Cluj, Radio Brasov, MIX TV, WylFM, Smart FM, GoldFM, Senso TV, Bookblog, brasovultau.ro, festivaluri-romanesti.ro, GoodRead.ro, Literaturapetocuri.ro, Edu-News.ro, 4Arte.ro, Agentia de carte, gratuitor, IQool, Bookaholic, Bookhub.ro, Bookuria.info, Filme-Carti.ro, PR Wave, Raftul cu Idei, Rabit Media, eva.ro, Societatesicultura.ro, Booktopia, Serial Readers, Traieste constient.

 

Văpaia soarelui, de Raluca Butnariu-Editura Librex Publishing

 citeşte recenzia

  Un jurnal vechi, plin de mistere, o bijuterie fabuloasă, cu un trecut întunecat, a căror urme au fost pierdute în timpul revoluției franceze…

  Destinul jurnalului și al nestematei sunt legate de cel al tinerei ducese de Ross, într-un fel pe care aceasta nu-l poate ignora.

  Moartea neașteptată a soțului ei dă peste cap viața aparent privilegiată a Juliei.

  O clauză bizară a testamentului lui John îi aduce pe Julia și pe cei trei nepoți ai acestuia într-o situație fără precedent. Ultima dorință a defunctului duce îl încântă pe risipitorul Edmond, îl neliniștește pe carismaticul Lionel, îl dezgustă pe cinicul Blythe și o șochează complet pe Julia.

   Însă ceea ce contează cu adevărat pentru tânăra ducesă este găsirea jurnalului.

   Aproape peste noapte se trezește prinsă într-o aventură presărată de risc și neprevăzut, avându-l alături pe Blythe Arkwright, noul duce de Ross, un bărbat periculos și mândru, extrem de inteligent, devenit cel mai de temut avocat al baroului londonez și de care Julia fusese îndrăgostită nebunește în urmă cu opt ani.

   Pentru tânărul lord, noua întorsătură a lucrurile este mai mult decât frustrantă. Apropierea de Julia, singura femeie pe care o iubise cu adevărat și singura care-l trădase fără să clipească, este greu de îndurat.

  Goana după găsirea jurnalului și a diamantului galben, în numele cărora s-au săvârșit atâtea crime, aduce din nou împreună două inimi pline de pasiune și orgoliu, într-o poveste fascinantă, dominată de răsturnări neașteptate de situații, secrete păzite cu strășnicie, emoții contradictorii și un dialog savuros.

Văpaia soarelui de Raluca Butnariu este disponibilă pentru comandă pe librex.ro

 citeşte recenzia

   Visele nu dorm niciodată este o incursiune în universul retrospectiv al autoarei Natașa Alina Culea, o lume din care vei pleca pe deplin schimbat și transfigurat, o lume căreia te vei abandona cu voluptate.

  Cartea este structurată în două capitole distincte: Legămintele macilor și Arca celor 11 nopți.

  Dacă primul capitol surprinde prin minuțioasa analiză interioară și prin evocările sensibile, în cel de-al doilea capitol realitatea se întrepătrunde cu fantezia ca în dansul celor șapte voaluri, iar cititorul pășește fascinat în camera oglinzilor, acolo unde nimic nu este ceea ce pare a fi. Și nimeni.

   Suita de personaje ale cărții oglindesc în profunzime adâncimile minții umane, trăirile tulburătoare, dar și năzuințele sufletului însetat după iubire.

  Suntem niște musafiri nocturni? Cine este Lea? Cine este Mark? Cine ești tu? Unde se duc visele?

   Întrebările acestui roman vor deveni întrebările tale, iar răspunsurile vor fi dezvăluite unul câte unul într-un crescendo fantastic.

 Visele nu dorm niciodată de Natașa Alina Culea este disponibilă pentru comandă pe librex.ro

Avocatul rebel de John Grisham

În librării, din 23 august 2017

   Din 23 august, fanii lui John Grisham vor găsi în librării ultimul său bestseller, un exceptional thriller juridic.

   Avocatul rebel este unul dintre titlurile care nu pot lipsi dintr-o librărie şi dintr-o bibliotecă şi încă o dovadă a notorietăţii autorului. De altfel, la publicarea sa, Avocatul rebel s-a aflat, timp de două săptămâni, în topul celor mai bine vândute cărţi întocmit de New York Times şi este considerat una dintre cele mai bune cărţi ale anului 2016 de Washington Post şi NPR (National Public Radio). Deşi a publicat peste 40 de cărţi până acum, autorul dovedeşte în continuare că are resurse să creeze „personaje unice, situații juridice periculoase și modalități ingenioase de a ieși la liman“, după cum spune Maureen Corrigan, The Washington Post.

   Cartea reuneşte şase poveşti despre oameni nedreptăţiţi de sistemul juridic şi despre cei care luptă, uneori la limita legalităţii, pentru a le asigura un proces onest. Ceea ce reuneşte aceste poveşti, unele inspirate din întâmplări reale, este Sebastian Rudd, un avocat neobişnuit. Într-adevăr, acesta este unul dintre cele mai colorate personaje zugrăvite vreodată de Grisham. El se ocupă de cazuri pe care orice avocat le-ar refuza: un tânăr dependent de droguri, aparent adept al unui cult satanic, un mafiot condamnat la moarte, un bărbat arestat pentru că a tras cu arma într-o echipă SWAT care i-a năvălit, din greşeală, în casă. De ce încearcă Rudd să îi apere pe aceşti clienţi care nu au nicio şansă să câştige? Pentru că orice om are dreptul la un proces corect, crede el, chiar dacă asta presupune ca avocatul să trişeze pentru a obţine achitarea. „Sebastian Rudd este un fel de luptător pentru dreptate socială, iar Grisham îl folosește pentru a lua peste picior sistemul juridic… Un personaj direct, nepoliticos, poetic și înțelept care îl face să pară un fel de Philip Marlowe al secolului XXI.“ Benjamin Percy, The New York Times Book Review

   DESPRE AUTOR:

   Numele lui John Grisham este sinonim cu thrillerul juridic de calitate. De altfel, este supranumit povestitorul numărul 1 al Americii.  Acesta a vândut peste 300 de milioane de cărţi în lumea întreagă şi este al zecelea cel mai bine plătit scriitor din lume. Autorul s-a născut în Jonesboro, Arkansas, la 8 februarie 1955, într-o familie cu venituri modeste. După absolvirea Facultății de Drept, a practicat avocatura timp de aproape un deceniu, dedicând cazurilor sale câte 60-70 de ore săptămânal. În 1983, a fost ales în Camera Reprezentanților din Mississippi, din partea democraților, for din care a făcut parte până în 1990. În puținul timp liber rămas, Grisham a început munca la primul său roman, Şi vreme e ca să ucizi, pe care l-a finalizat în 1987. De atunci, Grisham a continuat să scrie cel puțin un roman pe an, cele mai multe dintre ele devenind imediat bestselleruri și fiind ecranizate.

DATE TEHNICE: Ediţie cartonată, cu supracopertă

ISBN: 978-606-8516-93-6

Format: 12,5 x 20 cm

Număr de pagini: 416

Preț: 44,99

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant şi cărtureşti

Romanele din colecția colecţia Cărti Romantice ce vor fi publicate în luna septembrie 2017

Cărțile apar în fiecare vineri la chioșcurile de presă împreună cu revista Libertatea pentru femei 

1.”Refugiul inimii” de Robyn Carr – 1 septembrie 2017

Maggie Sullivan este obișnuită să lucreze sub presiune și să lase totul pentru pacienții ei. Dar cariera de neurochirurg o consumă până la epuizare. Are nevoie de o pauză și nicăieri nu s-ar simți mai bine decât acasă la tatăl ei, într-o zonă rurală liniștită și simplă. Simplă… până când îl întâlnește pe Cal Jones, un bărbat deosebit de atrăgător, dar suspect de taciturn și singuratic.

2. ”Chipul din umbră” de Sidney Sheldon – 8 septembrie 2017

Sursa: Libertatea pentru femei

Sursa foto: Pinterest

10 lucruri “inedite” pe care le-am făcut fără să vreau

  Dacă este vară, atunci trebuie să profităm și să ne relaxăm simțurile. Cei mai norocoși merg în vacanță, dar sunt destui care n-au avut timp să evadeze. Printre aceștia sunt și eu, dar nu mă plâng, îmi voi lua doza de nebunie în curând. Canicula mă inspiră și am zis, de ce nu, dacă tot am scris despre cele 10 lucruri pe care NU le-am făcut până în prezent, să vă delectez cu câteva lucruri „inedite” care le-am făcut de-a lungul anilor.

   Mărturisesc că:
  1. Am dormit pe câmp în timp ce căpriţele păşteau

   Copilăria am petrecut-o în zona rurală, iar printre sarcinile mele se aflau și 2 căprițe însoțite de ieduți. Erau atât de simpatici încât la un moment dat mi se luase să tot am grijă de ei, așa că mi-am spus că merit o pauză de nana. Așa m-a găsit bunica, în plină sforăială, dar nu regret, trebuia să o fac și pe asta cândva, nu-i așa?

  2. Am fost păcălită de un unchi și am cărat o piatră “magică” destul de grea mergând cu ea vreo câţiva kilometri prin pădure

   În generală am profitat de o oportunitate unică și am plecat împreună cu tata să vizitez rudele lui din Banat. Pe lângă aventurile de rigoare, călătoria cu trenul/autobuzul, am reușit să ne refugiem într-un orășel de munte. Tata și unchiul s-au gândit să ne scoată la aer curat și cum amintirile sunt pe ordinea de zi a fiecărui copil am zis că merită să înhățăm niște pietre. La un moment dat am vrut să le lăsăm jos, să ne odihnim sau chiar să le abandonăm, dar unchiul ne-a vrăjit cu o poveste, cum că ar fi magice și că nu este bine să le lăsăm… bla bla bla. După câțiva kilometri, am ajuns acasă obosite (nu eram singura fraieră, inclusiv sora mai mică picase în plasă) și când ne-a văzut mătușa toți au început să râdă. Partea frumoasă este că le-au păstrat lângă casă și de fiecare dată se amuzau când își aminteau de escapadă.

  3. Am bărbierit un bărbat fără să-l maltratez

  Cobai a fost bunicul meu. Era bolnav și nu reușea să se descurce singur, iar eu m-am oferit voluntară. Vă dați seama că rezultatul nu a fost waw, dar era atât de mândru de ajutorul primit încât mereu îmi mulțumea. 

  4. Am râs de indiferenţa unui englez care stătea la aceeaşi masă cu mine şi nu s-a putut abţine să dea “aere” în tren

   Aceasta face parte din aventura mea din Anglia pe care n-am știut cum să o clasez. Individul era destul de interesant, purta costum, avea alături de el cărți, cafea, ziare și le tot studia. Eram practic vrăjită de situație, mai ales că mergeam la aeroport, se terminase vacanța. Înainte să coborâm din tren, în timp ce stăteam față în față la aceeași masă, ne trezim cu un arsenal auditiv de invidiat. Ce era să facem? Omul făcuse indigestie când ne-a auzit vorbind, îl cam durea în… Brexit. Am încercat să fiu serioasă (așa m-a educat mama), dar până la urmă am râs în hohote. Acolo totul este natural, în schimb aici se cheamă nesimțire.

  5. Mi-am racolat jumătatea pe internet

  Da, așa mi-am cunoscut soțul, fix pe un chat de socializare (între timp a și dispărut platforma). Au trecut multe luni până i-am dat credit și ne-am întâlnit față în față. Acum ne mândrim cu destule amintiri frumoase.

   6. M-am sărutat la înălţime, chiar în Turnul Eiffel

   Am ajuns la Paris dintr-o întâmplare foarte fericită și primul obiectiv a fost să escaladez Turnul Eiffel. După numeroase filtre de securitate am aterizat în vârf și chiar dacă am făcut n fotografii, doar stând acolo te poți bucura de panorama splendidă. Și cum francezii știu ce vor, din loc în loc este amplasat câte un pliant cu îndemnul Place To Kiss. Era și păcat să nu intru în atmosferă, nu de alta, dar să am ce arăta nepoților mai târziu. La această euforie am adăugat amintiri frumoase și o mică țopăială de bucurie pentru că primisem în dar un cadou neașteptat. Știu că femeile visează la cai verzi pe pereți, dar uneori sunt înregistrate și excepții care duc la bun sfârșit o întreagă aventură. Eu mi-am împlinit un vis. Happy me! 

  7. Am întârziat la primul colocviu de la facultate şi profesoara s-a sincronizat îmbolnăvindu-se în aceeaşi zi

   Trebuia să o fac și pe asta. Am fost la un pas să mă trezesc cu o minunată restanță la franceză, dar nu din cauza neștiinței, ci datorită tehnologiei. Telefonul era închis și n-am auzit alarma din cauza petrecerii nocturne (așa este la cămin, apar și evenimente neprevăzute în sesiune). Eram atât de disperată încât nici nu știam ce să fac, mă durea sufletul, râdeam și plângeam atunci când am aflat că profesoara nu a ajuns pentru că răcise. Da, norocul meu sau prost să fii, noroc să ai! 

  8. M-am urcat în tramvaiul nepotrivit şi am călătorit câteva staţii bune, fără să realizez că eram în direcţia opusă

   Era și cazul pentru ceva penibil. Culmea este că primisem indicații. Iei nr. X, mergi nu știu câte stații. Am respectat întocmai, dar m-am dus în sens invers. Și ca să vedeți karma cum este: în timp ce explicam unde sunt, se regăseau fix aceleași repere în zonă, mai puțin eu. A fost chiar distractiv, am zis, gata, sunt cea mai tare, am bifat încă un lucru pe listă.

   9. M-am speriat de un cutremur fictiv

   Bată-l vina pe Moise Guran. Aveam o aplicație minune și când am început să primesc mesaje de înștiințare pe bandă rulantă chiar m-am speriat. Stau la cucurigu, eram singură acasă, așa că am făcut ce nu era indicat: am fugit pe scări. Normal că eram singura fraieră care se agita. Nici vorbă de cutremur, doar păcăleală virtuală. Acum am renunțat la precauție, poată să vină și taifunul, nu vreau să știu. 

   10. Am uitat să scot eticheta de la haină cumpărată și am circulat cu ea fără să am habar de ce lumea mă făcea atentă

   Aici cred că se poate întâmpla oricui, dar eu pentru vreo 10 minute am fost vedetă. Nu înțelegeam de ce se amuzau unele persoane. Acum mă uit de nu știu câte ori, poate îmi scapă ceva și iar o dau în bară. Aș fi de genul: Bravo, n-ai stil!

Dacă și voi aveți situații “interesante” de dezvăluit, atunci vă provoc la scris. Este o modalitate de a afla ce se ascunde în spatele omului de la butoane-bloggerul.

 

 

%d bloggers like this: