Publicitate

Și Moș Crăciun are FARMECul lui!

   Se apropie sărbătorile de iarnă, sunt mulți ani deja de când nimeni nu se mai bucură cu adevărat de farmecul Crăciunului. Îmi aduc aminte de sărbătorile copilăriei mele. Încă de la începutul lunii decembrie, eram entuziasmați de spiritul celor mai frumoase sărbători ale anului, colindele fredonate de întreaga familie, mâncărurile tradiționale, împodobirea bradului, mirosul de foc și portocale, sarmale și cârnați prăjit. E drept, în vremurile de acum putem mânca zilnic sarmale și portocale, pe atunci era un lux pe care nu mulți și nu des și-l puteau permite… Oh, și era să uit să menționez partea cea mai frumoasă: Moș Crăciun! Credeam în Moș Crăciun și era un sentiment fermecat! Trist că nu mai crede multă lume în magia sărbătorilor!
Mi-aș dori să mă trezesc într-o dimineață, să fiu Moș Crăciun, să aduc daruri, zâmbete, iubire pentru toată populația pământului, să reînvii farmecul Crăciunului, mi-aș dori să pot privi din sania mea bucuria unor sărbători minunate.
Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se îndeplinească !
– Cine ești? De unde ai apărut?
– Sunt Spiritul Crăciunului și anul acesta dorința ți se va îndeplini, vei fi Moș Crăciun, sau prima Moș Crăciuniță!
– Eu? Dar nu știu ce am de făcut, cum mă voi descurca?
– Ai doi spiriduși care te vor îndruma, drum bun spre Polul Nord, Ștefania, nu te îngrijora, românul n-are noroc dar se pricepe la tot!
Doamne, câte lucruri frumoase, jucării, hăinuțe, electrocasnice, gadget-uri!… Cum știu eu cine ce își dorește? Ce harnici sunt elfii, Doamne, ce magic e totul, ce bine îmi vine rochița roșie de Crăciuniță, am crezut că-mi vor da un costum cu burtă!
   Trebuie să găsesc cadouri și pentru familia mea, dacă tot sunt Moș Crăciun anul acesta. Și eu, care nu mai credeam de mult în nenea burtos… Pe ușa aceasta scrie Farmec, azi am voie să fiu indiscretă, așa că intru! Ce de casete cadou, știu că Ionuț își dorea borsetă cadou Gerovital H3 Men Active , ce-o să se bucure frățiorul meu mai mare, iar mama se plângea că-i cade părul, acest pachet Gerovital tratament – șampon anticădere e perfect pentru ea. Oare Moș Crăciun are voie să-și facă cadou singur? Îmi face cu ochiul caseta cadou Argan Plus Keratină, știu că e o marcă de încredere.borseta-cadoucaseta-gh3d-2
   Dacă tot sunt Moș Crăciun astăzi, o să reînvii Farmecul Crăciunului! Elfilor, grăbiți-vă, mai avem mult de muncă, adăugați cadouri Farmec pentru fiecare casă, să redăm FARMECul Crăciunului!
Ei bine, Moș Crăciun nu trăiește în Laponia, trăiește în inimile tuturor!casete-farmec
Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder, Blitzen, sunteți gata de drum?
   E prima casă, Moș Crăciun are emoții, trei nasuri mici și roșii stau lipite de geamul aburit, nu cred în Moș Crăciun, sunt prea săraci să simtă spiritul Crăciunului. Azi Moșul nu vine pe horn, ci intră cu daruri pe ușa din față. Ca într-un vis frumos, copiii se bucură de jucării, iar Crăciunița o felicită cu Farmec pe mama eroină.
Luminițele strălucesc, colindele răsună, mirosul portocalelor acoperă până și cele mai sărace bordeie, copiii se joacă bucuroși în zăpadă, totul e magic, am reînviat Sărbătorile de iarnă! A fost o seară lungă și obositoare, e vremea să merg acasă, să mă bucur de magia sărbătorilor de iarnă cu familia mea!
Sub brad cadourile așteaptă, mă uit la mama și zâmbetul ei blând, copilăresc, surprinsă fiind probabil de un cadou neașteptat, o întinerește.
Și Moș Crăciun are FARMECul lui!
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016.Proba 23 #FarmeculCraciunului

Surse foto: Farmec

Schimb totul sau nimic!

     Nu cred! Mai sunt 5 zile și eu nu am cu ce să mă îmbrac, aștept întâlnirea asta de un an, am doar haine sport și de prost gust, am nevoie de ceva cu accent feminin, am scos toate hainele din dulap! Asta nu, asta nu, nimic! Mi-aș fi dorit să am stilul original al Deliei, seducător și natural, extravagant și plin de personalitate. Am nevoie de o ținută casual, lejeră, nu neapărat elegantă, offf, am nevoie de o schimbare, azi sunt pregătită de o schimbare majoră! Am văzut la televizor reclamă la Answear.ro. Gata, azi schimb totul sau nimic! Muzica inimii nu are nevoie de cuvinte.
Ce are ea și nu am eu,
la la la la la la.
– Hei nebuno, ce-ai făcut? Ce e cu grămada asta de vechituri în mijlocul camerei?
– Da, mamă, sunt beată… de fericire, mă întâlnesc cu Delia Matache, nu am cu ce să mă îmbrac, mă fac de tot rahatul cu hainele astea șterse și demodate, le arunc și vreau să-mi comand ceva, nu prea știu ce!
– Sorina, dragă, ai putea să începi cu încălțămintea, adidașii și tenișii nu arată prea elegant. Arunci și blugii Levi’s ? Arată bine chiar dacă sunt vechi, sunt de calitate superioară, eu i-aș păstra, mai bine comandă și o cămașă albă, se potrivește în orice situație, e un must have în dulapul fiecărei femei.
– Să nu mă pui să cumpăr și o Faux Fur, nu e stilul meu, nu că aș avea cei 18.000 de euro dacă mi-aș dori-o. Lasă-mă singură, mamă, dacă nu schimb garderoba acum, nu o mai fac niciodată!
   Să vedem, dacă aleg ceva de încălțat trebuie să fie comod, fără toc, o pereche de botine TOMMY HILFINGER  ar fi perfectă. O salopetă de blugi CALVIN KLEIN  și o cămașă G-STAR RAW. Împrumut geaca de piele a mamei și finish! Dacă tot plătesc cu card-ul mamei, sunt fetiță ascultătoare și cumpăr și o cămașă albă, tot e un must have în opinia ei.camasabotinesalopeta-blugi
După 5 zile……
– Bună Delia, sunt Sorina.
– No way, adică scuză-mă, drăguță, fana mea numărul unu cu care trebuie să mă întâlnesc nu e așa trendy! Dacă îți pun pălăria mea s-ar putea să creadă lumea că tu ești vedeta! Pe bune?
– Ce belea ești, Delia, să-ți spun sincer, am ales o ținută lejeră și naturală, mă simt bine în pielea mea. Mergem? Am rezervat o masă la Rock Star Caffe, nu mă întâlnesc zilnic cu idolul meu!
   A fost o seară superbă, nici nu mă gândeam că Delia mă va întreba de unde mi-am comandat hainele, iar când am spus că le-am luat de pe Answear.ro, a intrat pe telefon și și-a comandat o pereche de blugi din denim ceruit, oare sunt și de femei sau Delia va fi seducătoare într-o pereche de blugi Levi’s de bărbați?blugi1
   Cred că și Delia e de părere că am trecut de la relația fan-vedetă la una de prietenie. Cum m-o fi confundat tipu’ ăla brunet și sexy cu Alina Eremia, nu știu! Sunt happy, m-am îndrăgostit de brand-urile de pe site și de card-ul mamei.
– Mama!!!!!!!!!!!… Am nevoie de card-ul tău urgent! Nu mai am haine, azi schimb totul sau nimic!
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 22.

Surse foto: Answear.ro

oferte speciale de turism-CND Turism

Șapte zile de vis la Bora Bora

   Nu știam dacă stresul de la muncă îl copleșea mai mult… sau poate că erau problemele legate de familie. În fiecare weekend, soacra lui George se instala în micul lor apartament, împreună cu pisica ei birmaneză. Era imposibil să insinuezi ceva. Ar fi izbucnit un scandal monstru, soldat cu lacrimi amare și uși trântite. Ziua de vineri trecu repede, iar coșmarul lui George era pe cale să reînceapă.
   -Mamă, începu el rostind cuvântul acesta atât de greu, încât păru că se îneacă. M-am gândit că pentru toate eforturile pe care le faci aici, te putem răsplăti măcar cu o vacanță. Uite – mai adăugă el, arătând spre mine – prietenul meu e ghid turistic și el o să-ți fie alături în această mare aventură a vieții! Am găsit niște prețuri speciale la CND Turism!
   Am crezut că-mi fuge pământul de sub picioare. Ce fel de destinație era? Una finală?! George era suficient de disperat încât să facă orice numai să scape… iar eu eram soluția de moment.
     -E tocmai la Bora Bora, am spus, sperând că doamna cu pisica birmaneză în brațe se va răzgândi auzind de această destinație îndepărtată.
    -Accept, a spus scurt și răspicat. Dar plătiți voi totul, a adăugat tăios și și-a strâns pisica la piept. Evident, o iau și pe Fifi, a conchis ea cu o mișcare bruscă și scurtă a capului.  Și… neapărat, veniți și voi!
   Fifi miji ochii în semn de încuviințare, în timp ce eu eram deja copleșit de situație. Bora Bora… un loc unde ai vrea să te plimbi savurând liniștea și peisajele împreună cu iubirea vieții tale! Și… iată-mă pe mine, pregătind bagajele pentru o excursie inedită… împreună cu cei doi tineri și… bineînțeles, cu soacra lui George, femeia despre care se spunea că nu a zâmbit niciodată. Am zburat până la Frankfurt, iar de acolo am luat alt avion spre fascinanta destinație Bora Bora. Hilton Bora Bora Nui Resort & Spa a fost mai mult decât mă așteptam. Cât despre soacra lui George, dacă până atunci, pe toată durata zborului, nu-mi vorbise decât despre ce oferte super refuzase fata ei pentru a-l lua de soț pe prietenul meu, iată că acum, pășind în superba vilă pe apă, a rămas fără cuvinte.
   -Băiatul acesta, începu ea să vorbească rotindu-și ochii prin cameră, chiar a vrut să mă răsplătească. Totul e minunat!
   Prin pardoseala din panouri de sticlă a vilei unde eram cazați se vedea oceanul. Ce putea fi mai uimitor?! Piscinele imense prin care-și făceau loc elegantele alei umbrite de palmieri, terasele acoperite cu pânze fine în culori calde. Atuu-rile acestor minunate locuri? Totul! Până și soacra lui George, în aceste fascinante decoruri, părea o femeie diferită, mult mai comunicativă și mai relaxată decât era acolo, în cosmopolitul oraș de unde veneam. Dar acolo… totul era diferit. Cerul părea desprins dintr-un tablou al unui iscusit pictor, iar marea părea un voal imens și superb, de culoarea turcoazului. Formațiunile de corali și nisipul de un alb aproape imaculat dădeau un aer de poveste peisajelor. Împreună, ne-am plimbat pe aleile din grădini și le-am arătat cât de fascinantă este flora acestei zone. Cu toții erau uluiți și nu-și găseau cuvintele să descrie atâta frumusețe… iar eu, ghidul lor, mă bucuram enorm să văd că în acest loc desprins din paradis, cei trei începuseră să comunice mai bine.bora-bora
     -Cu siguranță, acesta e un loc pe care-l voi ține minte toată viața, mi-a mărturisit George.
    -E timpul să-mi spui Mimi, mi-a șoptit soacra lui George admirând valurile calde care unduiau ușor spre tălpile sale.
  Era, într-adevăr, o vacanță specială. Descopeream un loc desprins din filele unui atlas mirific… dar în același timp, eram alături de o femeie specială, care știa acum să se bucure de viață. Întotdeauna l-am apreciat pe George, în ciuda diferenței destul de mari de vârstă dintre noi, iar acum, începeam deja să-l stimez și mai mult, pentru că îmi oferise, fără să-și dea seama, oportunitatea de a-mi găsi sufletul pereche. Incredibil, nu-i așa? Totul e incredibil la Bora Bora, credeți-mă! Iar după cele 7 zile petrecute printre cele mai feerice lagune văzute vreodată, ne-am întors acasă… Pentru următoarea vacanță specială, George și soția sa au ales tot CND Turism. Dar de data aceasta au plecat doar ei doi, singuri, în Bahamas, la Pink Sands Resort, situat pe Harbour Island. Cât despre noi trei: Mimi, Fifi și eu… urmărim în continuare oferte speciale de turism și visăm la destinații cel puțin la fel de fascinante ca Bora Bora, unde am petrecut șapte zile de vis. Cum ar fi să ajungem şi aici?vacantespeciale5vacantespeciale2
   Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016.Proba 21

Surse foto: www.ct.by şi CND Turism

Bună ziua! Furnici aveţi?

– Fată, să vezi nervi pe mine ieri! Știi că am avut o zi de tot Circul Globus!
– Da, fată, dar să știi că până la urmă totul se va rezolva cu acel client țâfnos! Era și el crizat că na, cică a mai lucrat cu unii care l-au înșelat și l-au dat în judecată folosindu-se de probe false în proces. Nu e ușor nici pentru el!
– Dar nu am zis că e, dar crezi că mie îmi este ușor? Șefa plecată și ocupă-te, Maya, de toate! Offf, așa aș vrea să nu mai știu de firmă, de clienți și de probleme!… Tot ce vreau e liniște… Tânjesc după zile cu familia și leneveală…
– Lasă, că mai e puțin și vine vacanța de iarnă: sărbători, vizite…
– Ce vacanță? Cred că o să lucrez și de sărbători și întâlnirea cu familia rămâne în plop.
– Cum așa? Ce s-a întâmplat?
– Să-ți povestesc: aseară ajung acasă și abia mă liniștisem puțin, că sună telefonul. Și cum niciodată o problemă nu vine singură, nervii mei erau gata să explodeze când am aflat că o verișoară de-a mea, una plecată peste mări și țări, m-a anunțat că în maxim 48 de ore ajunge la mine! Mi-a picat fața, căci nu prea îmi arde de musafiri acum. Nu am nici loc să-i cazez, nici mâncare să le dau! Eu abia am timp pentru mine!
– Lasă, Maya că te descurci! Suni la pizzerie și rezolvi problema!
– Ce pizzerie? Verișoara asta e emancipată! Nu mănâncă ea pizza! Ea mănâncă bine, numai chestii sofisticate. Dacă ai fi auzit-o aseară ce zicea că ar vrea să savureze când ajunge… mi-a stat inima.
– Uimește-mă!
– Mi-a zis că are poftă de pachețele de primăvară, furnici în copac și salată cu urechi de lemn. Nervoasă cum eram, i-am zis că furnici găsesc eu, dar că în România furnicile nu au nevoie de copaci. Știu că-ți vine să râzi, dar iată-mă într-o mare dilemă! Ce le dau ăstora să bage în stomac? Că na, de furnici, pachețele și urechi de lemn nici măcar nu am auzit! Tu râzi de 15 minute fără oprire și eu habar nu am ce e atât de amuzant și nici cum să rezolv problema asta! Doamne, nu aveam destule? Știi ceva? Am plecat să caut soluții, nu mai am timp de pierdut!
– Așa te vreau! Și ce ai de gând să faci?
– Stai să vezi! Știu eu un restaurant de fițe, mă duc acolo să întreb, poate au așa ceva, oi găsi eu…wuxing-furnici-in-copac-300x300wuxing-pachetele-de-primavara-300x300wuxing-salata-cu-urechi-de-lemn-300x300
……………………………………………………………………………………………………………………………………..
După 2 ore:
– Cum a fost?Ai găsit?
– Ei, pe naiba, era să zic eu ce-am găsit! Nu au nimic din ce a cerut nebuna de vară-mea! S-au uitat și ciudat la mine, de ziceai că scot acum mușuroiul de furnici din geantă! Cred că dacă mai stăteam mult acolo, sunau la Salvare, să mă ducă de urgență la spitalul de nebuni! Trebuia să mă vezi:

„Bună ziua! Furnici aveți?/Cum furnici?/ Furnici, domne, furnici în copac. Bine, nu văd niciun copac p-aici, dar bănuiesc că le-ați cules, nu? Le-ați prăjit, le-ați pus în tigaie și ați făcut mâncare din ele. Sau au și ele perioadele lor, ca peștii? Nu s-or găsi acum, sau le-au prins alții înaintea voastră.

– Nu pot să-ți zic ce față a făcut tipa, era așa descumpănită, încât am preferat să mă întorc pe călcâie și să ies frumos din restaurant, pe unde am venit. N-am mai avut curajul să merg la alt restaurant, să trec prin aceeași rușine. Mai aveam puțin și mă vedeam la știri, nebuna care caută mâncare de furnici prin București! Ce fac? Trebuie să ies cumva din încurcătură!
Când în sfârșit s-a oprit din râs, colega mi-a spus două cuvinte: „WuXing știe!”logo-wu-xing-2-300x300
– Aăăă? Cine e WuXing ăsta?
– Ce să fie, un restaurant cu mâncare chinezească! Cât ai fost plecată, am avut o idee mai bună decât să bat aiurea restaurantele. Am căutat pe net ,,furnici în copac  și uite ce am găsit! ,,Furnicile tale sunt, de fapt, spaghete delicioase și picante, preparate în cel mai pur stil chinezesc! M-am tot plimbat pe site-ul lor și am găsit niște deserturi de te lingi pe degete! Ar trebui să comandăm și noi la birou așa ceva, au și serviciu de livrare! Nu pot să cred că suntem atât de demodate, să nu știm noi ce sunt furnicile în copac!
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 20.

 V-ați făcut planuri de Revelion?

 Mă uitam zilele trecute în calendar și parcă nu-mi venea să cred că ne apropiem de sfârșitul lui noiembrie. Parcă ieri începea anul, parcă ieri era Revelionul… Nu știu unde a încăput tot anul ăsta, când s-a scurs timpul. Nici nu-mi vine să cred că se apropie iar sărbătorile. Alt Crăciun, alt Revelion, alt an.

   Cu aceste gânduri, am început să încropesc un plan pentru Revelion. Eu și prietenii mei am discutat vag despre acest subiect, însă n-a rămas nimic bătut în cuie. Cu toții vrem o masă la un restaurant, dar nu știm la care. Eu n-aș fi pretențioasă, însă alcătuim o gașcă pestriță de gusturi. Una vrea meniuri bio (unde naiba să-i găsesc eu restaurant bio în București?!, altul nu mănâncă deloc carne, alții zic că sărbătorile, fie Crăciun sau Revelion, n-au nici un farmec fără mâncarea tipic românească, alta nici nu vrea să audă, susținând că acest tip de mâncare este prea grea pentru stomăcelul ei firav… Ca la nebuni!

  Și uite așa, dezbătând și despicând firul în patru, rămânem pe dinafară. Așa am făcut și anul trecut, până la urmă ne-am strâns la cineva acasă și nu prea s-a mâncat (ghici de ce!). Ideea e că dacă tot vrem un Revelion de vis, va trebui să ne hotărâm odată și să ne cam grăbim, că restaurantele nu ne așteaptă cu mesele goale. Trece timpul și ne trezim că nu mai există un scaun liber în restaurante!arc-de-triomphe-2-150x150residence

  Părea imposibil să găsesc o soluție comună, care să ne mulțumească pe toți. Și totuși, a apărut!  Voi rezerva pentru Noaptea dintre Ani o masă la Oliviers, un restaurant cu specific mediteranean din București. Îmi place mâncarea mediteraneană, iar numele îmi evocă peisaje însorite, cu livezi de măslini și lămâi. De ce măslini și lămâi? Simplu, „oliviers” înseamnă „măslini”, iar „Citroniers” (numele restaurantului geamăn), lămâi.sigla-oliviers-300x140

   Dar să trecem peste și să revenim la planuri. Aruncând un ochi pe meniu, nu pot să mă decid care aperitiv pare mai delicios: midii în sos picant, creveți cu sos provençale, foie gras de canard mi-cuit. Văd că au o secțiune specială de produse bio, perfect pentru prietena mea orientată spre hrană bio! Au și meniu vegan, pentru prietenul care nu vrea carne. O să râdeți, dar până și fanii specialităților românești vor fi mulțumiți! Și cei care le găsesc prea grele, treaba lor, e o varietate atât de mare încât au de unde alege!midii-in-sos-picantcrevetifoaie-gras

Și evident, șampania nu lipsește din meniu, ci așteaptă să fie deschisă la miezul nopți.

   A, și încă o treabă foarte convenabilă! Restaurantele țin de Residence Hotels, primul boutique-hotel din România. Asta înseamnă că prietenii mei din provincie se pot caza aici, la confort de 4 stele. Varianta perfectă și în cazul în care cuiva i se face somn sau dacă bea peste măsură. Dacă  i se face rău, are unde să se retragă. Glumesc, dar nu se știe niciodată.

Voi v-ați făcut planuri de Revelion? Distracție plăcută!

Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 19.

Încrederea în blugi

   Nu știu alții cum sunt, însă eu prefer să ies îmbrăcată din casă cât mai comod. Nu mă simt chiar în largul meu purtând haine elegante, ador stilul casual. Consider că cel mai important aspect la un articol de îmbrăcăminte este comoditatea. Și dacă mai și arăți bine purtându-l, este perfect.
   Să nu râdeți, însă dacă ar fi după mine, m-aș plimba în pijama pe stradă. De fapt, acum ceva timp așa am și făcut: nu numai că am ieșit pe stradă în pijama, dar am și mers o bună bucată de drum, observându-mi outfit-ul în toată splendoarea sa de abia când am reintrat în casă! Însă cum nu pot face asta frecvent, am găsit soluția perfectă: o pereche de jeans comandați de pe Answear.ro, un site cu haine de la cele mai bune firme. Blugii mei de care nu mă mai pot despărți sunt de la Vero Moda și pe lângă faptul că sunt foarte comozi, au un mare avantaj: pot fi purtați de femei normale, cu șolduri late, nu numai de fotomodele cu picioare subțiri și kilometrice.blugi
   Nu vă puteți imagina cât am suferit în trecut încercând să găsesc o pereche de jeans care să mă mulțumească! Nu am fost niciodată o silfidă, întotdeauna am avut șolduri late, iar peste tot găseam blugi pentru tipe cu picioare de fotomodel. Uitându-te prin magazine, ai fi zis că orașul este populat de modele ieșite din revistele de modă, cu picioare subțiri, lungi și cu șolduri înguste!
  Fiecare sesiune de shopping era o adevărată aventură: dă-i și probează o grămadă de blugi, ăia nu-mi vin, ăia îmi vin, dar arăt de parcă mi-aș lua zborul, ăștia îmi vin bine pe șolduri dar la talie ar mai intra în ei una ca mine, ăștia mă fac cât casa, ăștia îmi vin, dar nu-mi plac, nebunie! La final ajungeam epuizată și frustrată, îmi spuneam că numai eu îmi găsesc așa de greu blugi, pentru că am o conformație ciudată, că trebuie să mai slăbesc și că într-un final va trebui să renunț la blugi, pentru că nu-s de mine. Că blugii nu sunt pentru conformația mea. Apoi, când mergeam la shopping, evitam să mă uit la blugi pentru că îmi pierea toată buna-dispoziție. Vedeam unii drăguți, dar mă gândeam imediat că dacă-i probez mă indispun și mă enervez instant. Așa că simplu, no jeans!
   Însă de când am descoperit site-ul answear.ro, este altă viață! Perechea mea de jeans de la Vero Moda este croită după modelul bootcut, adică sunt largi jos, la gambe. Acest lucru permite distragerea atenției de la șoldurile proeminente, creându-se impresia unei conformații echilibrate. Șoldurile nu mai ies în evidență, iar culoarea bleumarin le dă un plus de eleganță. Și ce-mi place cel mai mult, modelul și culoarea creează iluzia de alungire, implicit impresia unor picioare mai lungi și mai subțiri. Unde mai pui că sunt versatili și-i pot purta cu orice, în funcție de stare, vreme sau ocazie: adidași, pantofi cu toc, cizme, tricou lejer sau sacou elegant.jeansadidasi
Și așa mi-am recăpătat eu încrederea în blugi!
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 18

Limbaj Universal

    Începutul molcom de toamnă ne permitea încă să ne afişăm juliturile eroice ce depăşeau tivul mânecilor tricourilor sau ale pantalonilor scurţi. Ne-am strâns toţi patru în jurul bicicletei dezmembrate a lui Alex, trântindu-ne fiecare skateboardul credincios lângă noi, ca nişte cavalerişti în repaus.
   – La ce culoare te-ai hotărât? am întrebat învârtind pulverizatorul de vopsea mic şi butucănos, cu aspect futurist.
    – O să-i dau o tentă gri-metalizat din aia de arsenal.
    – Din aia de-ţi sparge ochiu’? începu deja Sorin să critice alegerile cromatice biciclistice alexiene.
    – Ei…
   Toţi am tăcut brusc, întrerupţi de un zgomot ca un tunet subpământean. Un inexplicabil bulbuc verde crescu din pavaj, iar când se sparse, strada, trotuarul, peisajul erau aceleaşi, dar lumea era alta. În urma bulboanei vag lichide, rămăseseră două creaturi filiforme, nu foarte înalte, cu căpăţâni unghiulare şi ochi faţetaţi, caricaturi clasice de extratereştri.
   – Farsă cu camera ascunsă! decretă Sorin neimpresionat.
  – Hm … medită ceva mai profund Alex, ridicându-se de pe bordura trotuarului, gata ca totdeauna să deşurubeze orice zăreşte, pentru a afla din ce exact e făcut.
   – Staţi toţi pe loc! S-ar putea să nu fie nicio farsă, şopti emoționat Daniel, omul de ştiinţă al grupului, împingându-şi ochelarii pe nasul pistruiat. Cred că suntem în plin Prim Contact!
   – Ha?
  – Tocmai am văzut un film Science Fiction foarte documentat. Aşa se narrival-1umeşte orice primă întâlnire cu extratereştri.
    – Ăla cu Jodie Foster? se interesă în continuare netulburat Sorin.
   – Nu, altul nou, acum a apărut. „Primul Contact” / „Arrival”, cu Amy Adams şi Jeremy Renner. Îi fac recenzie şi m-au invitat la previzionare. E chiar excelent! Uite aici link cu trailerul şi cu prezentarea lui de pe site-ul intercomfilm ! Oficial are premieră în cinematografe pe 11 noiembrie 2016!... i se răspunse îndatoritor şi cu o mişcare simbiotică din încheietură i se asigură toată informaţia necesară de pe smartphone.
    – Alo, băieţi! Puteţi să vă concentraţi puţin? Hai să vedem ce e cu ăştia!
    Extratereştrii scoaseră nişte piuituri.
    – Cred că ar fi fost prea SF să vorbească limba română.
    – Nici engleza măcar nu par s-o poată articula… deşi în filme…
    – Cred că n-au văzut atâtea filme ca tine.
   – Ar trebui să chemăm un lingvist şi pe cineva de la NASA. Aşa au făcut în „Primul contact”.
   – Băi, taci odată cu filmele!
  Omuleţii, între timp, se apropiară de noi, ignorându-ne totuşi, foarte interesaţi de skateboardere şi de dezmembrările metalice ale bicicletei lui Alex. Păreau plini de perspicacitate, pentru că imediat au înţeles cum funcţionează şi cu piuituri şi clămpăneli entuziasmate, unul dintre ei a sărit pe un skateboard şi a început să brăzdeze plin de eleganță profesionistă strada. Celălalt a luat la împins una din roţile scoase din ax ale bicicletei, fugind repede pe lângă ea şi menţinând-o în echilibru. Erau într-un entuziasm paroxistic, sub privirile noastre sceptice.
    – Crezi că o să mi-l fure? se îngrijora, cineva privind în depărtări.
    – Aha, au venit extratereştrii de la ani-lumină ca să-ţi fure ţie skateboard-ul!
   Într-adevăr, se dovediră a fi cetăţeni ai galaxiei cinstiţi. S-au întors cu culoarea un pic schimbată, răsuflând greu şi înteţindu-şi clămpănelile şi piuiturile au scos nişte cuburi din … de undeva … nu am identificat buzunare, genţi sau îmbrăcăminte (deşi pielea lor ar fi putut fi nişte combinezoane foarte mulate). Ni le întinseră cu îndemnul mimetic de-a le-nșfăca. Simţindu-ne un pic ca şi cum am fi trecut de la coloniştii superiori ce arată mărgele sălbaticilor, la statusul opus, le-am luat ezitant şi am început să le învârtim stângaci în mâini. Din cel aflat la mine țâșni o hologramă desfăşurată dreptunghiular, ce reproducea minimizat întreaga scenă înconjurătoare. Ne vedeam acolo pe noi, pe ei şi străduţa necirculată din faţa casei lui Alex, pătată cu skateboard-uri şi maţele bicicletei sale.
   – Uau! Ăsta da selfie!
   Extratereştrii nu ne lăsară timp să ne dezmeticim din admiraţie şi ne presară creierașele fascinate şi cu capacităţile celuilalt cub. Au luat câteva fiare din bițigla lui Alex şi le-au introdus în mititelul cel pătrăţos ca nişte magicieni, apoi le-au scos iar afară.
    – Un rucsac fără fund! tălmăceam eu.
Neumanii arătau fericiţi şi ni le întinseră cu acelaşi gest universal al cadorisirii. Normal că le-am apucat avizi!
   – Crezi că ni le dau nouă?
    – E clar că da! Comerţul e limbajul universal şi deşi nu ştim ce piuie ei acolo, toate semnele trocului, par să le cunoască.
   – Aşa interpretezi tu faza că nu au mai lăsat roata şi unul din skateboard-uri din labe?
   – Nici nu poate fi altfel interpretată! Priveşte cu ce grijă posesivă le ţin!
   – Înseamnă că i-am fraierit!
  – Poate că nu! Poate doar că ei nu s-au gândit niciodată la ceva cu roţi şi role. Poate civilizaţia lor se bazează pe cuburi sau alte chestii nerotunde. Şi pentru ei gadgeturile astea în faţa cărora noi suntem căzuţi în admiraţie, sunt la fel de puţin importante ca un skeit sau o țoaglă.
    – Oare am mai putea schimba şi alte lucruri şi să mai primim alte minuni?
    – Nu ştiu. Observi că au luat un singur obiect din fiecare. Nu cred că îi interesează dublurile, ci prototipul.
    – Să încerc eu ceva…
Alex ridică în mâini pulverizatorul butucănos. Alienii îl priveau pasiv, strângând în schimb cu posesivitate la piepturi roata şi skateboardul.
    – Iar acum, demonstraţia practică – sufletul comerţului, declamă Alex cu o atitudine de Steve Jobs altoit cu Tony Stark.
  Trase o dungă stropită gri-metalizat lucitor de-a lungul ţevăriei verde a bicicletei. Ochii faţetaţi ai extratereştrilor crescură într-o inconfundabilă expresie pofticioasă.
  Comercianţii din noi rânjiră cu satisfacţie anticipativă.limbaj-universal
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016.Proba 17
intercomlogo-300x300

Surse foto> InterComFilm şi imbd.com

„Hrana să fie leacul vostru”.

Echilibru între trup și suflet

   În ritmul alert al vieții de astăzi, un lucru se conturează din ce în ce mai clar: avem nevoie de echilibru, iar pentru a-l construi este important să facem diferența între alimentele sănătoase și cele nesănătoase. E adevărat: piața românească abundă în produse străine, care de care mai fabulos ambalate, însă din punct de vedere calitativ, sunt cu mult inferioare altor produse similare românești.
   Dar… nu despre teoria nutriționistă actuală o să vă vorbesc astăzi, ci despre cum am ales eu un stil de viață sănătos după ce ani în șir am avut calitatea de „consumator fidel” al produselor străine nocive. Dacă la început mi s-a părut trendy să cumpăr și să consum produse ale căror reclame îmi rămâneau imprimate în creier pentru mult timp, acum sunt convinsă că problemele depistate la ficat au fost cele care au reușit să schimbe mentalitatea mea referitoare la alimentație. După primirea rezultatelor de la analize, am realizat cât de fragilă e sănătatea și cât de ușor e să o pierzi. Am început să mă informez, iar prima frază care m-a făcut să realizez că fusesem propriul meu sabotor a fost îndemnul lui Hipocrate: „Hrana să fie leacul tău”.
   Așadar, era adevărat, hrana pe care o consumasem pentru atâția ani nu era altceva decât o serie de otrăvuri care-mi declanșaseră deja un dezechilibru destul de mare, dar… așa cum spunea celebrul medic grec, era nevoie să fiu atentă la ceea ce-i serveam organismului meu. Mai întâi de toate, după multiple analize și investigații, a urmat o perioadă destul de stresantă, cu insomnii, pe care le-am combătut cu remedii naturale, cu ceaiuri și cu fulgii de ovăz de la SanoVita. La îndemnul unei prietene, nu m-am refugiat în medicamente străine cu efecte rapide, ci am hotărât să consum produse românești de calitate. Nu știu ce înseamnă pentru alții un stil de viață sănătos, dar știu că eu am ales echilibrul, iar pentru a-l construi am ales produse de calitate. Am înlocuit uleiul pe care-l foloseam până atunci cu uleiul presat la rece din semințe din floarea soarelui, iar următorul set de analize a relevat un nivel al colesterolului mai apropiat de cel optim.fulgi-de-ovazulei
   Eram pe drumul cel bun… și descoperisem că nu e nevoie nici de produse foarte scumpe, nici de medicamente fabuloase ca să te menții sănătos. E nevoie doar să iei deciziile potrivite. Pe lângă alimentație, tot de la Hipocrate aflasem că e important să ai grijă și de starea psihică, pentru că nimic nu funcționează fizic, dacă psihicul e în derivă. Așa că am descoperit semințele de susan, de dovleac sau de floarea soarelui pe care le consum zilnic, demontând mitul potrivit căruia semințele îngrașă. Ei bine, nu! Nu doar că nu îngrașă, dar mențin echilibrul fizic și psihic.seminte-de-susanseminte-de-dovleac
   Cred că am ales o viață sănătoasă și din tabloul general nu lipsește armonia. În plus, îmi place să iubesc și să râd, să trăiesc fiecare clipă ca pe un dar. Îmi place să ascult ciripitul vrăbiilor în primăverile timpurii, să mă arunc în zăpadă în iernile în care gerul îți îngheață nasul, îmi place să răscolesc frunzele toamnei așezate haotic în covoare multicolore… îmi place să trăiesc. Știu cum e să trăiești haotic. Este și motivul pentru care acum prețuiesc atât de mult viața sănătoasă și vreau să păstrez echilibrul pe toate planurile… iar pentru cei care vor să renunțe la stilul dezechilibrat și declanșator de afecțiuni, îi îndemn și eu, așa cum spunea Hipocrate, „Hrana să fie leacul vostru”.
   E adevărat, puține produse îndeplinesc rolul de hrană cu care ne putem vindeca, de aceea Sano Vita e mai mult decât un brand, e un sprijin real celor care vor să ducă o viață sănătoasă. Rețeta mea pentru o viață sănătoasă? Iubește! Iubește viața, oamenii de lângă tine, mâncărurile gustoase în care ai scăpat prea multă dragoste și produsele care te mențin cu adevărat sănătos!sanovita-300x231
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 16

Cărţile-Luminile Crăciunului

   Nici nu ştiu când a trecut timpul! Iar se apropie Crăciunul, sărbătoarea ce uneşte întreaga familie în jurul bradului. Nimic nu poate fi mai reconfortant decât să stai în fotoliu, cu o carte în mâna, cu un ceai aburind (sau o cafea, după preferinţe) şi să te cufunzi în povestea din spatele filelor. Fiecare carte este legată de o poveste din viaţa noastră şi de Crăciun am cele mai frumoase amintiri legate de cărţi; de Crăciun am primit cărţile ce mi-au ajuns cel mai aproape de suflet. Fiecare dintre ele îşi poartă nu numai personajele şi istorisirile proprii, ci şi istoria noastră intimă şi a celor ce ni le-au dăruit …

   Îmi aduc aminte de serile de iarnă, în special de seara de Ajun, când toată familia stătea cuibărită în fotolii şi citea, aşteptând cu nerăbdare să vină miezul nopţii şi să ne desfacem cadourile. Afară vântul şuiera şi ningea cu fulgi mari, focul trosnea în sobă şi căldura lui te învăluia ca într-un cocon de linişte şi moleşeală. Din bucătărie se simţea mirosul de cozonac proaspăt scos din cuptor, iar gutuile de pe policioara sobei îşi adăugau aroma discretă la buchetul olfactiv de tihnă şi linişte casnică. Din când în când, priveam pe fereastră şi fiecare ne imaginăm câte o poveste. Dacă un pictor ar fi surprins scena într-un tablou, l-ar fi intitulat Toată familia citeşte”.
  Da… amintiri frumoase, liniştite, pe care vreau să le trăiesc în fiecare an. Din păcate, acum sunt singură, ai mei au plecat la Ceruri, dar am păstrat tradiţia cadourilor. În fiecare an sub brăduţul micuţ, fiecare aveam câte o carte. Tata le numea ,,Luminile Crăciunului” pentru că, spunea el, cartea luminează sufletul, iar în seara de Ajun sufletele noastre sunt mai bune şi mai curate.
   Acum îmi fac eu aceste cadouri. Simt însă că toţi ai mei sunt alături de mine şi se bucură prin privirea mea de tot ce citesc, … câteodată cu glas tare, ca şi cum aş face-o şi pentru ei.rao
  Am ales pentru Crăciunul ăsta cărţi de la Editura Rao. Îmi place editura, aici au apărut aproape toate romanele Agathei Christie, scriitoarea mea preferată. Mă tot uit pe site şi nu pot să aleg, ma atrag toate.
Mă decid cu greu: Zece negri mititei” de Agatha Christie, din secţiunea RAO ClasicO ador pe Lady Agatha! Iar titlul ăsta e o capodoperă clasică! Romanul care a avut cel mai mare succes, ce apare şi în clasamentul Agathei cu privire la propriile cărţi şi care îmi place cel mai mult! Romanul cu un titlu atât de controversat, încât a fost modificat de mai multe ori de-a lungul timpului. Desigur că am citit-o, însă nu o am în ediţia asta. Deşi mai citisem cărţi de Agatha Christie, „Zece negri mititei” m-a făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de stilul scriitoarei britanice. Mai ales că mi-a fost dăruită de o persoană specială…mama. O simt cum mă cheamă! O forţă necunoscută îndreaptă săgeata mouse-ului spre „Comandă” şi până să mă dezmeticesc, cartea este deja în coş şi mă aşteaptă să finalizez comanda. Aş putea s-o scot de acolo, dar ceva mai puternic decât mine mă împiedică. Parcă o voce lăuntrică îmi spune: „Lasă cartea acolo unde-i este locul, în coşul de cumpărături şi apoi, la tine-n bibliotecă!”.zece-negri-mititei
  Trec la altă secţiune-thriller. Dacă aş putea, aş comanda întreaga secţiune RAO Thriller, însă m-am oprit la„Sanitarium” de Eugen Ovidiu Chirovici, sigur o cumpăr! E scrisă de un român, şi mai multe motive s-o devorez! Am hotărât să citesc mai mulţi autori români, e păcat să nu ne cunoaştem valorile. Chiar citeam într-un articol că Eugen Ovidiu Chirovici este pe lista de bestsellers din U.K., s-a scris despre el şi în The Guardian. A publicat iniţial romanele în engleză şi le-a tradus în română special pentru Editura RAO. Şi cartea pare genul meu: mistere şi secrete din trecut, o presupusă sinucidere, spital de nebuni. Mă atrag subiectele cu instituţii psihiatrice, îmi aduc aminte de filme foarte reuşite. Nebunia fascinează, este dovedit ştiinţific!sanitarium
   Găsesc ceva istoric tocmai în categoria „Ficţiune tineri”. M-a atras „Betsy şi Napoleon” de Staton Rabin. fiindcă îmi place istoria romanţată şi poveştile de dragoste cu iz de epocă. Exilul Împăratului pe Insula Sfânta Elena este un subiect vag ştiut de toţi, dar privit prin ochii fiicei unuia dintre ofiţerii englezi ce îl păzeau aduce o perspectiva feminină interesantă şi inedită.napoleon
  Închid pagina de Internet, pentru că altfel comand totul. Cu atâtea tentaţii literare, înveșmântate în frumuseţea cartonată velină, atât de specifică RAO…
   Din incursiunea melancolică în universul RAO, mi-am ales trei cărţi pe care le voi citi în serile friguroase de iarnă. Le aştept şi le voi pune sub brăduţul meu singuratic, dar în acelaşi timp, nu voi mai fi singură, ci împreună cu imaginea pe care nu o pot uita. Tabloul familiei mele unite în micuţa sufragerie şi murmurul tatălui meu. În ultimii ani din viaţă, când vederea i-a slăbit şi nu mai reuşea să buchisescă slovele, mama îi citea. În tot acest timp, se ţineau de mâna şi în micile pauze, tata îi şoptea versurile lui Bacovia.
„Te uită cum ninge decembre,
Spre geamuri, iubito, priveşte
– Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.
………………………………………..
– Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă… zăpadă ne-ngroape.
……………………………………………..
…..Te uită cum ninge decembre,
Nu râde, citeşte-nainte.”
Lumini de Crăciun… nu plânge… citeşte-nainte …
 Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016.Proba 15
 Sursa foto: Editura Rao

Sunt Ana și… ador denimul.

   Da, recunosc: în dimineața aceea am avut sentimentul că ceva iremediabil avea să mi se întâmple. Pe cât de zăpăcită sunt, pe atât eram de entuziasmată de creația pe care reușisem să o scot la lumină, după îndelungi eforturi cu foarfeca în mână. Sunt Ana… și o să vă povestesc despre dimineața în care blugii mi-au schimbat viața. Mi se potriveau perfect, dar, de la o vreme, simțeam nevoia unei schimbări… așa că am luat foarfeca și am îndrăznit. Am tăiat ca un adevărat artist însetat de săvârșirea celei mai cool opere de artă, i-am îmbrăcat, am permis oglinzii să-mi încuviințeze că lookul meu e super trendy și am ieșit alergând din casă. Mă sunase o prietenă care s-a oferit să mă ia cu mașina până la facultate. Am deschis portiera în grabă. Pe bancheta din spate erau niște sacoșe pe care le-am luat și le-am aruncat mai încolo.
-Pfff, cât pe ce să ratez cursul acesta! Noroc cu tine, c-ai venit să mă iei!
Liniște… replicile mele par să nu ajungă la urechile prietenei. Până să realizez că nu e nimeni la volan, portiera se deschide. Un tip înalt, cu părul căzându-i în șuvițe rebele peste genele lungi și arcuite, mă privea bulversat.
-Ne cunoaștem? m-a întrebat zâmbind.
   A fost momentul în care am auzit claxonul iritant al mașinii din față, iar uitându-mă mai bine, am văzut fața nervoasă a prietenei mele. În zăpăceala care mă caracteriza, un lucru devenea din ce în ce mai clar: mă urcasem în altă mașină. Tipul, însă… era super. Purta o pereche de pantaloni Fason slim, despre care am intuit că i-a luat de pe answear.ro. (ştiam site-ul). Aveau buzunare oblice și trebuie să mărturisesc că absolut întâmplător am observat că aveau ușoare uzuri decorative. Nu știu ce culoare avea fața mea în momentul în care a trebuit să explic ce căutam în mașina lui, dar știu sigur că nu era de culoarea denimului. Am coborât sub privirile uimite ale bărbatului care, spre surprinderea mea, nu era deloc furios.
-Ai niște blugi superbi, mi-a spus, de unde i-ai luat? De pe answear.ro?blugi-1
   Și conversația a zburat la fel de lejer ca superbul material numit denim, în timp ce prietena mea – văzând că eu devenisem brusc ocupată cu conversații despre pantaloni conici, franjuri și salopete levi’s– a demarat în trombă. Iar eu am rămas acolo, ratând cursul de lingvistică, dar profitând de șansa pe care destinul mi-a oferit-o plecând de la o pereche de blugi. Am acceptat invitația la o cafea și am descoperit că între noi doi se instala cu pași repezi și siguri un deep feeling. Au trecut doi ani de atunci. Cum arată viața noastră? În serile de vară ne plimbăm prin oraș. Eu îmi iau rochia simplă și superbă din denim, din colecția Vero Moda, el poartă jeanși din colecția Medicine cu fason slim cu talia regulată, din același material.rochie-denimblugi-b
    Sunt Ana… și ador denimul. Am un boyfiend care mă surprinde în fiecare clipă cu modalitățile sale inovative de a purta acest sublim material… și face asta cumpărând de pe answear.ro. Cât despre vechea mea pereche de blugi care m-a aruncat în brațele destinului, pot spune că e undeva într-un sertar special, așteptând să le spună și nepoților noștri o poveste… una fascinantă: a unei iubiri născute din denim.salopeta
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 14

Surse foto: answear.ro

 O petrecere mai puţin obişnuită

– Când o să mor, nu vreau bocete, doliu și tradiții expirate! Vreau să-mi faceți petrecere!
– Buni, iar cu discuția asta? Iar cu gândurile astea negre?
– Nu sunt gânduri negre, sunt planuri de viitor! Trebuie să discutăm despre problemele astea, mai ales de la o anumită vârstă… Vreau petrecere stil anii `20, cu jazz, șampanie, cocktail-uri, caviar, charleston, dans, lume veselă… Nu vreau să mă plângă nimeni, da? Deci fără bocete! Vreau să se celebreze viața pe care am dus-o!
– Buni, deja ești macabră! N-am venit aici să te aud vorbind despre moarte și lucruri d-astea! Mai bine plec!
Mă fac că mă pregătesc de plecare, îmi bag lucrurile în geantă și așa cum mă așteptam, o aud pe străbunică-mea:
– Bine, gata, iartă-mă că te-am supărat! Nu mai vorbim despre asta! Și cum îți merge cu școala?
   Scena asta se repeta de fiecare dată când veneam în vizită. De fiecare dată, străbunica îmi vorbea despre cum vrea să fie la înmormântarea ei și de fiecare dată îi răspundeam la fel: să mă lase-n pace cu prostiile, că ea va mai trăi mult. „Îți spun ție că numai tu mă înțelegi!” îmi repeta. Asta era cam adevărat. Străbunica a fost excentrica familiei și eu semăn cu ea. Două sărite de pe fix, ar spune unii. Ca și mine, gândea în afara tiparelor. Dacă stau să mă gândesc, și eu aș prefera o înmormântare ieșită din comun… Nu cu toate tradițiile alea învechite. Dar nu, sunt prea tânără să mă gândesc la așa ceva!
   Toate astea mi le aminteam stând în fotoliu, cu ochii plini de lacrimi ațintiți pe albumul străbunicii. Refuzam s-o ascult, închideam imediat subiectul, dar mi-a repetat de atâtea ori, încât am învățat fraza pe dinafară: „petrecere stil anii `20, cu jazz, șampanie, cocktail-uri, caviar, charleston, dans, lume veselă…” Și uite că inevitabilul s-a produs! Anii au trecut, odată cu vorbele acelea, și m-am pomenit la moartea străbunicii, persoana care m-a văzut crescând… Cu ea am avut o relație specială, aveam discuții speciale, diferite de cele pe care le aveam cu restul lumii, chiar cu restul familiei. De fapt, rudele mele vârstnice mereu au spus că eu semăn cel mai bine cu străbunica, că sunt versiunea ei tânără… Săraca, măcar atât pot face pentru ea. Nu degeaba m-a rugat să-i organizez o petrecere de înmormântare. Petrecere de înmormântare, cum sună!
Ai mei au zis că m-am țicnit de tot. Vreo câteva minute s-au uitat la mine ca la o scăpată recent de la nebuni, după care mi-au spus că înțeleg că sunt afectată, fiind mai apropiată de străbunica, și că asta mă face să spun prostii. După ce am insistat de mai multe ori, asigurându-i că este hotărârea străbunicii și că sunt cât se poate de lucidă, m-au acuzat că n-am nici un fel de considerație față de ea, că nu percep gravitatea faptelor și că nu e momentul pentru glume. Noroc că străbunica s-a gândit la toate! A lăsat o scrisoare în care a explicat tot ce-și dorea. Așa s-au convins că nu sunt eu dusă cu capul, ci… străbunica. Au zis că săraca, precis devenise senilă, având în vedere vârsta înaintată. „Dar dacă asta era ultima ei dorință? Și nu o avea de ieri, de azi, ca să zici că era senilă, de când eram mică îmi repetă!” am tot răcnit la ei. Până la urmă, au înțeles că nu e bine să se pună cu nebunii. „Faci cum vrei!”
   Așa că la scurt timp după înmormântare, am organizat o petrecere cum i-ar fi plăcut străbunicii: cu jazz, charleston, caviar, șampanie, cocktail-uri, cu tematica anilor `20. Le-am spus invitaților să vină îmbrăcați în stilul acelei epoci. Și eu am avut o ținută stil `20: o rochie spectaculoasă, cu paiete, o coafură specifică, machiaj în stilul epocii. Ziceai că sunt desprinsă din „Marele Gatsby”! Străbunica să mă vadă! Am invitat toate rudele, care se uitau chiorâș, dar d-aia nu mai puteam eu! Au venit, nu? Sunt curioși cu toții!
Și ca să fie omagiul complet, am luat legătura cu o firmă de fotodivertisment, PartySnap. De fapt, mi i-a recomandat o prietenă, care s-a bucurat de serviciile lor la nuntă. Când a auzit de petrecere, s-a grăbit să mă felicite, crezând că mă mărit și eu:partysnap-300x300-1
– Zi așa, nu mă chemi la nuntă?
– Nu, nici vorbă! Nu e nuntă! E… altceva.
– A, petrecere corporate atunci? Vreo lansare de produs la muncă?
– Nu…
– Dar ce e, atunci? Că mă faci curioasă!
– Petrecere de înmormântare… – zic cu o voce nesigură.
– Ăăăă? Bine, dacă nu vrei să-mi spui, nu-i problemă! Hai că ai haz, petrecere de înmormântare! Adică am mai auzit de niște demenți care cheamă fotograf la înmormântare, dar petrecere…
– Serios, Dana, mi-a murit străbunica. Ultima ei dorință a fost o petrecere stil anii `20.
– Pe bune? Nu faci mișto de mine? Atunci să știi că ai cu cine semăna! Nici nu știu ce să spun…
– Datele de contact ale firmei ăsteia, PartySnap. Asta vreau să-mi spui!
– Păi intră tu pe site-ul sau pe pagina de Facebook PartySnap și te lămurești acolo.
– O.K., mulțumesc!party-snap-72-150x150party-snap-47-150x1501614
   Am lăsat-o pe Dana confuză, pun pariu ce gândește acum: că suntem o familie de nebuni!
Am intrat pe pagina de Facebook și pe site-ul PartySnap și mi-a plăcut mult ce am văzut: un mod inedit de fotodivertisment! Pe lângă faptul că se pot fotografia până la 40 de persoane odată, se pot adăuga pe loc o mulțime de efecte speciale. Nu mă pricep la tehnică, dar o singură privire pe site-ul lor a fost suficientă pentru a mă convinge de utilajele de ultimă oră: un display alb pe care participanții se pot vedea și pe care pot adăuga ce elemente doresc, conectat la aparat foto și imprimantă performantă. Așadar, pozele au fost gata imediat și împărțite invitaților. Cineva le-a trimis pe e-mail și le-a postat pe Facebook. Pentru că ai și opțiunea asta, să le trimiți și să le postezi în timp real.howworkimgleft
   Poți adăuga ce decor vrei, te pozezi în spate cu un fundal verde, ceea ce permite „lipirea” pe loc a oricărui decor. Te trezești brusc într-un decor din Maroc sau ce țară vrei, fără să fi fost vreodată acolo! Însă eu nu mi-am dorit nimic din toate astea. Dorința mea a fost să suprapun o poză a străbunicii din tinerețe peste fotografiile cu noi.
– Se poate? i-am întrebat timidă pe cei de la PartySnap.
– Sigur că se poate! mi-au răspuns ei, drăguți.
Și un aspect foarte important, nu m-au privit ca pe o nebună. Bănuiesc că nu primesc zilnic solicitări pentru petreceri de înmormântare. Cele mai frecvente evenimente sunt nunțile, botezurile, petrecerile corporate, în general evenimentele vesele, de care vrei să-ți aduci aminte. Dar iată cum PartySnap a contribuit la transformarea unui motiv trist într-un eveniment plăcut. Pentru că sunt convinsă că străbunicii i-ar fi plăcut și ar fi fost mândră. Se vede după cum mă privește din fotografia de la petrecere, din mijlocul nostru. 
 Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 13

Sursa foto: Pinterest, PartySnap, Video Youtube

Nu lăsa pe mâine ce poți să faci azi!

    Trebuie să-i dau vestea, mi-ar fi plăcut să-i spun într-un fel mai romantic, dar cum? Nu suntem niciodată singuri, îmi iubesc socrii pentru că sunt oameni tare buni, dar vreau să visez, vreau casa noastră! Oare dacă ne-am construi o casă în curtea din față? Am fi aproape de ei și am avea intimitatea noastră. Avem ceva bani adunați, aș putea măcar să mă informez care sunt primii pași, Nelu nu are timp. Oare să întreb vecinii cât au dat pe proiect? Sau să caut pe Internet proiecte de casă?
   Am găsit un  birou de proiectare, trebuie să-i spun lui Nelu! E timpul să fac primul pas spre visul nostru, e timpul să facem un plan de construcție!
– Iubi, ce ai spune dacă încep să fac planuri pentru noul nostru cămin? Știi cât îmi doresc să avem și noi intimitate…
– Ana, ce știi tu despre construcții, planuri, proiecte?sigla-aia
– Nu știu multe, dar am găsit o echipă de profesioniști aproape de noi: AIA Proiect, în sectorul 3 și mă gândeam să programez o vizită la ei. Am văzut că sunt specialiști cu experiență și că au servicii auxiliare, în plus, oferă sfaturi personalizate în funcție de nevoile și dorințele noastre. Cu ajutorul lor obținem un audit energetic și un certificat energetic, ceea ce înseamnă economie la curent pe o perioadă îndelungată, e importantă instalația electrică și vreau să fie clasă energetică A.
– De unde știi tu atâtea? Ce fel de casă visezi, Ana?
– Iubi, vreau ceva micuț și bine organizat, Spațiul domestic e personal și important pentru orice femeie. La parter vreau un living mare, să încapă mulți musafiri, cu acces la baie în dreapta și la bucătărie în stânga. Bucătăria să fie mică, e mai ușor de utilizat și nu am de gând să dansăm acolo. O cameră mică de oaspeți ar fi perfectă. La etaj doar două dormitoare, cu un balcon comun, care să se închidă iarna și să-l pot umple cu flori, baie și un dressing. Proiectul e primul pas, despre încălzire, izolare, materiale, am nevoie de experți, știu că e nevoie de un proiect tehnic complet de aceea apelez la AIA Proiect. Sunt convinsă că proiectele se livrează cu documentație completă pentru obținerea autorizației de construcție.
– Ana, de ce acum? De ce azi? Lasă că vedem mâine, avem timp!
– Iubi, nu lăsa pe mâine ce poți să faci azi! Trebuie să-ți spun ceva: vom avea un bebe!
– Ce bucurie! Mă bucur că ai făcut primul pas către casa de vis.
     După 6 luni
    Când am semnat recepția lucrărilor cu cei de la AIA Proiect nici nu visam să fiu acasă într-un timp așa de scurt. Construcția de casă nu a fost așa scumpă cum am crezut, iar multe cheltuieli inutile pot fi evitate cu un proiect de casă  optimizat, iar costurile de întreținere vor fi mult mai mici.
   Totul e minunat, băiețelul nostru va veni acasă, în camera lui confortabilă. În sfârșit, avem parte de intimitate după cinci ani de căsnicie!
    DA, sunt mândră și fericită, Casa viitorului începe azi, cu AIA Proiect!home
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016.Proba 12

surse foto: AIA Proiect

   Cosuri cadou

   Cadourile intre intreprinzatori sunt o afacere mare, estimandu-se ca 6 firme din 10 ofera cadouri corporative in timpul sezonului sarbatorilor de iarna. Acest lucru este recunoscut de catre toti ca fiind o strategie inteligenta de marketing sub forma unei expresii sincere de multumire, celor mai fideli clienti, dar si angajatilor.

   Cheltuielile aparent mici cu un cos cadou pot aduce un castig mare daca acesta este oferit in mod corect. Cheia pentru a alege cosul cadou perfect este alegerea cosului care reprezinta aprecierea si sentimentul pe care vrea sa-l exprime compania dumneavoastra.

   Obiectivele in a oferi un cadou corporativ sunt de a le multumi destinatarilor pentru afacerile incheiate cu compania dumneavoastra si de a va asigura ca firma ajunge in topul listei afacerilor lor viitoare. Oferirea unui cadou este un mod rentabil pentru a construi un parteneriat cu asociatii valorosi, dar acest mod de a darui trebuie sa fie unul subtil, in limitele bunului gust, pentru consolidarea relatiilor pe termen lung.

   Cadourile pot fi si stimulente pentru atingerea unor niveluri definite de activitate, cum ar fi cotele de vanzari, imbunatatirea performantelor, stabilitatea la locul de munca. Destinatarul cadoului nu stabileste in mod constient obiectivele in anticiparea unei recompense pe cand beneficiarul de stimulare da.

   cos-cadou-craciun1-jpg     Inainte de a alege un cadou, trebuie sa alegeti destinatarul, din lista de clienti, furnizori, consultanti, consilieri, angajati, furnizori si prestatori de servicii, dar inainte de toate trebuie sa stiti care este bugetul de care dispuneti. In cazul in care acesta nu va permite un cadou pentru toata lumea de pe lista, cel mai bine este sa faceti o selectie a celor care au generat cele mai mari venituri companiei dumneavoastre si a caror activitate a fost cea mai fidela.

    Cosurile cadou gourmet sunt cadouri de afaceri remarcabile, deoarece produsele alimentare si bauturile sunt cea mai populara categorie de cadouri. Alimente delicioase precum ciocolata, bomboanele, cozonacul, biscuitii, fursecurile, vinul, sampania sau cafeaua sunt o modalitate convenabila de a combina cele mai populare articole corporative care vor avea un efect garantat asupra destinatarului. Beneficiarul va aprecia recunoasterea, iar compania demonstreaza bunavointa prin aceste mici atentii.

    Daca v-ati hotarat ca de sarbatori sa achizitionati cosuri cadou pentru a le oferi in dar, puteti consulta pagina web http://www.cadoulspecial.ro pentru a vedea intreaga oferta de cosuri cadou Craciun din care puteti alege ceea ce va doriti in valoare minima de 500 lei fara TVA.

Siguranţă şi confort

    Trebuie să renunț la pisicuța mea din ’94, BMW-ul meu cel bătrân. M-a plimbat mult și va rămâne mașina mea preferată, dar cu noul cadou de la dragul meu soț voi fi mult mai fericită. Noul Audi A8 S-LINE mă va ajuta să parcurg cei 500 de kilometri săptămânali mult mai ușor și comod, naveta cu băiatul spre școală de la sat la oraș e destul de lungă și de aceea mult timp îl petrec în mașină. Încă admir noul cadou, e superb!
   Mă gândeam că următoarea mea mașină va fi un VW Golf 5, e micuță și potrivită pentru un oraș aglomerat cum e Timișoara, mai ales că la capitolul parcare stăm prost. Ce o fi fost în capul lui? E o mașină imensă, o ador, mă descurc eu cu condusul, dar unde mama naibii găsesc parcare?!audi1
   Am nevoie de un sistem de navigație auto, îmi sun cumnatul, e mecanic, să-mi recomande ceva.
– Marius, am nevoie de câteva gadget-uri pentru noul meu Audi, ce îmi recomanzi?
– Să-l conduci sănătoasă! Am descoperit un site serios cu o grămadă de oferte, EDOTEC .
 La cum conduci tu, draga mea cumnățică, și având motor de 3000 pe mașină, să nu uiți să cumperi și un detector de radar, iar la cât vorbești la telefon ai sigur nevoie de un handsfree!
– Hahaha, nu degeaba m-ați poreclit racheta! Intru acum să caut, mulțumesc de ajutor!edotec_mic
  Peste 3500 de produse, ce bine, asta înseamnă că voi găsi tot ce am nevoie, un GPS, senzori de parcare, cameră video spate, uite, au și cameră video auto DVR special concepută să se încadreze perfect în interiorul mașinii cu chipset full HD și control prin WIFI de pe telefon cu android! Am să adaug în coș, au transport gratuit, îmi rămân bani să cumpăr și oglindă auto cu DVR full HD și înregistrare cameră față spate, plus un car kit Bluetooth comenzi de pe volan, asta ca să-mi ascult cumnățelul. Ah, și să nu uit de GPS – Edotec EDT-C221 Navigație Audi A8 DVD Auto GPS, îmi va folosi sigur când merg la Gala SuperBlog, la București, dacă știam mai demult cumpăram și pentru BMW un sistem de navigație auto.
  Îmi place site-ul, sigur voi reveni, au o gamă variată de produse care sunt testate, livrare în 2 zile și oferă suport tehnic de instalare.poza22edotec-edt-c221-navigatie-audi-a8-dvd-auto-gpsnavigatiecamera-video
………………
După două săptămâni
– Iubitule, am ceva să-ți spun, am găsit mașina lovită în parcare!
– Nu te stresa, cu ajutorul camerei de filmare de la Edotec am găsit și vinovata! O blondă cu un Ford K. Sunt deja la firma de asigurări să rezolv problema.
Mă bucur că am investit în gadget-uri de calitate! 
Articol scris pentru competiţia SuperBlog2016. Proba 11

Zâmbete la buchet-Olla-laaacontele-sarmant-buchet-de-trandafiri-premium

   Ploua şi ploua de două zile în cartierul Militari.
Pentru Mariana, bunica lui George, zilele ploioase sunt foarte urâte şi totul merge fix pe dos: trebuie să plătească pe cineva să îi care zarzavaturile în casă, trebuie să şteargă din nou geamurile balconului după ce plouă şi cel mai important, nu poate ieşi în faţa blocului să discute ultimele noutăţi cu prietenele ei: tanti Ana, bunicuţa Maria şi Georgeta, o femeie amuzantă.
   Enervată la culme şi cu nervii întinşi la maxim, singurul lucru care-i mai lipsea era să mai vină şi Licuţa să blesteme în casa ei. Unul nu scăpa de gura Licuţii, fiecare primea câte o etichetă şi-o-njurătură, bineînţeles.
George nu mai suporta să o vadă suferind pe bunica lui dragă, tristeţea bunicii parcă era o boală molipsitoare. Neştiind cum să îi readucă zâmbetul pe buze, își întreabă mama:
– Mami, zi-mi şi mie cum aş putea să fac pe cineva supărat care a avut o zi proastă să zâmbească din nou?
– Flori. Oferă-i flori!
– Flori?
– Da, puiule, flori. Ce gest ar putea fi mai frumos?olla_mic-300x300
– Tu lucrezi la florăria online “Olla floral art”, care e furnizor al Casei Regale a României, nu-i așa?
– Da! Te ajut eu dacă vrei…
– Suuuuuper! Mulţumesc, mami! Imediat braţele mamei lui George erau pline şi faţa doldora de pupici.
– Facem comanda online, din secţiunea: Buchete de flori si aranjamente florale  şi colegele mele se vor ocupa de tot! Hai, sa vedem ce ne place!
   După 24 de ore, la uşa familiei lui George soseşte curierul, iar George nu mai poate de bucurie. Simţea că inima îi fuge din piept, că pământul se mişcă sub picioruşele sale, că din norii mari şi pufoşi s-a format un superb curcubeu. Asta e adevărata fericire!
   Împreună cu mama lui, a comandat un frumos ARANJAMENT FLORAL TRANDAFIRI ECUADOR. Era superb: în formă de inimă, aranjat cu dragoste şi multă grijă şi urma să fie oferit cu bucurie. Ce îţi poţi dori mai mult?dragoste-pura-aranjament-floral-trandafiri-ecuador
   În faţa uşii bunicii, George aşază uşor aranjamentul delicat, bate de două ori, fuge şi se ascunde sub scară. Bunica deschide uşa şi se uită în stânga, în dreapta, dar când privirea ei se lasă în jos, vede o bucurie într-o cutie. Un surâs uşor se zărea pe faţa ei, după care, în locul surâsului timid, apare un mare şi frumos zâmbet.  Strânge la piept aranjamentul floral si faţa ei pare cu câţiva ani mai tânară din cauza zâmbetului. Este atât de frumoasă, parcă ar fi o regină. Fericirea emanată de bunica nu se compara cu nimic, a ajuns chiar şi sub scară la micuţul cu suflet mare,
George nu ştia, dar mama lui i-a strecurat un bileţel în buchet, pe care scria: „Pentru bunica, o femeie ca o regină, George.”
    Floraria Olla.ro are cel mai fain atelier de design floral.  Vă prezentăm câteva din creaţiile lor, poate aveţi şi voi pe cineva drag şi vreţi să îi aduceţi zâmbete la buchet şi să îi înseninaţi ziua. tinerete-vesnica-tort-floral-cu-macaronscombinatia-perfecta-buchet-de-lalele-si-zambilepropunere-parfumata-cutie-cu-flori-decorata-manual
Sursa foto: Olla.ro
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016.Proba 10

Casă,dulce casă!

   Iar sună! Nu-i răspund încă, o fi văzut că lipsesc banii din cont, nu vreau să stric surpriza până nu rezolv tot ce mi-am propus.
– Dănuț, de ce ești îngândurat? S-a întâmplat ceva?
– Am cumpărat o casă veche fără să știe Maria, vreau să transform casa într-un spațiu comercial pentru afacerea ei, îmbinat cu un mic apartament pentru noi.shutters
– Dar e un motiv de bucurie, de ce ești trist?
– Ionele, doar o cunoști pe Maria, știi că e perfecționistă! O să-mi pună o mie de întrebări, o să spună că vor fi cheltuieli de întreținere ridicate, casa e foarte veche… Ferestre din lemn neetanșe, sobe de teracotă, instalație electrică nefuncțională. Nu am avut bani pentru ceva mai bun, mai am foarte puțini bani pentru renovare.
– Am o idee, Dănuț! Vorbim cu fratele meu, are o firmă de construcții și are meseriași din toate domeniile: o echipă pune instalația electrică; o echipă izolează casa termic cu polistiren, schimbă geamurile, va organiza spațiul comercial și apartamentul vostru; iar o echipă va instala încălzirea termică pe lemne, cu centrală și calorifere.
– Visezi, Ionele, aș avea bani doar de materiale, ce fac cu manopera? Plus că Maria îmi va cere un certificat energetic și nu știu nici de unde se obține. Am auzit că este obligatoriu să deţinem un certificat energetic pentru clădirile care se construiesc, se închiriază, se vând sau sunt supuse unor renovări majore, dar habar nu am de unde îl pot ridica, şi nici cu timpul nu stau prea bine.logo_avizez
– Simplu, căutăm pe internet, uite, certificat energetic ieftin și am rezolvat problema! Solicitam un audit energetic pentru spațiu comercial și rezolvăm!
-În regulă, hai să demarăm, că timpul ne presează.
– Alo, Maria am o surpriză pentru tine! Vin să te iau de la birou în 30 de minute. Da știu, contul e aproape gol, mă declar vinovat!certificat-energetic1
………………………….
– Iubito, nu e așa grav cum pare, știu că nu arată prea bine, dar uite, aici, în față, va fi spațiul comercial, în spate vom locui noi.
– Arată grav, va dura ceva timp până o vom transforma într-un cămin confortabil, mama ne ajută cu o mică sumă pentru îmbunătățirea și renovarea micului nostru cămin, dar cum facem rost de un certificat energetic? E necesar și obligatoriu din 2013 pentru tranzacțiile imobiliare, plus că eu îmi doresc o clasă energetică A.
– Am rezolvat, fratele lui Ionel ne ajută cu renovarea, am găsit un preț bun pentru audit energetic, echipa de auditori e atestată, cu experiență și sunt foarte rapizi.
– Iubitule, mi-ai făcut o surpriză frumoasă! Abia aștept să transformăm această casă veche în acasă! Şi prindem doi iepuri dintr-o lovitură: casă şi spaţiu comercial. Combinaţia perfectă!house
Cu ce vă ajută cei de la Avizez.ro:

  • elaborare certificat energetic pentru toate tipurile de clădiri
  • servicii de elaborare audit energetic
  • Termografie în construcţii
  • Eliberează în mod curent certificate energetice pentru:  Bucureşti, Ilfov, Giurgiu, Prahova şi Constanţa, dar şi pentru alte oraşe, plătind costurile aferente deplasării.
  • Aveţi nevoie de certificat deoarece primăriile cer obligatoriu acest studiu în cazul modernizării imobilelor şi trebuie găsite metodele optime pentru reabilitarea termică a acestora.
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016.Proba 9

answear.ro

 Însoţitorii perfecţi- parteneri de plimbări!

    Avem impregnate în tălpi toate locurile pe unde am fost. Asfalt, țărână, praf, podele, covoare… București, Paris, Versailles, Londra, la țară… Aeroport, avion, mașină, tren, metrou, autobuz, tramvai. Toate și-au lăsat amprenta. Am fost veseli și triști, furioși și speriați, grăbiți și relaxați alături de cea care ne poartă, ne-am plimbat, am alergat împreună. Ploaie, soare, frig, cald.
   Cel mai rău a fost la Versailles. Ploua cu găleata și cu toate acestea, ne-a târât prin bălți, prin noroi, printr-o grădină foarte frumoasă, zicea ea. O fi fost ea frumoasă, cu pomi tăiați simetric și tot felul de plante, dar noi nu vedeam decât pământul și apa. Noroiul și apa, mai bine zis. Tot ne înnebunea cu un film, „Haos la Versailles”, cu un actor care ei îi place mult. Cică filmul ăla s-a filmat la Versailles. Nici în Paris nu ne-am bucurat de un loc mai uscat! Ne-a purtat nebuna peste tot, muzee, Champs Élysées, la magazinele de suveniruri, deși ploua torențial, nu s-a lăsat. Și nu ne-a lăsat nici pe noi să ne odihnim vreo clipă. Poate când dormea.pantofi1
   Și în Londra la fel: a luat tot centrul Londrei la picior, sau mai bine zis, la pantofi. La pantofi sport de damă. Cu noi a străbătut muzeele, magazinele și cafenelele, străzile late din centrul Parisului, străzile înguste și murdare de la periferie, străzile curate din Londra, podelele reci din catedrale. Cu noi a urcat vreo sută și ceva de trepte pe cea mai întortocheată scară din viața noastră (cred că și a ei) la Saint Paul Cathedral, i-am simțit adrenalina, teama de înălțime. Parcă ne-a luat și pe noi puțin răul de înălțime!
Totuși, cea mai mare provocare a fost tot Versailles-ul. Dacă era o grădină mică, mai ziceam, dar nu, e ditamai suprafața! N-a avut deloc milă de noi! Dar noi, rezistenți cum suntem, am trecut peste toate încercările și am reprezentat cum se cuvine numele Converse.converse
   Am mers cu ea prin parcuri, la aerobic, am alergat, am sărit, ne-am învârtit… Și nu prea stă locului, să știți! Nebuna asta care ne poartă merge repede, iar dacă e furioasă, vai de noi! E mai rău decât dacă aleargă! Ne izbește tălpile de asfalt, calcă apăsat, își lasă toată greutatea pe noi… Dar nu sunt numai asemenea momente. Și chiar dacă ar fi, încălțămintea de calitate pentru asta e făcută, nu? Ne plimbă prin locuri frumoase, ne îngrijește și știm că ne iubește. De unde știm? Păi o auzim când vorbește cu alți oameni. Spune că a avut mare noroc cu noi, pentru că ea își găsește greu încălțăminte sport. Încălțăminte în general, pentru că poartă un număr foarte mic la picior, 35. 35, ca la copii! Zici că-i Cenușăreasa! Găsește greu încălțări pe măsură și toate încălțările îi provoacă bătături. Toate în afară de noi, bineînțeles. Noi n-am bătut-o niciodată (și nu ne-ar fi lipsit motivele. Glumim, desigur).tenisi
   Dar și noi am avut noroc cu ea, cine să ne ia pe noi? Cine mai poartă 35? Poate doar copiii, adulții poartă cam de la 36 în sus. Credeam că vom rămâne acolo, în depozit toată viața, dar nu. Într-o zi, niște oameni ne-au luat cu tot cu cutie și ne-au livrat la ea acasă. S-a entuziasmat de cum ne-a văzut și a fost încântată că eram pe măsura ei. Toți o întreabă de unde și-a luat „tenișii ăștia”  pe care-i poartă mereu. Cică de pe un site, answear.ro, unde găsești de toate, până și pantaloni sportMulte fete au întrebat-o cum ne cheamă. Ea le răspunde: Chuck Taylor All Star din colecția Converse, numărul 35, culoare roz-somon-piersică. Descrierea oficială. În cea mai puțin oficială, suntem parte din viața ei, sprijin de nădejde la plimbările prin ploaie, soare, praf, noroi și altele. Parteneri de plimbări mai mult sau mai puțin plăcute, dar pe care noi le facem comode.tenisi1pantalonianswear-patrat
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016-Proba 8

Vizionare placută de la Conectica!

    Într-o seară, ne strânsesem mai mulți prieteni la o terasă. Unul dintre ei începe să se laude:
 -Cel mai mult îmi plac serile de film organizate la mine acasă! Invit toată gașca, conectez laptop-ul la televizor și ne uităm la film!
– La televizor? Cum să conectezi laptop-ul la televizor? Laptop-ul e laptop, televizorul e televizor!
– Bineînțeles că poți să le conectezi! îmi răspunde el arogant.
– Cum?
– Prin cabluri HDMI, bineînțeles!
– Ce-s alea?
– Ha, ha, ha! Nu știe ce sunt cablurile HDMI, ați auzit-o?!
– Nu știu și nici nu-mi pasă! Ce nevoie am să conectez laptop-ul la televizor! Pot foarte bine să urmăresc filmul la laptop!
– Dar când sunteți mai mulți, e cam dificil. Tot pe televizor, cu ecranul său mare, e mai ușor de urmărit. Ca să vedeți toți, nu?
– Dar nici nu mă interesează! Lăsați-mă în pace cu HDMI-ul vostru cu tot! N-am auzit în viața mea de așa ceva!
conectica-300x300
   Totuși, eram intrigată. Nu-mi plăcea că râseseră de mine și chiar dacă bravam, eram foarte curioasă ce sunt acele cabluri HDMI. Ajunsă acasă, am început să caut pe Internet cabluri HMDI. Așa am ajuns pe un site, www.conectica.ro. Am aflat despre rețelistică și conectică, cuvinte total străine de mine până atunci. Nici nu știam că există în DEX! La început, m-am uitat pe acolo ca mâța-n calendar, însă nu m-am lăsat! N-oi cunoaște eu multe despre rețelistică și conectică, cabluri rețea, cabluri HDMI și altele, dar când îmi pun ceva în cap, nu mă las până nu reușesc! Și acum mi-am pus în cap să aflu cât mai multe despre conectarea asta între laptop și televizor, să devin și eu capabilă să organizez seri de filme la mine acasă, la care să-i invit chiar pe acei prieteni. Așa, ca să vadă că nu se pun cu mine! Îmi imaginez ce fețe vor face văzând că mă pricep chiar mai bine decât ei! Dar să mă uit bine pe aici, poate comand ceva aiurea și atunci chiar mă fac de râs! Am aflat cu stupoare că există cabluri HDMI A, cabluri HDMI C, cabluri HDMI D… „ Dar B nu or exista?” mă gândesc eu, amuzată. Când am citit „cabluri HDMI cu conectori auriți”, m-a și pufnit râsul. Auriți, ăștia or fi pentru cocalari? Dar argintați n-or exista? Eu prefer argintul.
   Ia uite, au și routereCe frumoase și elegante sunt, ar fi o idee să-mi comand și un router nou! Al meu e cam vechi, mi-e să nu mă lase-n pană. Și cu ocazia asta, poate îmi iau și un cablu de rețea. De obicei folosesc wireless, dar nu strică un cablu nou, pe celălalt mi l-a cam ros pisica. Ce să-i faci, era micuță și o mâncau dinții. Văd că au și niște promoții în perioada 15-30 octombrie, împlinesc 10 ani de activitate.
Am comandat mufa corectă pentru cabluri HDMI, citisem undeva că nu toate laptopurile au același tip de mufă și e nevoie de adaptor HDMI, iar televizorul e HD și are conectorii de tip Component, utili pentru semnalul audio și video din surse externe. Hai că am mai învățat ceva!routeradaptor1cabluri
……………………………………………………………………………………………………… ……………………………..
 Câteva zile mai târziu:
– Sigur n-ai nevoie de ajutor? Poți tu să conectezi singură laptop-ul la televizor? Nu de alta, dar acum câteva zile nici nu auziseși de cabluri HDMI…
– Mă descurc, mulțumesc! Nu vă faceți voi griji! În gândul meu: „Vedeți voi acum, o să regretați că ați râs de mine!”
Prietenii mei așteptau pe canapea seara cinematografică. Am luat cablul HDMI, proaspăt comandat de pe www.conectica.ro, am introdus un capăt în unitatea laptop-ului, iar pe celălalt, în televizor. Inițial, nu mergea deloc. Nu știam de ce.
– Ce naiba, fir-ar… și dă-i cu înjurături! Asta îmi lipsea, eram atât de bucuroasă și acum… Musafirii deja își dădeau coate și râdeau pe înfundate. Mă înfuriam și mai tare uitându-mă la ei.
O prietenă îmi spune:
– Draga mea, le-ai conectat foarte frumos, dar cred că ar merge dacă ai porni și laptopul!
„Fir-ar! Am uitat de laptop! Asta era!”
Am pornit laptopul, am ales filmul și a fost o seară frumoasă. Mulțumesc, Conectica! Și la mulți ani! Respect!
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 7

 Bookfest de Lux!

    De câțiva ani îmi doream să ajung la Salonul Internațional de Carte Bookfest sau Gaudeamus din București. Sunt târguri de carte și în alte orașe, dar cele grandioase sunt în București. Asta pentru că au o mulțime de evenimente: dezbateri, colocvii, lansări de carte, mult mai multe față de cele din restul țării. Cine a spus că trebuie să fii în Capitală ca să ai parte de cele mai importante evenimente culturale a avut dreptate! Anul acesta mi-am propus să ajung la Bookfest, eveniment ce s-a desfășurat în perioada 1-5 iunie la Romexpo. Mereu mi-am imaginat cum ar fi la un astfel de târg: forfotă, mulțimea de pasionați ce răsfoiesc cărțile, multitudinea de standuri pe care să le vizitez, prima întâlnire cu coperțile noilor apariții, participarea la lansări de carte, să pot să comunic chiar cu autorii preferați, să respir mirosul cărților și să-mi hrănesc sufletul hămesit de frumos și nu în ultimul rând, să achiziționez comori tipărite. E extraordinar câtă împlinire sufletească îți poate oferi un asemenea eveniment! Bine, asta daca ești pasionat de cărți, ca și mine. Așa că toate pânzele sus către Bookfest!bookfest-1

   Dar ca să pot sta două zile am avut nevoie de cazare. Am prieteni, cunoștințe, dar nu am vrut să abuzez de ospitalitatea lor, așa că mi-am rezervat o cameră la un hotel. Un hotel care să fie destul de aproape de Romexpo, să nu străbat tot orașul, mai ales că nu îl cunosc și cine știe cât timp mi-ar fi luat. Am intrat pe net, am căutat cazare în Bucuresti și am găsit ceva foarte fain: Hotel Arc de Triomphe,ce face parte din lanțul de boutique-hoteluri Residence Hotels, primul din România.residence-hotels

image description
Arc de Triomphe
   Arc de Triomphe este situat în apropiere de Romexpo (5 minute de mers pe jos), lângă Arcul de Triumf si Bulevardul Kiseleff, pe strada Clucerului, nr. 10, sectorul 1. Perfect pentru mine!
Aveam cazarea asigurată, biletul de tren cumpărat și am așteptat ziua cea mare.
A fost o experiență memorabilă! În afară de evenimentul la care am participat, am fost impresionată de cazarea de lux. Cred că am stat la cel mai frumos hotel din București! Am avut condiții perfecte și cel mai important, am fost răsfățată.
   Saună și jacuzzi, nu beneficiez de acest tratament de răsfăț în fiecare zi, așa că… De la recepție până la camere totul este de o eleganță ce îți taie respirația. Recunosc că în tren am anticipat cu entuziasm întregul eveniment (unde comoditatea cazării joacă un rol așa de important), citind recenzii si văzând poze, totuși cu o umbră de îndoială (pentru că una este ceea ce vezi pe net și alta în realitate). Dar se pare că realitatea a depășit orice imaginație.arc-1-150x150slide3
   Camera pe care am rezervat-o dispunea de tot confortul: aer condiționat, baie cu duș (puteam să aleg cu cadă, dar am preferat dușul), menaj zilnic, uscător de păr (foarte util, asta chiar că nu mi-am luat în bagaj și am avut nevoie, pentru că m-am spălat pe cap și n-aș fi vrut să ies cu părul ud), telefon internațional direct, acces la Internet (aveam mare nevoie să-mi postez fotografiile de la târg, să-mi scriu impresiile în mediul virtual – ca să împărtășesc cu cât mai mulți prieteni experiența cultural-turistică și nu în ultimul rând, să vorbesc cu cei dragi de acasă).camera2
   Decorată cu obiecte din lemn masiv, materiale din bumbac egiptean sau lână englezească, camera era un vis. Personalul amabil, săritor și profesionist. După ce toată ziua am vizitat marele târg, seara am fost epuizată, dar împlinită sufletește. Totuși, oboseala mea fizică trebuia să dispară și am găsit remediul: saună si jacuzzi. Da, a fost o experiență relaxantă atât pentru corpul, cât și pentru mintea mea. Cei de la Recepție mi-au spus că au și servicii de masaj – o gamă de ședințe realizate de un maseur terapeut, iar eu nu am stat pe gânduri prea mult.arc-5
   Zona selectă si liniștită unde este amplasat hotelul îți dă o stare de bine și de confort total. A doua zi, revigorată după asemenea tratamente, mi-am dorit să văd puțin și împrejurimile. De la hotel nu faci foarte mult și poți vizita: Muzeul Țăranului Român, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Național de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa”. Am zăbovit cel mai mult la Muzeul Satului și Parcul Herăstrău, unul dintre cele mai mari și frumoase parcuri din București.
    A venit momentul plecării și trebuie să spun că am făcut-o cu regret, pentru că cele două zile petrecute la Hotelul Arc De Triomphe au fost cele mai frumoase pentru mine. Am vizitat ceea ce mi-am dorit si am fost cazată într-un loc superb, care rămâne în amintire.
  Sigur, voi repeta experiența, pentru că în noiembrie se va organiza Târgul de Carte Gaudeamus, un eveniment mai fastuos decât Bookfest, și clar, nu pot să mă cazez în altă parte decât la hotelul cel mai apropiat din zonă, Arc de Triomphe. Nu ezitați să rezervați camere la acest hotel dacă veniți la târg sau cu orice altă treabă în București! Vă las şi numărul de telefon: 0040372150 700. Ca să vă fie mai ușor, intrați pe net și vedeți despre ce este vorba, puteți să aflați mai multe și de pe pagina de Facebook.
La revedere, Bookfest! Te aștept, Gaudeamus!
Vin, Hotel Arc De Triomphe, rezervați o cameră şi pentru mine!bookfest
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016-Proba 6

Sursa foto: Residence Hotels-Arc de Triomphe şi arhiva personală

COLOP România-Marking Soolusions

Viaţă de ştampilă

    – Credeți că viața de ștampilă e ușoară? Nici vorbă! De multe ori nici nu ne gândim la ștampilele ce stau cuminți pe birou, în geantă sau mai știu eu unde, care sunt înșfăcate de mâini mai mult sau mai puțin delicate și turtite de hârtie. Simple obiecte care își fac treaba, atât! Dar v-ați gândit vreodată cât de uzate sunt aceste biete ștampile? Unii oameni n-au milă deloc de noi! Ne iau, ne turtesc de hârtie, ei uită să ne încarce și tot pe noi se supără! Noi suntem vinovate că nu mai lăsăm urma pe hârtie la fel de clar ca la început! Câte înjurături mi-am luat! „Ștampila asta proastă, trebuie luată una nouă!” Ne și apasă, cred că dacă se poartă așa brutal vom începe brusc să funcționăm ca la început.
    Odată am trăit o experiență teribilă! Am fost luată, turtită de hârtie, apăsată ca lumea și aruncată cât colo!     Era gata-gata să mă sparg! Un angajat și-a vărsat nervii pe mine! Credeam că o să mor!
    M-a salvat alt angajat, care a văzut întreaga scenă, m-a luat de pe jos și i-a spus celuilalt:
    „Tu nu vezi că trebuie să încarci ștampila? Ce rezolvi dacă o dai de pereți?”
    Angajatul cel bun m-a dus să-mi dea de mâncare, să mă încarce la loc. Apoi m-am întors iar la ștampilat contracte… Acum mi-e și frică, nu știu dacă o să mai văd eu multe contracte, dacă mă aruncă la gunoi?
   – Asta pentru că firma voastră nu apelează la ștampilele Colop! Cu ștampilele Colop n-ai probleme! Poți să ștampilezi toată ziua, în continuu! De birou sau de buzunar, ștampilele Colop nu-și dezamăgesc utilizatorii! Și ai opțiunea ștampilei cu două tușiere! Așa poți păstra mai mult ștampila! Sau poți alege o ștampilă electronică. Cu tehnologie ink-jet.
   – Ca la printere?
  – Exact! În loc de tușieră, e totul electronic. Durează mai mult și poți imprima pe ce material vrei. E important să ai o ștampilă bună, să știi! Din câte situații am salvat eu firma! Ce se făceau dacă nu mă aveau la îndemână? La câte contracte s-au semnat într-o zi, dacă îi lăsam în pană, ce făceau? Câte contracte importante pentru firmă am pecetluit eu…
   – Tu ești ștampilă de firmă, nu? Ca și mine. Cunoști vreo ștampilă datieră? Au nevoie la mine la firmă. Pentru produsele din depozit…datiera-1
  – Dragă, eu cunosc multe ștampile! Dar depinde de ce exact au nevoie. Spune-le să intre pe site-ul Colop! Sau pe pagina de Facebook a ștampilelor Colop. La comenzile online sunt reduceri de 5%! Să acceseze link-ul ăsta dacă au nevoie de datiere şi ștampilă de firmă.stampila
   – Vai, ce „drăguță” ești tu! De firmă, nu? Vrei să-mi pierd locul de muncă?
   – Nu, dragă, de ce spui asta?
   – Ștampilă de firmă, nu? Vrei să acceseze link-ul ăla, să găsească o ștampilă Colop și să mă arunce la gunoi!
   – E, și tu acum! Ce te face să te gândești că se va întâmpla asta?
   – Păi la cum lauzi ștampilele Colop!…. La cât spui că sunt de bune, imposibil să nu sesizezi diferența!
   – Păi nu doar spun că sunt bune, așa sunt! Suntem, de fapt! Și eu sunt o ștampilă Colop, așa că ai grijă ce spui despre noi! Avem și ștampile ecologice, din lemn lichid biodegradabil și plastic reciclat. Colop sunt recunoscuți pentru grija lor față de mediul înconjurător și au standarde de calitate și fiabilitate… Găsești ștampile de toate formele, rotunde, dreptunghiulare… Avem și pix-ștampilă…
  – Gata, gata! M-am săturat să aud cât de bune și performante sunt ștampilele Colop! Și mai ales, mă enervează că ai dreptate!  colop5-300x293
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016-Proba 5

Agenția de traduceri Swiss Solutions-Traduceri medicale România

O agenție de traduceri medicale să-ți salveze viața!

N-aș fi crezut așa ceva! Dar uite că totul este posibil!
    Anul trecut am trecut printr-o experiență de viață și de moarte. La propriu de viață și de moarte, fără nicio exagerare! În septembrie 2015, am fost diagnosticat cu tumoră pe creier. Da, tumoră. Am luat hotărârea de a mă opera în Turcia. M-am documentat, m-am interesat și am aflat că acolo există una dintre cele mai bune aparaturi din Europa și medicii sunt foarte buni. Medici buni avem și noi, dar aparatura… Așa că mai bine în Turcia. Bineînțeles că m-am lovit de birocrație. A trebuit să am toate documentele (analizele, fișa medicală, scrisoarea medicală etc) traduse în limba turcă, o grămadă de hârtii! Cât a fost de umblat! Cu traducerea, cu strângerea actelor, cu programarea la clinica din Turcia… Noroc că m-a ajutat cineva din familie cu toată alergătura, altfel nu știu cum aș fi făcut față în situația mea… Mai ales că fiecare zi scursă era importantă.
    Am apelat la o agenție de traduceri medicale, am scăpat de hârțogăraie (sau cel puțin așa credeam) și a sosit și clipa operației. Am plecat în Turcia și m-am dus la clinică, să mă internez. Am luat legătura cu doctorul, doream să vorbesc cu el cât mai repede posibil. Bineînțeles că trebuia îndeplinit un întreg protocol, alte hârtii de semnat, printre care și acordul meu de a mă supune riscurilor operațiilor: o listă lungă cu toate complicațiile ce puteau apărea în timpul operației și după, de mi-era și frică s-o citesc. Parcă nu eram eu destul de speriat și așa.
    Noroc că doctorul a fost deștept și și-a dat seama că ceva nu e în regulă. Toate simptomele mele indicau că tumora este pe partea dreaptă, dar în documentele medicale scria că e pe stânga. M-a supus unui nou consult și în cele din urmă, s-a lămurit: traducerea documentelor medicale era greșită! Cum o mică greșeală, aparent neînsemnată, poate duce la o tragedie. Poate că n-ar fi fost chiar tragedie, doar ar fi constatat că m-au tăiat degeaba pe partea stângă, dar fiecare zi contează, iar tumora ar fi rămas acolo.
servicii_profesionale_traduceri_swiss_solutions
   Bineînțeles, nu puteau să mă opereze pur și simplu. Aveau nevoie de documentele traduse corect. De unde să fac eu rost de agenție de traduceri medicale într-un timp așa scurt? Eram disperat, pierdeam programarea! Salvarea a venit de la Agenția de traduceri Swiss Solutions. Eu nu mai aveam stare să fac nimic, dar soția, care m-a însoțit în Turcia pentru operație, nu s-a pierdut cu firea. A venit cu ideea să căutăm pe Internet „traduceri medicale România” și așa am dat peste Agenția de traduceri Swiss Solutions, ce se ocupă în special cu traduceri în și din limbi est-europene. Printre multitudinea de domenii, l-am descoperit și pe cel medical: „Medical and pharmaceutical”. Ce ne-a convins să apelăm la ei? Faptul că au medici care se ocupă de traduceri (deci știm sigur că termenii medicali nu sunt o problemă pentru ei) și că nu vom plăti o taxă suplimentară pentru urgență. Un aspect foarte important, având în vedere cheltuielile realizate cu operația, drumul, analizele… Imediat i-am contactat, explicându-le gravitatea și urgența situației. Am convenit să le trimitem documentele scanate prin e-mail. Așa am procedat și în cel mai scurt timp, am primit documentele traduse (de data aceasta, corect!) tot prin e-mail. Am putut comunica și pe pagina de Facebook a Agenției de traduceri Swiss Solutions, iar aruncând un ochi pe pagina lor de Linkedin, ne-am convins că ocupă un loc important în topul furnizorilor de traduceri medicale. Dar cel mai mult ne-a convins experiența în sine. Dacă aveți vreodată nevoie de traduceri autorizate, îi recomandăm din toată inima!swiss-solutions
Și da, acum sunt bine. Operația a reușit, îmi fac analizele periodic și sunt bine. 
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016-Proba 4

Gerovital H3 DERMA+ Prof. Dr. Ana Aslan

Doctor cu Farmec

     Nu pe mine mă privea… ci pe diva perfectă care își unduia suav genele lungi în spatele meu. Aș fi dat orice să mă fi privit și pe mine, chiar dacă numai pentru o clipă, în acel minunat fel. Cu tenul meu plin de coșuri, cu genele mele scurte și niciodată arcuite suficient încât să atragă atenția, nimeni nu m-ar fi observat niciodată… asta dacă n-ar fi existat chimia și problemele pe care ceilalți, Dive sau Doni Juani, nu se credeau în stare să le rezolve.

    „Doc”, așa cum obișnuiau să mă numească cei din liceu, rezolva orice problemă de chimie, amesteca substanțe și descoperea reacții… însă marele regret era acela că nimeni nu mă privea așa cum o priveau pe diva liceului. Culegeam laurii succesului la școală, laudele profilor, dar și invidia colegilor, însă aș fi dat orice să fiu și eu privită așa cum o priveau pe ea. Știam… erau coșurile. Coșmarul obsesiv al nopților mele de adolescentă. Încercasem totul… cel puțin așa credeam atunci. Timpul a trecut repede, ca o reacție efervescentă efemeră. La întâlnirea de 20 de ani de la terminarea liceului am avut marea surpriză să le reîntâlnesc pe divele care mă eclipsară cu atâta succes timp de patru ani. Ceva se schimbase… Nu mai eram „Doc” de altădată. Acum eram un adevărat doctor în frumusețe.  În laboratorul meu, studiasem timp de câțiva ani, o rețetă magică care să mă transforme. În timp ce coșurile adolescentine deveniseră amintiri, tenul meu arăta acum așa cum numai în revistele cu dive poți vedea. Era impecabil. Și asta numai datorită gamei Gerovital H3 DERMA+ Prof. Dr. Ana Aslan.

      Să revenim la întâlnirea cu foștii colegi de liceu… După ce ne-am minunat de schimbările pe care timpul le-a exersat pe noi, în jurul meu s-a strâns din nou o mulțime de curioase. De data aceasta nu mai voiau tema la chimie… ci să le recomand ceva miraculos care să le ajute să se păstreze mereu frumoase. Așa mi-a venit ideea lansării gamei Gerovital Derma Plus Ten Ridat gel-spumant-purifiant

    Se spune că la vremuri noi, apar și probleme noi. Dacă problema acneei am tratat-o cu produse din această gamă Gerovital H3 DERMA, acum la vârsta unei interminabile tinereți, mă opun cu desăvârșire ideii de a avea riduri și împărtășesc asta și cu fostele colege de liceu… pentru că acum, după atâția ani, la această reîntâlnire, am avut parte de privirea aceea la care visasem atât de mult. De data aceasta nu mai era nici o divă în spate, dar lângă mine era soțul meu, specialist Gerovital.
Sunt o femeie împlinită și asta pentru că am regăsit resursele frumuseții chiar aici, pe meleagurile țării noastre. În timp ce alte femei aleargă după produse străine care excelează numai prin promisiunile de pe etichetă, eu am ales produsele românești de calitate și diferența stă în întrebarea pe care o aud atât de des: „Cu ce te dai de nu ai riduri deloc?”. crema-antirid-si-fermitate

   Ei bine, folosesc Cremă antirid şi fermitate, cu acţiune regenerantă şi restructurantă de protecţie şi de tonifiere; cu alte cuvinte, să fii frumoasă și bine îngrijită înseamnă să ai Farmec!

Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016-Proba 3

Cerul albastru de Madrid

     Madrid, esperame!

  Întotdeauna am visat să merg la Madrid. Palacio Real, cerul albastru, acea nuanță specifică despre care se spune că o găsești numai la Madrid… Cerul albastru de Madrid. Dar cel mai mult aș merge ca să vizitez Museo del Prado și să mă plimb prin Retiro.

– Retiro?

– Parcul Retiro. Reprezentativ pentru Madrid.

Toate acestea le discutam cu prietenele, la o terasă.museo-del-pradoretiro

Sursa foto: Pinterest-Museo del Prado şi Parcul Retiro

– Auzi, dar ce-ar fi ca următoarea noastră vacanță s-o organizăm la Madrid? Tot voiam o vacanță europeană, nu? spuse una dintre prietenele mele.

– Eee, aș vrea eu, dar e scump. Numai drumul…

– Ce drum? Mergem cu o companie low-cost.

– Ahahahaha! Low-cost? Ca în cartea de Lucia Verona! „Moartea zboară cu low-cost”! Ahahaha!

– Ce moarte, taci, ce prostii spui acolo?

– E o povestire polițistă, ar trebui s-o citești! Și acum, cu râsul ăsta, am imitat personajul din carte.

– Mă rog! Tu, cu cărțile tale!

– Heeeei, fetelor, vorbim de cărți sau de vacanța noastră?

– Da, deci cum ziceam. Putem merge cu Ryanair. – Ryanair? Ăsta cine mai e?ryanair

– E o companie low-cost, dar dacă nu mă ascultați!… Asta cu cărțile ei, cu moartea care zboară cu nu știu cine…

– La subiect!!! Zi-ne despre compania asta!

– Deci… Este o companie aeriană low-cost, care se ocupă cu precădere de zboruri în Europa. Mulți care și-au făcut vacanțe ieftine au zburat cu ea.tarife-1

– Și au fost mulțumiți?

– Foarte! Și au o chestie mișto, care ție sigur ți-ar plăcea! Spre deosebire de alte companii, care te lasă cu un singur bagaj de mână, și ăla amărât, care trebuie să intre în lădița aia, să se încadreze în anumite dimensiuni, aici te lasă cu două bagaje de mână!

– Două? Aaa, șmecherii! Sigur plătești pentru al doilea!

– Nu, dragă! Ambele sunt gratuite!

– E, na! Sigur ai înțeles tu greșit! Cine ți-a spus?

– Am citit eu pe site-ul companiei! Poți să-ți iei și bagaj, și geantă. Dar citește mai bine la ei pe site și te lămurești! Are vreuna din voi telefonul la îndemână? Că mie mi se duce bateria.

– Pe cine vrei să suni?

– Pe mama! Vreau să intru pe net să-ți arăt!

– Hai, caut eu! Cum se cheamă? Ia stai, caut city break low-cost. Ăsta e?

– Da! Caută bagaje Ryanair. Citește acolo și vezi că nu te mint! Sunt oameni serioși, din câte am auzit. Îmi spunea cineva că sunt foarte selectivi în alegerea angajaților. Trebuie să știe toți engleză bine, să fie sociabili, flexibili, muncitori și cel mai important, orientați către clienți.bagaje-de-mana

Sursa foto: Pinterest-Lolo

– Da, păi aici e foarte important. Clientul nostru, stăpânul nostru, nu? Văd că au și aplicaţie mobilă Ryanair. Asta dacă îți uiți acasă cartea de îmbarcare! râse o altă prietenă de-a mea, care se apucase să caute frenetic pe net informații despre companie.

– Ar fi ceva, să ajungi la aeroport și să constați că n-ai cartea de îmbarcare! La vremea respectivă ni s-a părut foarte amuzant, râdeam toate cu gura până la urechi. ……………………………………………………………………….

     După câteva luni… Bagajele, buletinul, cheile, telefonul, portofelul, banii. Ia să văd, am luat Euro? Să nu mă trezesc în mijlocul Madridului cu lei… Aș putea să schimb, dar ar fi cam complicat. Da, cred că am tot. Chem un taxi și-i spun destinația:

– La aeroport! Prietenele mele deja erau acolo, cu bagajele după ele, cu buletinele și cărțile de îmbarcare în mâini.

– Haide, domne, ce-ai făcut până acum? Deja s-a deschis check-in-ul!

– Deja?

– Păi da, ce credeai, că te așteaptă avionul? Hai! Ne așezăm noi la coadă, vorbim de una, de alta. Mai erau câteva persoane în față. Încep să-mi caut și eu buletinul și cartea de îmbarcare, necesare pentru check-in

– Of, ce mă enervează geanta asta! Nu găsești nimic în ea!

– Ce nu găsești?

– Cartea aia de îmbarcare! Buletinul l-am găsit, era în portofel, dar biletul, nu!

– Caută bine, acolo trebuie să fie! Doar dacă… spune-mi, te rog, că n-ai uitat cartea de îmbarcare acasă! M-am făcut albă ca varul și un fior rece m-a străbătut din cap până în picioare. Să știi că așa a fost! Nu-mi amintesc să-mi fi pus cartea de îmbarcare în geantă! Disperată, nu mi-a mai păsat că se uita lumea la mine și am răsturnat tot conținutul genții pe jos.

– Ce faci?! Ești nebună, se uită lumea la tine! Acum trebuie să-ți aduni toate astea!

– Cartea!

– Ce carte?

– De îmbarcare! N-o am! Am uitat-o acasă!

– Sper că glumești! Totul e o glumă, nu-i așa? Faci mișto de noi! Sau încă n-a sunat alarma telefonului și încă dorm în patul meu și stresată fiind de plecare, am visul ăsta tâmpit!

– Nu! Am uitat-o! Nu mai merg, asta e! Mergeți voi, fără mine! Grăbiți-vă, să nu pierdeți avionul din cauza mea! Să vă distrați și pentru mine! Să-mi trimiteți poze, neapărat! Și când o să fiți la Prado, să vă gândiți la mine! Deja eram isterică, în pragul lacrimilor. Cu toate astea, îmi dădeam seama că ele nu mai pot pierde timp din cauza mea. Angajați, pasageri, cu toții se opriseră din ceea ce făceau și priveau spectacolul: două nebune urlând una la alta, lucruri din geantă aruncate pe jos… Mă mir că n-a venit Paza să ne dea afară. Noroc că la noi nu e terorism, dacă s-ar fi petrecut scena într-un aeroport din străinătate, cred că eram la Poliție până acum. Una dintre prietenele mele se uita la noi ca la teatru și râdea de nu mai putea.

– Și ție ce ți se pare așa amuzant?!

– Mă uit la voi și mă distrez copios! Măi, fetelor, voi ați uitat de aplicația de pe telefon?

– Să nu-mi spui… Ai biletele pe telefon?

– Yep!

– Dar stai așa, poți avea si biletele noastre? Nu-l ai numai pe al tău?

– Cine a făcut rezervările, drăguță? Sigur că le am pe toate!

– Of, Doamne, ce emoții! Plec la Madrid! Plec CU ADEVĂRAT la Madrid!!!

– Mai bine strânge-ți mărunțișurile de pe jos! Altfel nu mai urcăm la timp în avion și cei din spate te vor înjura și pe bună dreptate! Madrid, esperame que llego!madrid

Sursa foto: Pinterest-Parcul Retiro

 Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016. Proba 2

Rochie neagră, pantofi cu toc şi acordurile unui pian.

     Black Tie în acorduri de pian

    Dintotdeauna am avut o pasiune pentru pian. Am iubit muzica diafană generată de apăsarea degetelor pe clape. Dacă ar fi să descriu senzaţia pe care mi-o dă acest instrument, aş folosi doar un singur cuvânt … SUBLIM.
   Mă chinuiam de mult timp să obţin puţină recunoaştere. Nu am bănuit că a fi pianist în România înseamnă pierdere de vreme şi iată-mă cu Conservatorul terminat şi fără un venit stabil care să îmi asigure supravieţuirea. Puţinele spectacole pe care le susţineam d-abia mă ajutau să îmi plătesc chiria în Bucureşti. Viitorul cu siguranţă NU este roz.
   Dacă aş putea să urlu, aş face-o până m-ar lăsa glasul. Nu e cazul să vă panicaţi deoarece este un urlet de fericire. Cineva acolo sus mă iubeşte totuşi. Bucata de carton din mâna mea tremurândă o spune clar. Eu, Adina Stamate, sunt invitată de onoare pentru a deschide Gala Premiilor Gopo. Nu-i adevărat! BA E! Citesc numele MEU destul de clar. Muzica nu m-a dezamăgit.
   De la starea de euforie iniţială, am trecut rapid la o panică absurdă. Am reuşit să aleg melodia ce va impresiona auditoriul şi am optat pentru Baladde pour Adeline. Sentimentul de plutire pe care îl generează această muzică va captiva cu siguranţă publicul exigent prezent la eveniment. Problema mea e alta … cu ce naiba mă îmbrac? Da. Ştiu. Sună stupid şi aiurea, dar eu nu am fost niciodată la o gală şi nu am avut ocazia să îmbrac o ţinută black tie. Bine … nu se iau în calcul nunţile prietenilor care nu au fost nici pe departe pretenţioase şi nu a stat nimeni să analizeze dacă am pantofii asortaţi cu geanta. Aşadar … CE MĂ FAC?
     Pentru cei pesimişti trebuie să subliniez faptul că ÎNTOTDEAUNA există o soluţie. La mine soluţia a venit de la Liana, colega mea de apartament, care mi-a recomandat un site. Pe bune? Un site? Mă aşteptam să fiu târâtă prin mall. Prima dată am fost destul de sceptică, dar după ce am început să mă plimb pe answear.ro am realizat că era exact ceea ce îmi trebuia. Gama variată de îmbrăcăminte şi încălţăminte îmi dădea posibilitatea să aleg, să combin, să găsesc ceva care să mă caracterizeze, dar care totodată să fie în ton cu evenimentul. Destul de dificil. Multe rochii elegante. Am petrecut ore bune pe acest site, mi-am imaginat cum aş arăta în anumite outfit-uri, am trimis poze prietenelor pentru a primi sfaturi, am citit părerile celor care încercaseră deja ţinutele respective şi … într-un final m-am decis. Am optat pentru o rochie de seară care să mă caracterizeze, deci am ales negru şi goth, dar în acelaşi timp diafan şi feminin. M-am gândit să se preteze galei, şi rochia a fost de asemenea un model maxi cu o notă de eleganţă dată de finisajele decorative. Materialul fluid şi ţesătura netedă se potrivesc perfect cu melodia pe care Richard Clayderman a SuperBlog2016făcut-o celebră şi care avea să prindă viaţă din nou sub degetele mele. Oh! Nu aş dori să dezvălui ce am ales dar … fie.rochie-susan
  Mi-am achiziţionat cea mai superbă rochie din colecţia Vero Moda, şi anume Rochia Susan. Poate că părerile vor fi împărţite, dar eu sunt îndrăgostită de alegerea mea, pe care am asortat-o cu o pereche de pantofi eleganţiMissguided. Combinaţia de tocuri subţiri, material textil şi inserţii decorative transformă aceşti pantofi în condurii magici ai Cenuşăresei. De ce? Pentru că aşa mă simt. Precum Cenuşăreasa care îşi trăieşte momentul de glorie decisiv. Dacă prinţesa Disney are parte de clipa vrăjită la un bal, eu am minutele mele la o gală de film. Probabil vă veţi întreba care este secretul unei ţinute black tie. După ce am depăşit momentul de panică, pot oferi un sfat: eleganţa este aceea care radiază din persoane şi, dacă outfitul purtat este în concordanţă cu personalitatea, succesul este garantat. Combinaţia mea mă reprezintă pe mine: eleganţă, mister, feminitate, gothic, romantism şi un strop de rebeliune dat de agresivitatea negrului dar îndulcit de materialul transparent şi moale, ca o atingere angelică.pantofi-1-m
    Prima notă este atinsă şi sunetul sparge liniştea în timp ce luminile se sting rămânând doar una ce scaldă pianul şi pianistul. În momentul în care deschid ochii, ştiu că sunt unde trebuie, că fac ce trebuie şi că trăiesc fiecare moment cu intensitatea cu care apăs clapele. Mi-aş dori să pot dansa pe această melodie pentru a da ocazia rochiei alese să se fluidizeze în notele muzicale … Într-o zi, cu siguranţă o voi face!
 Rochie neagră, pantofi cu toc şi acordurile unui pian.

Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016-Proba 1
 Surse foto: answear.roanswear-patrat

Cercei soutache handmade by Alina Emandi

Simplitate şi naturaleţe-Tessa-Personaj cu stil
După ce ne-am întâlnit de Anna Todd

     Hardin și Tessa sunt precum apa și uleiul. Ea reprezintă ploaia caldă de vară, iar el norul care întunecă totul în jur și înlătură farmecul curcubeului. Deși la prima vedere nu au nimic în comun, pe parcurs ajung să se completeze și să se atragă din ce în ce mai mult.
     Dacă ar fi să alegem ținuta preferată a Tessei atunci sigur ar fi o rochiță sexy și încălțăminte comodă. Întotdeauna îi place să se simtă bine în pielea ei, să provoace, să-l incite pe Hardin și de ce nu, să-l facă să-și piardă mințile după ea. Parfumul Comme une Évidence îl poate folosi ziua datorită notelor florale ce o îmbie cu aromele de rubarbă şi frunze de violetă, la care se adaugă aroma trandafirilor şi mărgăritarului. Ambianţa se completează cu notele de bază ale parfumului din muşchi de copac, patchouli şi mosc. Aceste combinaţii îi dau o stare de bine lăsându-se sedusă de aroma florilor, bucurându-se de primii fiorii ai dragostei.

“Mă face mereu să mă sunt atât de frumoasă şi de dorită.
– Atâta timp cât toţi bărbaţii de acolo sunt de vârsta tatălui meu nu ar trebui să avem probleme. Rânjeşte şi îmi trage fermoarul rochiei. Îmi dau ochii peste cap, iar el mă sărută pe umărul gol înainte să-mi desfac părul, lăsându-mi buclele lungi să-mi cadă pe umeri. Materialul pal al rochiei mi se strânge pe corp şi zâmbesc la reflexia mea şi a lui Hardin în oglindă.
– Eşti absolut uimitoare, îmi spune el, sărutându-mă din nou.”

Cercei soutache handmade by Alina Emandi
Rochie Fofy Delightful Nude (Starshiners.ro)-259 lei
Balerini eco albaștri (depurtat.ro)-55 lei
Parfum Comme une Évidence de la Yves Rocher (yves-rocher.ro)-140 lei

 

Personaj stilizat by Literatura pe tocuri Gabriel Emerson este genul de bărbat care stârnește furori oriunde s-ar afla. Îi plac băuturile tari, femeile frumoase și tocurile înalte

Infernul dincolo de aparenţe, Gabriel Emerson-personaj cu stil

Infernul lui Gabriel de Sylvain Reynard
Personaj stilizat by Literatura pe tocuri

    Gabriel Emerson este genul de bărbat care stârnește furori oriunde s-ar afla. Îi plac băuturile tari, femeile frumoase și tocurile înalte. Preferă să poarte costum negru Armani pentru că îi conferă eleganță, o cămașă albă și cravată la care adaugă întotdeauna un ceas de calitate. Are ochii albaștri, privire pătrunzătoare și chiar dacă folosește ocazional ochelari de vedere știe cum să îi scoată în evidență, să seducă și să transforme vânătorul într-o victimă. Parfumul Guerlain L’Homme Ideal îi pune în valoare aerul misterios, masculin pentru că este creat special pentru bărbații pretențioși. Are o aromă exotică, senzuală și emană o doză consistentă de sex-appeal. Migdalele, rozmarinul şi cedrul trezesc simțurile la realitate și sunt puse în valoare de notele lemnoase.
       Este misterios și incitant, dar are un punct slab: Julia Michell. Ea este femeia care l-a făcut să își schimbe obiectivele și să îi cucerească gândurile. Inocentă, simplă și în același timp învăluită într-un aer mirific care îl înnebunește. Divinizează pământul pe care calcă și ar face tot ce îi stă în putință pentru a-i oferi o clipă de fericire.
       Julia îi cunoaște trecutul, dar știe că tocurile înalte sunt slăbiciunea lui. Vrea să îi descopere obiceiurile, să fie înconjurată de parfumul lui și poate așa va înțelege cum este Infernul. Știe că cizmele Gadino negre îi scot în evidență forma piciorului și Gabriel nu poate rezista ispitei. Vrea să le atingă, să simtă textura, să se bucure de fiecare clipă de agonie sau poate, de extaz. Doar el știe care îi sunt limitele.

„— Ce faci? îl întrebă, privindu-l nedumerită, cu ochii mari.
— Ţi-am admirat cizmele. Foarte mult. Şi atinse uşurel tocurile.
— Rachel m-a ajutat să le aleg. Are gusturi foarte bune, dar întotdeauna alege încălţăminte cu tocuri prea înalte.
El o privi cu un aer seducător.
Nu există tocuri prea înalte. Dar lasă-mă să te ajut să ți le scoţi.
La auzul vocii lui, răguşite şi pline de adorație, Juliei îi statu inima-n loc.
Mâinile lui rămaseră suspendate deasupra genunchilor ei, de unde se trăgea fermoarul.
— Îmi dai voie?
Încuviinţa, ținându-şi răsuflarea.
Cu veneraţie aproape, trase fermoarul şi-şi lasă degetele să-i alunece blând de-a lungul pulpei ei, până la gleznă, scoţându-i cizma. Repetă operațiunea şi la celălalt picior, lăsându-i cizmele lângă canapea. Apoi îi ridică piciorul stâng şi începu să i-l maseze uşor cu amândouă mâinile.”

Cercei soutache handmade by Alina Emandi
Ceas Daniel Klein Premium (emag.ro)-190,40 lei
Cizme Gadino negre (depurtat.ro)- 169 lei
Guerlain L’Homme Ideal (aoro.ro)-189 lei

Voi cum îl vedeți pe misteriosul Gabriel?

Accesorii trendy pentru Cati-Personaj cu stil

Cărțile ne stârnesc imaginația și ne duc cu gândul departe. De multe ori ne-am imaginat cum arată cadrul în care se desfășoară acțiunea, dar și cum  se comportă personajele preferate. Ne plac accesoriile inedite, parfumurile puternice și cu atitudinea potrivită, ele pot fi scoase în evidență.

Zilele și Nopțile amanților de Corina Ozon

    Cati personajul principal feminin din trilogia Amanţii de Corina Ozon are privilegiul de a fi accesorizată aşa cum ne imaginăm noi Literatură pe tocuri. Este o amantă, o femeie stilată şi facem un exerciţiu de imaginaţie creând o mică poveste în jurul ei.
     Cati se pregăteşte pentru o petrecere, acolo unde îl va întâlni pe Mircea. Vrea să epateze, să fie în centrul atenţiei, dar în special în centrul atenţiei lui. Va purta parfumul sexy deja preparat pentru ea, la gât un colier frapant, şi evident nelipsiţii pantofi roşii, sexy, cei care te duc cu gândul la gesturi păcătoase şi ce-ți stârnesc imaginaţia. Mai ales imaginaţia lui.
     Are aproape 30 de ani, studii superioare, un post de asistent manager la o firma de import-export. Elegantă, senzuală, cu poftă de viaţă, plină de umor, dragoste, pasiune, pe alocuri egoistă şi dominatoare:  Amanta perfectă. “Chestia e că e bună rău Cati. Mă face să mă simt ca la 20 de ani. Frate, asta n-are pardon deloc”
     Cati emană sexualitate, toate privirile se vor aţinti către ei, dar ea nu vede decât un singur bărbat, Mircea.  Cum va reacționa la apariţia ei, vă lăsăm pe voi să vă jucaţi cu povestea.
      Voi ce credeţi că s-ar potrivi lui Cati? Cum o vedeţi accesorizată? Îl va seduce pe Mircea?

Colier soutache handmade by Alina Emandi

Photo credit: Ivascu Cristina
Model: Monica Wasp
MUA: Oxana Bocancea Make Up
Hair: Andreea-Daniela Nicola

Parfum Cati (suav şi versatil) (shop.marcman.ro)-36 lei

 Parfum Mircea (insinuant şi seducător) (shop.marcman.ro)-36 lei
Pantofi Sauer roșii (depurtat.ro)-105 lei

 

 Voi ce ați alege pentru personajele preferate? Vă plac ținutele sexy, tocurile înalte și accesoriile inedite sau vă doriți simplitate și naturalețe?

by -
14

A venit! A venit….toamna cu SuperBlog 2016!

 Perioada desfăşurării competiţiei-1 octombrie-30 noiembrie 2016

Ca în fiecare an, de vreo opt anişori mai exact, atât în primăvară cât şi în toamnă se organizează competiţia SuperBlog. O competiţie adresată bloggurilor, unde creativitate va fi scoasă la înaintare şi vom încerca să creem diverse poveşti pe teme date.

   Ştiţi expresia…..Toamna se numără bobocii? Eh…noi cei, care vom participa, cred că vom număra minutele 🙂 până la prima probă, după aceea să fim gata la timp cu articolul şi să-l urcăm pe platformă. Ce să mai,  adrenalină la maxim.

Deci, competiţia a început, evident mai întâi cu înscrierile celor care doresc să participe, iar de la 1 octombrie intrăm în forţă şi cu probele.

Veţi citi materiale îmbrăcate într-o altă formă faţă de ceea ce v-am obişnuit.

Dorim succes tuturor participanţilor şi aşteptăm să începă paranghelia 🙂

   Doamne…să ştiţi că nu este uşor, şi parcă pe toată perioada competiţiei eşti într-o forfotă continuă, şi de multe ori contra timp. Dar ştiţi ce este surprinzător? După ce se termină, realizezi că mai vrei, şi abia aştepţi tura următoare.

Urmăriţi-ne şi vedeţi ce ne mişună prin căpşor din punct de vedere al creaţie.

   În primăvară Literatură pe tocuri a obţinut locul 18, un loc extrem de onorant pentru noi, mai ales că a fost prima participare full. Sperăm că anul acesta să ne menţinem, sau cel puţin să fim pe un loc şi mai bun.

Mulţumim SuperBlog că ne-aţi oferit această oportunitate.

Mili şi Iasmy! Echipa Literatură Pe tocuri!

Un BiblioBus cu putere AVBS Credit

– Știi Ana, m-am gândit să încep să lucrez la promovarea literaturii și în mediul offline!
– Super! Cum ai dori să faci acest lucru?
– Mă gândeam… ce-ar fi să facem un BiblioBus? Astfel orice copil din județul nostru ar avea acces nelimitat la cărți. Poate am face și un cerc de lectură, la sfârșitul săptămânii.
– Sună bine. Îmi place mult ideea. Dar costă….
– Ohhh da! Banii! Știi am putea lua un credit care să acopere costurile de început… și apoi avem partenerii care ne susțin.
– E cam greu cu creditul!
– Vorbeam zilele trecute cu Alex, care și-a luat creditul prima casă prin intermediul celor de la AVBS Credit. L-au ajutat foarte mult, practic ei au făcut totul, Alex doar a semnat.AVBS-CREDIT1

– Eu nu înțeleg cum stă treaba cu AVBS, dar din ce înțeleg, scuteşti timp, iar pentru noi timpul este esenţial.
-Nu doar atât. Ei se ocupă de hârtii, dosare, găsirea creditului potrivit. Este un credit rapid și noi exact de asta avem nevoie. Un Bibliobus este o idee pe care o am de multă vreme, dar lipsa banilor, timpul limitat și groază de hârţogăraie m-au făcut de fiecare dată să dau înapoi. Însă după discuția cu Alex m-am gândit mai bine și consider că ar trebui să ne luăm inima în dinți și să demarăm acest proiect. Am putea promova literatura într-un mod original. Uite, se tot vorbește despre faptul că din ce în ce tot mai mulți adolescenți renunță la cărți în favoarea calculatorului şi jocurilor online. Eu cred că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că lectura este prezentată într-un mod total neatractiv pentru ei. Un Bibliobus este util, conține cultură și în același timp este ceva nou, atractiv, inedit. Ar fi ca o campanie de susținere a literaturii, de promovare a lecturii și de ce nu, un fel de credit moral pentru site-ul nostru de literatură. Am trece din online în offline.
-OK, Ana. Și mie îmi place mult ideea ta. Atunci să îi contactăm pe cei de la AVBS și să le spunem despre ideea noastră. Te-ai interesat cât costă consultanţa?
– Consultanţa este total gratuită. În funcție de ceea ce dorim să facem cu banii, brokerii vor găsi creditul potrivit pentru noi. Odată obținut creditul, putem să achiziţionăm autobuzul, să îl echipăm corespunzător și să ne anunţăm sponsorii că avem nevoie de cărți pentru Bibliobus. Sunt mai mult decât sigură că vom avea parte de ajutor în promovarea acestui proiect.
– Pai, da. Uite, eu le pot trimite un mail celor de la Radio Lynx .
– Și pe comunicate de presă ar fi bine să ne promovăm ideea.
– Bine, bine. Hai să o rezolvăm întâi cu creditul.
credit nevoi personale
După o lună ….

– Am reușit să creăm Bibliobus-ul mult visat. Este minunat și chiar mai mult decât ne-am dorit să fie. De 3 săptămâni este pe teren și deja se bucură de un real succes, mai ales din partea celor mici.
– Într-adevăr ideea ne-a ajutat să urcăm mult în ochii celor care ne urmăresc activitatea online și unii chiar își doresc să ne ajute în continuare. Am rezolvat partea cu creditul financiar însă la creditul moral, care deja există, trebuie susținut în continuare. De aceea vom pune imagini sugestive de la toate activitățile Bibliobus-ului nostru.
– Cu AVBS Credit e atât de ușor să obții un credit financiar. Creditul moral rămâne datoria noastră. Trebuie să câștigăm încrederea celor care ne cunosc, dar și celor care ne vor cunoaște.553a3a673987a98e7519b77593558b2381255cacee4c2e2f8e006ae73d60c9a9                                                        Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016!

Surse foto: Printerest.com

    Rapiditate, hidratare, eficienţă, în 3 minute!farmec_superblog_proba

      De când mă știu, am pielea deshidratată. Folosesc creme hidratante, iar când vine vorba de depilat… de fiecare dată merg la salon. M-am chinuit prea mult depilându-mă acasă, cu tot felul de metode. Plus că am avut experiențe neplăcute… Prefer să mă las pe mâna specialiștilor, care știu mai bine decât mine să se descurce la acest capitol. Săptămâna asta aveam programare la salon, dar lucrurile au luat o întorsătură neașteptată… Într-o seară, de abia ce ajunsesem acasă de la birou, de abia ce făcusem o baie și mă pregăteam să mă bag în pat cu o carte, sună telefonul. Șeful meu. Ce naiba, tocmai ce scăpasem de serviciu și acum iar mă sună!
– Bună seara, Cristina! Scuză-mă că te sun la ora asta înaintată, dar am ceva urgent să-ți comunic.
„Uh, nu sună bine deloc! Ce o mai fi?”
– Bună seara, spuneți!
– Mâine seară trebuie să mergi să reprezinți firma la un eveniment. Trebuia să merg eu, dar a apărut ceva neprevăzut și nu mai pot veni. O mașină te va aștepta în fața casei la ora 20:30.
– 20:30?! Dar nu am timp să mă pregătesc! De abia ce plec de la birou, până mă pregătesc…
– Sunt convins că te vei descurca! Vei putea pleca mai devreme, pentru această ocazie specială.
– Dar chiar și așa…
– Sunt convins că te vei descurca, Cristina! Mă bazez pe tine, mult succes! Noapte bună!
Se bazează pe mine, auzi! Singura mea rochie de ocazie nepurtată este scurtă, neagră, elegantă, dar scurtă! Și la salon am programare de abia poimâine! Să încerc să reprogramez, să văd dacă mă poate primi mâine, după ce ies de la birou. O sun pe cosmeticiana mea, care îmi este și prietenă:
– Bună, draga mea, scuze că te sun la ora asta, am o urgență!
– Ia spune!depilatoare
– Poți să mă primești mâine? Știu că am programare poimâine, dar am nevoie urgentă mâine.
– Uf… Îmi pare rău, dar nu pot mâine, e full. La fel, sunt cliente programate de mult și-s d-astea fițoase, dacă le amân mi-e că rămân fără ele. Știi cum e…
– Și nu poți deloc?
– Poate seara târziu, după 9 seara…
– La naiba, după 9 seara sunt la eveniment…
– Ce eveniment? De unde urgența asta?
– Păi m-a sunat șeful acum, cică trebuie să-l înlocuiesc la un eveniment mâine, un fel de petrecere de afaceri, naiba s-o ia!
– Păi e de bine, fata mea! Cine știe, poate obții o promovare, ceva! Ce mai stai pe gânduri?
– M-aș bucura și eu dacă nu aș avea atât de puțin timp la dispoziție!
– E, și tu acum, prea multe pretenții! Ai cu ce să te îmbraci?
– Am, o rochie neagră, drăguță, elegantă, dar scurtă! Prea scurtă!
– Și care-i problema? Sunt sigură că arăți spectaculos în ea!
– Cum care-i problema? Tu de ce crezi că vreau să vin mai devreme la depilat? Nu pot să mă duc așa acolo!
– Da, într-adevăr e o problemă… Nu vrei să-ți recomand eu pe altcineva? Doar de data asta, normal! Nu vreau să te pierd de clientă! râse prietena mea.
– Mă știi pe mine să mă duc la altcineva? Eu pe tine te știu de atâția ani, nu mă duc în altă parte!
– Aoleu, dar încăpățânată mai ești! E o tipă la fel de bine pregătită ca mine!
– Nici nu vreau să aud! Mai bine mă fac acasă!
– Apropo de acasă… Mi-ai dat o idee, de ce nu te depilezi acasă? Măcar de data asta!
– Eu, acasă! – am pufnit nervoasă – Nu știi ce s-a întâmplat ultima dată când m-am depilat acasă? Am pielea foarte deshidratată!
– Hai că nu e așa greu! Știu eu o cremă depilatoare foarte bună, de la Farmec!
– Lasă-mă, mă, cu așa ceva! Când eram adolescentă, m-am iritat de la o cremă d-asta depilatoare!
– Păi da, dar asta e de la Farmec! E foarte bună, crede-mă! Crezi că îți recomand eu ceva nașpa? Și există și sortiment special pentru tipul tău de piele. Au cremă depilatoare piele normală, cremă depilatoare piele sensibilă, chiar și cremă depilatoare pentru bărbați. Iar pentru pielea ta deshidratată, domnișoară, există cremă depilatoare cu extract de argan. Culmea, asigură și o epilare rapidă! În 3 minute ai terminat!
– Ei, 3 minute! Nu cred așa ceva! Cum 3 minute? Nici nu apucă să acționeze!
– Ba să știi că da! Îți lasă pielea foarte fină și veste bună, îndepărtează și părul foarte scurt! Dacă tot ți-e frică să nu pățești ceva, au și gel după depilare. Tot cu ulei de argan și alantoină. Și la prețuri mai mult decât convenabile! Îți spun eu, ai încredere!crema depilatoare rapida argan
– Bine, văd eu ce fac…
Nu prea aveam eu încredere în crema minune, dar n-aveam încotro. Am intrat pe site-ul firmei Farmec. Pe creme depilatoare, am găsit o varietate surprinzător de mare privind produsele pentru depilare. Dar am trecut rapid la ce mă interesează:  creme cu epilare rapidă. Aici am găsit principalele tipuri de cremă, de care îmi vorbea prietena mea. Exact cum spunea, tot felul de varietăți: pentru piele normală, sensibilă, pentru bărbați, cremă depilatoare TEENager, pentru pielea sensibilă a adolescentelor… Of, dacă ar fi existat asta pe vremea când eram eu adolescentă, nu m-aș mai fi chinuit cu fel de fel de metode brutale… În fine, am optat pentru crema depilatoare rapidă cu ulei de argan și care acționează în 3 minute. Se pare că uleiul de argan este perfect pentru pielea deshidratată. Și cum cine s-a fript o dată suflă și-n iaurt, am comandat și un gel după depilare, pentru calmarea pielii. Tot cu ulei de argan, ca să fim în aceeași gamă, nu?
A doua zi, mi-a fost livrată comanda. A avut dreptate prietena mea, în 3 minute n-am avut ce face! M-am îmbrăcat în rochița neagră, care îmi venea perfect, m-am încălțat cu pantofi cu toc cui, poșetă asortată, mi-am aranjat puțin părul și machiajul și gata! A, ba nu! Am aplicat și gelul după depilare, care pe lângă senzația plăcută, de calmare, m-a învăluit într-un parfum discret și răcoros de mentă.
Participarea la eveniment a fost un succes! Șeful a fost foarte încântat de modul în care l-am reprezentat la întâlnirea cu furnizorii, aceștia dorind în unanimitate să prelungim contractele. Avea dreptate prietena mea cosmeticiană.
Prietena mea cosmeticiană… Peste câteva luni, m-am întâlnit cu ea pe stradă:
– Ce faci, fată? Ai schimbat salonul? Nu mai vii pe la mine?
– Nu, n-am mai fost la alt salon. Sigur că voi veni la tine, uite, vorbim la telefon și stabilim.
-Da, da, așa zici de fiecare dată! Știi ce, începe să-mi pară rău că ți-am recomandat atunci cremele depilatoare de la Farmec! Am pierdut o clientă în defavoarea lor!
– Nu-i adevărat, cum să mă pierzi de clientă?
În gândul meu: „Cam are dreptate… De când am făcut cunoștință cu Farmec, nu am mai simțit nevoia de a merge la salon. Rapiditate, hidratare, eficiență!”

 depilatoare
                                                              FARMEC – Brand Românesc
 
  Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016!

Schimbări de primăvară!

       Îmi doream o schimbare în viaţa mea. Simţeam că ceva nu este în regulă, ceva mă deprimă, trăiesc într-o rutină zilnică, într-o monotonie letargică. Nu ştiam exact ce vreau, dar într-o seară stând pe fotoliul din sufragerie şi privind în gol, mi-a trăznit o idee. Redecorarea casei. Nu o mai făcusem de 10 ani, şi probabil că venise timpul să fac ceva. Atunci mi-am dat seama că, era ceea ce aveam nevoie, asta era schimbarea, şi din momentul în care mi-a fulgerat ideea parcă am prins forţă. Eram plină de un entuziasm pe care nu-l mai simţisem de mult, în mintea mea se învârteau deja idei cum va arata casa, parcă vizualizam totul.hol.

      A două zi nu am mai stat pe gânduri şi am chemat un prieten care se pricepe la redecorări să îmi dea câteva sfaturi.

       Primul pas: Holul! Holul meu nu a mai fost redecorat de vreo 10 anişori, am eterna gresie pe jos, şi totul pare monoton fără viaţă. Prima impresie când intri într-o casă trebuie să fie holul care să îţi ofere ceva primitor. Aşa că, gresia va fi înlocuită cu parchet laminat, iar pereţii vor fi îmbrăcaţi în tapet. Va trebuie să îmi aleg eu culorile şi modelele.

      Pasul doi: Bucătăria. Mai este nevoie să vă spun de gresia şi faianţa de acum 10 ani? Cred că nu! După câte am aflat nici nu se mai poartă gresie, acum cea mai bună şi eficientă este pardoseala rezistentă la apă. Şi aici va trebuie să o aleg în funcţie de culoarea mobilei şi a pereţilor.

     Pasul trei: Dormitorul. Vreau ceva cald, ceva care să mă liniştească să îmi ofere intimitate. Clar, îmi trebuie un alt parchet, în locul lavabilei voi folosi tapetul, galerii şi şină pentru perdea şi covorul asortat pentru a forma un tot unitar.

    Pasul patru: Sufrageria. Aici am nevoie de relaxare. Şi dacă am mers pe varianta tapetului şi al parchetului, asta voi folosi şi în sufragerie, trebuie să aleg nuanţele să se potrivească cu mobila.

     Până aici foarte frumos, dar când au venit costurile, cam scumpicel. Mi-am adus aminte că am un card de fidelitate de la Diego, cu promoţii speciale, reduceri de până la 50 % şi servicii unice oferite posesorilor de carduri, şi m-am luminat. De la ei voi cumpăra totul şi cu ajutorul cardului de fidelitate voi mai amortiza din cheltuieli. Pentru cei care nu ştiu, puteţi aplica gratuit pentru card fără să cumpăraţi, cine ştie când veţi avea nevoie de o mână de ajutor, aşa ca mine.card de fidelitate diego

     Am intrat repede pe site-ul celor de la Diego şi am început marea scormoneală. Ştiam că mă pot ajuta şi dacă merg la faţa locului, dar vroiam să am temele făcute să ştiu cu o oarecare exactitate ce vreau.

    Mi-am găsit parchetul pentru hol: parchet Woodsped Castle, culoare colonial hikory-99,99 lei/m2,  tapetul Grace 31,99lei/rola, traversa Valmiera maro 17,90/ml.Diego finisarepardoseala rezistenta la apa

     Pentru bucătărie am ales Artline Woord, pardoseala modulară vinyl tip LVP, culoare Boogle la 82,99 lei/m2.
     Dormitor:  Parchetul Woodsped Dynamic V +, culoare Stejar de Stockholm la 42,99/m2. Perde
a Candy confecţionată din organza de culoare crem 45,99/buc, draperii Mico Taft culoare vânat.d la 13, 99/m., tapet Provance-44,99 lei/rola cu 50% reducere, iar cireaşa de pe tort un covor superb Whisper violet culoare Heather-259,90 lei. Am uitat să menţionez că: pentru covoare avem şi accesorii recomandate: plasă antiderapantă şi soluţie de curăţat. draperie Laguna

     Sufrageria: parchetul Woodsped de 8 mm cu gravură rustică pe canturi, culoare stejar mocca-42,99/m2, tapetul Tiles, vinil pe bază de hârtie-84,99/rola, draperie Laguna cu model în valuri-culoare verde mus-29,99 lei /m2 şi covor Retro Green-99,90/buc, să îmi ofere relaxarea de care eu aveam nevoie.parchet sufragerie

       Cu alegerile făcute, a doua zi am mers către Diego,  care m-au ajutat cu tot ce aveam nevoie, inclusiv cu transportul gratuit, iar cardul mi-a fost de un real ajutor.parchet stejartapetTiles

      Cu toate cumpărăturile făcute-Go… către redecorare. Este ceva de muncă nu se face cât ai bate din palme, numai cumpărăturile la Diego le faci pocnind din degete, pentru că sunt profi, domle’, dar se merită.

       După o săptămâna, când ultima tuşă de finisare s-a terminat, am simţit că a venit primăvara, că mă simt altfel, că asta era schimbarea de care aveam nevoie.diegoDiego redecorare

Surse foto: Diego

 Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016!

 Tarzan şi Jane – o nuntă tropicală!

Primăvara revărsa raze calde de soare peste junglă. Susurul cascadei se auzea precum sunetul de fundal al unei orchestre bine organizate. În genunchi, lângă cocotierul sub coroana căruia se adăposteau niște furnici roșii, cu părul în șuvițe ușor ondulate și cu mii de emoții fluturând ca aripile unui vultur, Tarzan rostea cuvintele pe care nu credea să le rostească vreodată…

-Te iubesc, vrei să fii soția mea?
Cu lacrimile de fericire jucându-i ca două perle din adâncul oceanului, Jane rosti:
-Da!
Îmbrățișați, porniră amândoi, agățați de o liană, să anunțe prietenilor lor marea veste. La petrecerea lor, în luminișul din mijlocul junglei, sosiră toate maimuțele, leii, tigrii, iar printre coșurile cu fructe de pe masă, începură să mișune furnicile, în timp ce șerpii urcau ușor pe picioarele preotului. Cu niște maimuțe care-i răsfoiau de zor filele cărții, preotul începuse să arate mai degrabă disperat, decât dornic să oficieze uniunea.
-Nu, nu se poate… nimic nu e așa cum mi-am imaginat, începu să plângă Jane.
Deodată simți o scuturătură zdravănă. Deschise ochii și-l văzu pe Tarzan lângă ea, în patul imens din vila lor din Cotroceni.


-Am avut un coșmar, începu Jane să povestească.

Tarzan izbucni în râs ascultând cele povestite de Jane, scoase telefonul și scrise: restaurant nuntă București, apoi îi arătă lui Jane locul în care aveau să petreacă cel mai important moment din viața lor: nunta!

Salon du MariageAu început să îşi facă planurile, să pună la punct detaliile. Departe de junglă, la unul dintre cele mai selecte saloane  de nuntă, unde rafinamentul se îmbină armonios cu profesionalismul, Salon du Mariage Toujours l’Amour avea să găzduiască o nuntă fascinantă, ca-n povești.
Erau fericiți… habar nu aveau că din garsoniera ei întunecată din Ferentari, soacra lui Jane țesea de zor un plan care să le strice nu doar petrecerea, ci și relația.
-OK, gândi ea, găleata cu vopsea neagră e cea mai bună soluție. O să-i stric rochia lui Jane, ea are să facă o criză de nervi și n-o să vrea să-l mai vadă pe Tarzan niciodată!!!! După ce va suferi un timp, Tarzan se va însura cu Cruelina, fata prietenei mele, iar eu voi fi foarte fericită!
Cumpără o găleată de vopsea neagră, iar când sosise ziua nunții, se furișă în toaleta salonului de nunţi.
-Mai e puțin – se bucură ea în gând- și o voi termina pe Jane.
În salonul de nuntă, ringul de dans amenajat deasupra piscinei îşi aștepta în liniște sosirea invitaților și a mirilor.
Socrela împreună cu Cruelina, își aranjară coafurile, felicitându-se una pe cealaltă pentru planul diabolic, dar atât de bine elaborat pe care îl puseseră la cale.
-O să fie al meu, rosti Cruelina cu emoție. O să-l am pe Tarzan numai pentru mine!
Dintr-un alt compartiment al toaletei, cea mai bună prietenă a lui Jane auzind planul de distrugere al soacrei lui Jane și al Cruelinei, hotărî să nu stea cu mâinile-n sân. Puse și ea la cale un plan, la fel de diabolic și cu o idee mai elaborat. Ieși din toaletă în fugă, de parcă era speriată de moarte și strigă la unul din paznici să aducă stingătorul, pentru că sunt două femei în toaletă, cărora le-a luat foc părul.
Speriat și dornic să elimine orice obstacol în calea unei petreceri perfecte, paznicul a luat stingătorul și a năvălit în toaletă. În mai puțin de cinci secunde, cele două femei arătau ca două statui, acoperite cu spumă.
Între timp, pe ringul de dans generos, Jane și Tarzan își începură deja superbul vals.


Salon du Mariaje-piscinasalon nunta BucurestiCununia civilă şi religioasă avusese loc pe marginea piscinei, amenajată special să le dea senzaţia de libertate. Ei şi-au dorit să respire aerul curat, să simtă mirosul frunzelor, razele soarelui să le mângâie părul, şi libertatea să-i cuprindă din universul ei. În aer liber şi-au depus jurămintele simple, dar profunde pentru ei, acele câteva cuvinte cu o semnificaţie uriaşă în inima, mintea şi viaţa lor: Eu Tarzan, tu Jane! Mă vrei de soţ?   Eu Jane, tu Trazan, mă vrei de soaţă? Un “da” la unison, a fost cuvântul ce a pecetluit soarta şi fericirea, viaţa şi nemurirea iubirii.  Simţindu-se liberi, acum devenind o singură entitate, au început să râdă de fericire, o fericire care a cuprins şi păsările ce se ascundeau undeva printre frunzele arbuştilor din jurul piscinei. Acestea şi-au început trilul, un tril ce semnifica bucuria. Vântul adia usor, venit de departe special pentru Tarzan şi Jane, iar în adierea lui auzeai o şoaptă uşoră: Iubiţi-vă! Salonul şi împrejurimile au fost decorate cu buchete de flori multicolore aduse din inima Amazonului. Coşuri cu fructe exotice aranjate pe mese veneau să completeze tabloul mirobolant al naturii. Verdele tropical predomina în docoraţiuni, invitaţii, dar se regasea şi în ţinuta mirilor. Fericire, libertate, linişte, bucuria de-a trăi, toate se regăseau în acesta culoare, o clorofilă şi un oxigen al vieţii. Era o zi unică în viaţa lor, dansau fericiţi dansul lor, aşteptau cu nerăbdare artificiile şi miezul nopţii, atunci când îşi doreau să aibă momentul lor. Acele 10 minute, în care, la ora dintre o zi trecută şi una viitoare să se ţină de mână sub cerul înstelat pe marginea piscinei, să audă muzica şi bucuria invitaţilor din salon, iar ei doi să îşi spună: Soţia mea! Soţul meu! Din acel moment începe o noua viaţă, o noua emisferă a iubirii, mai solidă şi mai profundă. Habar nu aveau că soarta lor a fost foarte aproape de a fi schimbată, hotărâtă în toaletă…dar cineva acolo sus îi iubeşte!


Cruelina și soacra lui Jane au vrut să plece cu taxiul. Transportul era gratuit pentru invitați, dar pe spațiul verde din fața salonului, au fost confundate cu niște actori de comedie, cu care, rând pe rând, invitații au dorit să facă poze.
-Mă întorc în junglă, rosti soacra lui Jane, în timp ce Cruelina se declară învinsă și hotărî să o însoțească.

Undeva în apropiere ascunsă printre umbre şi crenguţe de arbuşti, Cheeta decojeşte delicat o banană, când le aude pe cele două că vor să meargă în junglă. Ştiind ce poame sunt, rânjeşte cu toţi dinţii şi iese în întâmpinarea lor:

-Aveţi grijă, poate fi periculos în junglă dacă nu plătiţi maimuţa! Am nevoie de cineva care îmi contabilizeze purecii. Hi, hi, hi!

Cele două se holbează la Cheetuţa şi din spuma albă care le acoperea începe să iasă flăcări de furie, în special atunci când năstruşnica maimuţică le fredonează: Hop, hop, eroina….. hip, hip, eroina meaaaaaaa……!

Şi uite cum fac stânga împrejur şi o iau la fugă pe pajiştea decorată cu plante tropicale numai că, păcătoasa de spumă nu le ajută prea mult făcându-le să alunece la fiecare pas. Evident, Cheetuţa amuzându-se copios, fugărindu-le şi cântând din toţi plămânii. Hop, hop eroinele meleeeeee!

Toata lumea se amuză, bliţurile au început să pocnească, iar Trazan şi Jane se apropie de Cheeta: Eşti o figură Cheetuţa! Aşa sunt eu, şefu, ce, ai uitat? Oricum a venit momentul să îţi plăteşti datoria, doar te-am ajutat în junglă, nu?  Tacticos îi prinde pe cei doi de mână şi rânjind întreabă: copii unde vom locui?

Un cor de râsete se ridică în văzhuh, o bucurie generală cuprinde pe toată lumea şi sentimentul unui eveniment reuşit îi va însoţi foarte multă vreme. Nimeni nu va uita nunta de la Salon du Mariage Toujours l’Amour. Dacă doriţi şi voi să aveţi amintiri frumoase aici puteţi organiza un eveniment în stilul dorit: thriller, elegant, comic, liniştit, Barbie, Game of Throne, SF, cum doriţi.

O nuntă a la Tarzan şi Jane, şi evident nelipsita Cheeta! O excludem după eveniment pentru că trebuie să îşi găsească şi ea perechea, că Tarzan nu va fi dator toata viaţa, nu?

                                                                      Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016!

O licenţă cu putere HiperX!

Mă apucă toți nervii! Nu mai pot! Mă enervează mașinăria asta de mor! Merge nu ca ochiul mortului, ochiul mortului calcă accelerația pe lângă tâmpenia asta de laptop! Îmi vine să-mi arunc laptopul pe geam, să-l trântesc pe jos! Și tocmai acum, când am proiectul pentru facultate! Și nu e orice proiect, ci lucrarea de licență! Trebuie să mă mișc mai repede, să termin lucrarea pentru a o trimite la xerox, s-o scoată la imprimantă și apoi să aleg coperțile. Și apoi să mă duc repede la facultate s-o înscriu. Tare mi-e frică să nu depășesc termenul! Dacă nu o înscriu în timp util, adio licență!

Dar cum să mă mișc repede când tâmpenia asta nu se mișcă deloc! Merge foarte încet, mă urc pe pereți! Mă gândesc că o fi vreo problemă la laptop, poate trebuie să-l duc la service. Merge foarte încet, până deschizi sau transferi un fișier te apucă toate nebuniile! Acum nu mai ai timp să duc laptopul la service, trebuie să termin proiectul. Și totuși… nu pierd oare mai mult timp chinuindu-mă cu el? Poate are o chestie minoră de reglat, după care va merge strună. Cred că mă duc la service, da. Dacă nu rezolvă pe loc, văd eu ce fac, să sperăm că nu e cazul.mediadot

Vești proaste! L-am dus la service, l-au diagnosticat și cică e de la hard-disk… N-are nici praf în el, nu e de la supraîncălzire, nici RAM-ul (ce Dumnezeu o mai fi și ăla?)… E hard-disk-ul, care trebuie înlocuit. Tipul de la service mi-a recomandat un SSD, care neavând componente mobile, se strică mai greu, crescând rezistența la șocuri, deci și fiabilitatea. Se pare că e cel mai sigur. Se pare că și viteza de acces și transfer a fișierelor și aplicațiilor crește, cu alte cuvinte, laptopul va merge mult mai repede. Nu mai stai 10 ani să deschizi un amărât de fișier. În fine, nu mă pricep eu cine știe la ce aceste aspecte tehnice, dar până la urmă am rezolvat problema. Am găsit un magazin online, de unde mi-am comandat SSD-ul. Deși îmi era teamă că nu voi pricepe nimic de pe site, fiind paralelă cu tehnica, am mers la Oferte SSD, unde am găsit ceea ce mă interesa.  Fel de fel de oferte privind această piesă – minune, care se pare că face laptopul să funcționeze mult mai bine. Cel mai mult m-au atras SSD-urile Hyper X de la Kingston. Nu știu cum, am nimerit la promoții SSD Kingston  și ofertele m-au încântat.HyperX

Acum am înțeles și eu diferența dintre un HHD și un SSD. Laptopul merge mult mai repede, am terminat lucrarea de licență la timp, după ce am mers din nou la service și am montat SSD-ul. Acum fișierele se deschid ca la comandă și  rezistența la șocuri este extraordinară. Asta înseamnă că atunci când mă enervez, pot să dau cu laptop-ul  de pământ, că rezistă! Glumesc, desigur. Dar la cât de bine funcționează cu SSD Kingston, nu cred că voi mai avea vreodată impulsul de a-l trânti de pământ. Și dacă eu spun asta, care am o relație dezastruoasă cu tehnica, vă dați seama!

ssd                   Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016!

Un eveniment reuşit, o promovare neaşteptată!

Mi se întâmpla acel miracol la care fiecare angajat visează. Reușisem acolo unde mulți alți colegi mai vechi din firmă, în ciuda experienței, rataseră. Aveam, se pare, ceea ce se numește fler, iar olandezii cu care semnasem contractul trebuiau să fie aici în mai puțin de două zile. Ca să-mi termin treaba până la capăt, era necesar să mă ocup de toate detaliile vizitei lor aici. Timpul era scurt, panica creștea din ce în ce mai mult. Ochii șefului mă înțepau în fiecare clipă, dându-mi de înțeles că, pe cât de fericit fusese că semnasem contractul, pe atât de ușor îi era să-mi arunce visele în aer, dacă vizita olandezilor nu era demnă de cuvântul „impecabil”. De cealaltă parte a biroului, colegii mei, pe care spiritul invidiei îi adunaseră într-un soi de „echipă”, se rugau de vreo două zile pentru ca eu să greșesc. Centrul de conferințe trebuia să arate perfect, așa că am trecut la răsfoit posibilitățile pe care le aveam. E adevărat, în București există sute de spații în care ai putea să ai o întâlnire de afaceri de nivel înalt, însă nu se ridicau standardelor pe care le aveam eu în minte. Trebuia să aleg nu ce era mai bun, aveam disperată nevoie de perfecțiune. Așa am găsit Golden Tulip TimeGolden Tulip Timess, profesionalismul ridicat la rag de excelență când vine vorba de spații destinate evenimentelor oficiale, singurul hotel din București unde nu aveam cum să dau greș. Desigur, olandezii au fost fascinați de ideea de a fi cazați într-un hotel cu numele „tulip”, dar și mai fascinați au fost de modul în care personalul hotelului au știut să comunice și să ofere răspunsuri pertinente la întrebările lor. Am ales Ronda” ca loc de desfășurare a acestui eveniment de afaceri, dar și pentru conferința de presă de după eveniment. Pentru ca delegația olandeză să fie la curent cu toate detaliile actelor adiționale contractului pe care îl semnasem, am ales, pentru a doua zi a evenimentului, salaPanorama”. Olandezii au fost impresionați de impactul vizual al luminii naturale din această sală de conferințe, dar și de spațiul generos. Priveliștea superbă spre Casa Parlamentului i-a fascinat și au recunoscut că ar avea și ei nevoie de o locație eveniment ca Hotel Golden Tulip Times, pentru a-l folosi ca centru de evenimente. După ce formalitățile s-au încheiat cu un succes care a depășit chiar și așteptările atât de pretențioase ale șefului meu, a urmat partea de relaxare.imagine belvedere
Ne-am retras la restaurantul “Good Old times“, unde, în decorul modern, cu elemente minimaliste, olandezii au fost curioși să savureze preparate culinare tradiționale românești. Le-a plăcut foarte mult vinul românesc recomandat de personalul restaurantului. Am ciocnit în cinstea contractului încheiat, în timp ce ochii șefului căpătaseră parcă, nuanțe mai blânde.
– Felicitări, mi-a spus el, după ce evenimentul s-a încheiat. Nu doar că ți-ai păstrat job-ul, dar tocmai ai obținut o promovare!
A fost un alt miracol la care nici nu visam… o promovare despre care se discuta în firmă de foarte mult timp, dar nu se știa cine avea să fie fericitul angajat. Dacă eu m-am bucurat enorm… nu la fel s-a întâmplat cu colegii mei, cei pe care invidia îi adunase într-o echipă. Cât despre mine, am sărbătorit promovarea… unde altundeva, decât la Skyline Club, tot din Hotel Golden Tulip Times, împreună cu prietenii.

Sursa video: Golden TulipTimes

                                                          Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016!

Buchetul surpriză!

– Auzi, tu ai idee ce-i cu maică-ta? o întrebam pe fiica mea adolescentă, în timp ce ieșeam amândoi pe ușă.

– Ce să fie?

– Tu n-ai văzut-o? S-a trezit cu fața la cearșaf. E bosumflată, trântea și bufnea… Am întrebat-o ce are și nimic.

– Tată, acum sincer, chiar nu știi ce are?

– De unde să știu eu? Dacă știam, te mai întrebam?LivrareFloriBucuresti-300x133

– Chiar nu știi ce zi e astăzi?

– Ba da, miercuri!

– Lasă miercuri! – spuse fiica mea râzând – ce zi calendaristică e?

– Nu! Nu se poate!…

– Ți-a picat fisa?

– Nu pot să cred, am uitat cu desăvârșire! Aniversarea noastră! Ziua când eu și mama ta ne-am căsătorit! Nu știu cum am uitat, mi-a ieșit din cap complet!

– Lasă asta acum, n-are rost să te mai acuzi! Important e să găsim ceva să dregi busuiocul.

– Trebuie să-i cumpăr un cadou! Dar deja am făcut gafa, am uitat, nu i-am spus nici „La mulți ani!”, nimic!

– Asta are rezolvare! O să facem în așa fel încât să pară că te-ai gândit la o surpriză!

– Și crezi că o să mă creadă? O să-și dea seama imediat că am uitat.

– Lasă pe mine!- îmi zâmbi ea ștrengărește – Ai laptopul la tine?

– Da, normal! De fiecare dată îl iau cu mine.

– Deschide-l și caută LivrareFloriBucuresti.ro 

– Ăsta?

– Da, așa. Hai să intrăm pe Buchete flori. Ocazia e clară, aniversare. Deci selectăm „aniversare”. Uite aici: livrare flori în Bucureşti.

– Dar chiar, în cât timp le livrează?

– 3-4 ore. Repede.

– Păi și ce facem? Că maică-ta e la birou.

– Cu atât mai bine! Le livrează la birou. Dăm adresa, îmi spuse fiică-mea, fâcându-mi cu ochiul.

– Să știi că ai dreptate!

– Păi da! E și mai mare impactul! Una e să le primească acasă, unde nu e decât ea, și alta să vină cineva, un curier: „Un pachet pentru doamna Dumitrescu!”. Și ea să se mire: „Vai, dar e o greșeală, n-am comandat nimic!”. Și atunci… Taraaaam!!!!! Un ditamai buchetul de trandafiri! Și toate colegele să spună: „Vai, dar ce soț atent! Ce frumos, să-i trimită flori cadou de aniversarea lor!”curier flori

– Adina, dar chiar! Trebuie să-i scriu și câteva rânduri! Să știe de la cine e! Dacă zice că are vreun admirator secret? spun eu râzând.

– E, asta se rezolva ușor! Dai aici, la „Fă-ți buchetul”. Ai aici spațiu unde să scrii mesajul pe felicitare. Dar hai mai întâi să alegem buchetul! După aceea te gândești tu la o declarație ceva,  s-o impresionezi.

– Și plătesc online, da? Mă gândesc că n-ai cum să plătești la livrare, din moment ce e surpriză.

– A, da, normal! Plătești online. Apropo de plată, o să avem transportul gratuit, că plasăm comanda până în ora 17! Sau să alegem cu taxă de urgență? Să-l livreze în 2-3 ore?

– Eu zic că nu-i nevoie! Oricum livrează în câteva ore, nu? Ea stă până târziu la birou și e încă devreme.

– Ai dreptate! Acum hai să-i alegem buchetul!buchet din 101 trandafiri roz

– Hai! Ție care crezi că i-ar plăcea?

– Sincer? Ăsta roz, din 101 de trandafiri! Dar vezi că e cel mai scump!

– Da, dar e la reducere! De la 930 la 699. E ceva redus! În plus, nu împlinim în fiecare zi 20 de ani de căsnicie!

– Mama va fi foarte mulțumită! Nu orice soț comandă flori pentru soție la aniversarea căsătoriei! Și ce flori!

– Și nu toată lumea are o fiică așa descurcăreață, care să știe unde să găsești cele mai frumoase flori în Bucureşti!

– E, tată, te alinți! Nu e așa complicat! Pur și simplu cauți o florărie online! Multă lume comandă flori la domiciliu! Sau la birou, cazul nostru.

Câteva ore mai târziu:

– Iubitule, te-am sunat să-ți spun că sunt încântată de florile tale! 101 de trandafiri roz, superb! Toate colegele mele mor de invidie!

– Mă bucur că ți-a plăcut, iubito! Nu ți-am spus nimic, am vrut să fie surpriză.

– Și ce surpriză! Ai păstrat așa bine „secretul”, încât am crezut că ai uitat!

– Eu, iubito? Niciodată!

În gândul meu: „Noroc cu Adina și cu…  LivrareFloriBucuresti.ro, cea mai bună firmă de florărie cu livrare din Bucureşti!”

                                                 Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016!

%d bloggers like this: