Reviews Demonic

Devorări de Richard Millet

Titlul original: Dévorations
Traducere: Irina Mavrodin
Editura: Trei
Număr pagini: 224

De ce ai citit cartea Devorări?
Mi-am dorit să citesc această carte datorită celor câteva rânduri scrise pe pagina IV. Poate că, pentru unii, cele câteva rânduri nu sunt suficiente, poate că alții ar mai fi căutat informații despre carte, iar restul nu ar fi citit o carte cu o coperta nu foarte prietenoasă.
Îmi place să mă las surprinsă de cărți, să nu știu foarte multe despre cărți, să descopăr necunoscutul, iar la final să mă las purtată de impresii și de emoții.

Despre carte. Spune-ne despre subiect/acțiune
Niciodată nu m-a speriat un titlu. Mai mereu acestea îmi dau o idee despre subiectul cărții, iar de această dată am interpretat titlul – care mi-a transmis foarte clar faptul că nu o să am de-a face cu o carte horror, ci cu o carte care va scoate la suprafață demonii interiori ai protagonistei.
Am început să citesc acest roman cu foarte mare plăcere, dar și curiozitate, căci, de obicei, mă cam regăsesc în fiecare poveste din toate cărţile pe care le citesc. Și am știut că mă pot regăsi oricând în povestea tinerei Estella.
De ce m-aș fi regăsit în paginile unei cărți în care este prezentată povestea unei fete rămasă orfană de la o vârstă fragedă? Pentru faptul că, și în viața reală există atât de multe suflete singure pe lume, care nu trăiesc, ci doar se luptă în fiecare secundă pentru supraviețuire.
Sunt si astăzi multe suflete care devin umbre și cresc fără urmă de iubire, înțelegere, respect, încredere în sine și în oameni. Sunt acele persoane care așteaptă o minune în viața lor, un miracol care să le schimbe viața într-o secundă și pentru totdeauna.
Pentru aceste suflete, salvarea, de cele mai multe ori, o reprezintă alți oameni, care dau dovadă de puțină înțelegere, iubire, prietenie și afecțiune pentru semeni.
Personajul feminin din Devorări, crede că a cunoscut iubirea, că bărbatul apărut parcă de nicăieri, este salvarea ei, că acesta răspunde perfect nevoilor ei de iubire. Se ține strâns de acest bărbat, iar iubirea ce o simte pentru el este soră cu nebunia – iată nevoia ei acută de iubire, prezență și apartenență.
Trăind în mare parte doar cu unchiul ei, nu cunoaște alt stil de viață, nu face nimic altceva decât să muncească pentru el. Are o viață banală, iar fiecare zi pare trasă la indigo cu precedenta – nimic nou, nimic interesant, care să ofere sufletului ei puțină bucurie.

Ce ți-a plăcut mai mult? Ce nu mi-a plăcut?Fotografie0240
Ideea cărții și povestea este foarte bună și foarte bine scrisă.
Dar nu am putut evolua prea repede cu lectura. Și nici nu am putut termina cartea. Iar piedica în calea acestor două obiective, nu a reprezentat-o povestea sau modul cum a fost scrisă de către autor, ci formatul cărții.
Nici mărimea textului nu a fost o problemă. Impedimentul principal pentru mine a fost faptul că textul este înghesuit, nu există spații între paragrafe, iar acestea sunt mult prea lungi. Din aceste motive citeam doar putin și mă opream. Mi-am obosit ochii. Iar atunci când ochii obosesc, când textul nu este aerisit, interesul pentru lectură scade.
Nu spun că un alt cititor nu va reuși să citească această carte în întregime. Știu sigur că vor fi foarte mulți care au citit sau vor citi cartea asta fără să întâmpine problemele pe care le-am enumerat eu aici.
Povestea e foarte bună, iar de acest lucru m-am convins încă de la prima pagină, dar greutatea cu care am citit din carte, m-a determinat să abandonez lectura – pentru moment.

Recomandări
De această dată eu nu am nici o recomandare, dar aștept recomandări din partea celor care au citit cartea. Vreau recomandări sau sugestii care să mă convingă să citesc romanul Devorări până la capăt. Vreau să mă convingă cineva de faptul că merită să trec peste toate piedicile.
De obicei, mă autoîncurajez, dar de această dată nu am reușit.

Autor: Laura Apetroaie

by -
4

Malavita de Tonino Benacquista

Titlul original: Malavita
Editura Nemira
Traducere: Simona Brânzaru
Anul 2006
Nr. pagini 320

RECENZIE CITITOR
Rezumat carte

Tonino Benacquista, autor francez de romane poliţiste şi scenarist.
Romane traduse:
Bomba vie din vagonul de dormit (La Maldonne des sleepings), Omegapress 1992
Comedia rataților (La Commedia des rate), Nemira, 2006
Malavita, Nemira, 2006, traducător: Simona Brânzaru

Malavita, pare o carte povestită de o persoană simplă, o întâmplare reală aşternută pe hârtie.

Membrii familiei Blake veniţi din New Jersey –Statele Unite în Paris au fost din nou nevoiţi să se mute în Cholong-sur-Avre Normandia, fiind intraţi în programul de protecţie a martorilor după ce Frederick Blake pe numele său adevărat Giovanni Manzoni a trădat Mafia. Giovanni a fost unul dintre cei mai mari mafioţi.
Maggie( soţia lui), Belle(fiica lui) şi Warren (fiul lui) au fost condamnaţi să îşi trăiască viaţa anonim, fără a ieşi prea mult în evidenţă. Alături de familia Blake, chiar în casa de peste drum s-au instalat şi trei detectivi ce le urmărea fiecare mişcare (şeful Tomas Quintiliani era foarte strict)

Malavita era un ciobănesc australian gri-cenuşiu care îi însoţise pe membrii familiei Blake încă de la sosirea lor în Franţa. Nu am înţeles de ce autorul a numit cartea Malavita, ciobănescul australian nu apare foarte mult în carte, deşi finalul cărţii are o anumită legătură despre care o să reamintesc mai târziu.
Giovanni depune mărturie contra capului mafiei, Don Mimino, şi este arestat. Mafia îl vâna pe Manzoni vrând să termine cu el şi familia sa. Toată familia se integrează greu şi sunt nemulţumiţi de viaţa care trebuie să o urmeze, iar Giovanni, Frank de fapt, din dorinţa de a oferi o acoperire a sa pentru localnicii care erau curioşi, se dă drept scriitor. De la aceasta idee, el se apucă să scrie, neştiind cam ce conţine o carte, începând să aştearnă pe hârtie memoriile lui şi în scurt timp devenind pasionat de scris. Pierde ore în şir în faţa maşinii de scris în timp ce Maggie se implică în opere de caritate, Belle se plictiseşte şi se gândeşte chiar şi la sinucidere, Warren prinde gustul conducerii, oferă soluţii la problemele elevilor, bineînţeles pe bani, dorind să devină cum era cândva tatăl său.
Nu pot spune că acesta carte este una foarte bună, acţiune există doar când Manzoni îşi aduce nepotul şi aruncă în aer o fabrică care poluează apa din zona, şi la final când Don Mimino află unde se ascunde Giovanni şi familia sa, dintr-un ziar al şcolii, unde Warren publică o frază ce-i aparţinea capului Mafiei. În oraş apar zece dintre cei mai cunoscuţi mafioţi trimişi de Don Mimino să lichideze familia Blake aceştia aruncând casa în aer (totodată şi manuscrisul lui Frank) şi maltratând-o pe Malavita. Restul sunt amintiri din viaţă mafiotului, sentimentele familiei, etc.
Se declanşează un haos total, Belle vrea să se sinucidă, Warren să plece de acasă, Maggie se gândeşte pentru prima oară să îşi continue viaţa fără soţul ei…

Tom Quintiliani şi Giovanni Manzoni se unesc pentru prima oară şi elimina nouă dintre mafioţi, al zecelea fiind nepotul lui Don Mimino care se ascunde, şi aşa cum ziceam mai devreme, Malavita are parte de un final spectaculos.
Malavita deşi îşi petrecea mai tot timpul dormind, simte că acest mafiot e acel care a maltratat-o şi atunci când acesta se furişează în casă să-i lichideze … dimineaţa corpul lui e găsit fără suflare cu beregata sfârtecată.
Poate că am descris prea mult cartea, părerea mea nu e una foarte pozitivă, lipseşte sarea şi piperul din această povestire. Mă bucur că am avut ocazia să o citesc, dar nu este pe lista celor pe care aş citi-o din nou în viitor. Aş fi vrut să am mai multe cuvinte despre acesta carte, nu doar să o povestesc, dar având în vedere că nu conţine acea multitudine de informaţii la care ne aşteptăm cu toţii când citim o carte, mă limitez doar la ce am simţit, fără a exagera cu laude sau critici.
Nota mea în calitate de cititor-o părere neprofesionistă-8

Autor: Vero

Kelly+Victor de Niall Griffiths

Titlul original: Nelly+Victor
Traducerea: Bogdan Honciuc
Editura: Pandora
Număr pagini: 496

“Victor şi Kelly sunt doi tineri din Liverpool care se întâlnesc la o petrecere cu ocazia Revelionului din 2000. O fascinaţie bruscă îi îndreaptă unul spre celălalt şi ei ajung, în doar câteva zile, să devină dependenţi unul de altul şi să atingă, în relaţiile lor, culmile extazului, dar şi cruzimea extremă.
De la un punct, cei doi nu mai sunt capabili să controleze ce li se întâmplă şi se lasă antrenaţi pe o pantă din ce în ce mai distructivă.”

“Griffiths a scris un roman de dragoste care are toate şansele să devină un clasic modern.” Alex O’Connel, The Times”

Romanul din punctul meu de vedere intră în categoria “Estetica urătului”. Întâlnim aceiaşi tehnică ca şi în lucrările poetului Tudor Arghezi. Folosirea unui limbaj regional, dur, lupta dintre organicul divin, pasiunea distrugătoare şi diabolică, m-a făcut să asociez acest roman cu poeziille lui Arghezi, în special “Flori de mucigai”.
Un roman cutremurător şi dezgustător atât din punct de vedere al subiectului, cât şi al limbajului folosit. Autorul se axează pe autenticitatea limbajului folosit în suburbiiile Londrei sau mai bine zis limbajul eternului nostru Ferentari. Considerat fiind un roman de dragoste cu şanse mari de-a deveni un clasic modern, cum spune “de The Times”, personal mă îndoiesc că poate prinde în rândul cititorilor majoritari. Este adevărat: fiecare carte îşi are cititorii săi, dar cei cărora le va plăcea acest roman vor fi poate puţini. Am înţeles ceea ce s-a evindeţiat în roman, totul este iubire. Dar o iubire care depăşeşte puterea mea de înţelegere. O poveste de iubire dură, obsesivă, distructivă. O plăcere perversă pe care o găseşti prin durere, prin rănire, ducând până la absolut. Un sodo-masochism dus la extrem. Crud, urăt, pervers! Iubirea există între cele două personaje, dar are o formă ciudată de exprimare. Să te simţi pe culmile extazului atunci când sângele ţi se scurge din vene, să îţi vezi partenerul cum suferă afişând pe faţă extaz, cum te exciţi în faţă durerii şi cruzimii, este pentru mine prea mult. Probabil pentru că sunt o romantică şi îmi plac poveştile pline de tandreţe din acest motiv eu nu am înţeles acest roman. Cu toate că autorul are un stil literar destul de bun şi respect acest fapt, subiectul ales mă face să mă cutremur. Deşi are un rafinament artistic subtil, noi cititorii obişnuiţi ne speriem de vulgaritate, nu înţelegem şi nu vedem dincolo de cuvinte. Am citit cândva un articol în care se spunea că: cei care nu inteleg astfel de romane sunt cititori necultivaţi. Poate aşa este, sau poate nu. Poate nu avem un bagaj de cultură vast care să cuprindă toate domeniile, sau poate că suntem acei cititori care nu am studiat literatură la nivel profesional. Nu ştiu, cert este că eu sunt cititorul simplu care percepe, simte, trăieşte ceea ce citeşte, şi în funcţie de asta îmi place sau nu o carte.

Povestea este spusă de două ori atât din perspectiva lui Kelly, cât şi din perspectiva lui Victor. Atunci când a fost întrebat- de ce a ales această tehnică-, autorul a dat următorul răspuns: “Din mai multe motive; ca să arăt legătura telepatică dintre cei doi şi ca să ilustrez, poate în mod paradoxal singurătatea esenţială a fiinţei umane. Secretele mi se par fascinante.”

Povestea pe scurt: Kelly vânzătoare, Victor şomer, se întâlnesc într-o seară, încep o poveste de iubire care va deveni din ce în ce mai puternică şi la un moment dat încep să piardă controlul acestei pasiuni. Devine un fel de obsesie care îi chinuie şi ajung să îşi facă rău unul altuia, dar cu zâmbetul pe buze. Acea durere fizică îi fac fericiţi. Fizicul se materializează la nivel mental atingând culmile unui absolut înţeles numai de ei. Ceea ce părea suportabil şi la un nivel acceptabil se transformă în ceva mai puternic şi vor cu mult mai mult, puţinul nemulţumindu-i. Vor ajunge să se distrugă, dar vor rămâne fericiţi unul alături de celălalt, chiar dacă fizic nu vor mai exista. Doi tineri nebuni care au încercat totul, de la droguri până la nebunie, două suflete care se vor regăsi dincolo de durere.
La finalul cărţii există un interviu cu autorul si impresiile Domnul Bogdan Perdivară care ne spune următoarele : “Vânzătoarea Kelly şi şomerul Victor sunt un cuplu de cavaleri ai apocalipsului într-o lume surpată, schizofrenică, în care iubirea lor exprimată prin sodo-masochism pare singura încercare posibilă de transcendere.”

Domnia sa mai spune: “Niall Griffits se abate de la limba şi mentalul clasei de mijloc, atât de abundant portretizată de romanul britanic “clasic”, conturând o reţea bazată pe “bube, mucegaiuri…”, drogaţi şi “prajiti”, beţivi, târfe, bătăuşi şi abulici, pe fundalul sordid al unui oraş aflat între antagonisme sociale şi culturale.”

Eu nu am folosit un limbaj aşa profund şi academic, am scris prin cuvinte simple impresiile mele. Nu mi-a plăcut cartea, dar aşa cum am spus: fiecare carte îşi are cititorul ei. Această carte nu este şi nu a fost pentru mine, eu cochetând cu acele romane de dragoste unde romantismul se află la el acasă.
Nu pot judeca, nu sunt critic. Sunt un cititor şi am preferinţe. Sunt cititorul încă nepregătit pentru astfel de romane. Respect autorul pentru munca atribuită acestui roman. Aprecieri domnului Bogdan Perdevara pentru interviu şi impresiile domniei sale.
Puteţi citi şi voi, şi poate înţelegeţi şi vă place cu mult mai mult decât mi-a placut mie.
Punctajul meu, reflectă ceea ce am simţit eu citind acest roman, gustul cu care am rămas, fiorii pe care i-am simţit înaintând cu greu prin naraţiune, printre “bube, mucegaiuri şi noroi”.

4,5 puncte/10

Autor: Iasmy

Pasiune secreta de Judith McNaught

Ceva mai departe in labirint, superba vaduva a baronului Penwarren statea cu bratele incolacite in jurul gatului lui Nicholas Duville si, zambind, tocmai ii zicea:
— Nicki, dragule, sa nu-mi spui ca aceasta teribila lady Skeffington a reusit sa te convinga cumva sa dansezi cu fata ei. Nu tocmai pe tine! Daca a izbutit, iar tu chiar o faci, atunci o sa ajungi de rasul tuturor saloanelor. Daca n-ai fi fost plecat in Italia toata vara, ai fi stiut ca a devenit o adevarata intrecere intre burlaci in a-i dejuca planurile. Sa stii ca nu glumesc, il preveni
Valerie, nemultumita de calmul lui, femeia asta e gata de orice ca sa puna mana pe un sot bogat pentru fata ei si astfel sa-si intareasca pozitia in societate. E gata de absolut orice.
— Iti multumesc pentru avertisment, scumpo, ii raspunse Nicki cu raceala. Iti marturisesc ca l-am cunoscut pe sotul lui lady Skeffington cu putin inainte sa plec in Italia. Cu toate astea, n-am dat cu ochii de mama sau de fiica, asa ca nici pomeneala sa le fi promis sa dansez cu vreuna din ele.
Valerie ofta usurata.
— Nici nu-mi imaginam sa fi fost asa de fraier. Julianna e o fata extrem de draguta, dar cu toate astea nu e deloc stilul tau. E foarte tanara, foarte virginala si am inteles ca are prostul obicei sa se ascunda pe dupa draperii, sau ceva de genul asta.
-Pare incantatoare, minti Nicki chicotind.

   Nu ma intereseaza cine a tradus cartea, nu ma intereseaza titlul original, nu vreau sa ii dau importanta, asta pentru ca nu se merita.
Pasiune secreta“, face parte dintr-o serie de povestiri scurte adunate intr-o carte scrisa sub penelul autoarelor: Judith McNaught, Jude Deveraux, Arnette Lamb si Jill Barnett/-Miracles-A holiday of love.

   Pentru mine cartea a fost o mare dezamagire, deoarece eram obisnuita cu un stil complex si vibrant al lui Judith McNaught. Personajul central masculin este Nick DuVille. L-am intalnit in “Whitney, dragostea mea” si in “Amnezie”, un personaj frumos conturat chiar daca in rol secundar, si care te face nerabdator sa afli si povestea lui. O poveste pe care autoarea a scris-o, dar care m-a facut praf prin acea trecere rapida in revista, prin graba cu care a scris si prin ne-importanta pe care a dat-o acestei carti.
Nu pot sa povestesc ceva din aceasta carte deoarece nu prea am ce. Eu, care ma asteptam sa stiu, sa traiesc, sa ma infrupt din tot ceea ce speram ca voi afla despre Nicki, am avut o surpriza neplacuta.
Dupa asa o intoducere te astepti sa fii in raiul historical, dar te uiti mai bine la cele cateva paginii care sunt tinute in mana ta si te intrebi: Oare pot afla ceva de aici?

   O poveste nedezvoltata, desi are un inceput bun, si cred ca, daca autoarea ar fi scris-o in stilul caracterist af fi iesit o minunatie.
Sincer, daca nu ar fi fost personajele cunoscute as fi suspectat ca aceasta poveste este scrisa de altcineva, nu de Judith McNaught.
Puteti citi daca vreti, dar nu aflati mare lucru si este mai degraba pierdere din timpul pretios, cand puteti lectura altceva cu mai multa substanta si profunzime.
Sunt fara cuvinte in fata acestei carti si nu pot decat sa ii acord un punctaj simbolic: 4 puncte/10

Autor: Iasmy

Casatorie aranjata de Julie Garwood

Titlul original: The Bride
Editura Miron
Anul aparitiei 2008
Nr. pagini 383
Traducere: Mihnea Columbeanu
Genul : Historical romance

Carti scrise de Julie Garwood

“La porunca unui rege, s-au casatorit… dar adevaratul lor stapin avea sa fie pasiunea!
Un edict al regelui nu putea fi sfidat. Alec Kincaid, cel mai viteaz dintre boierii scotieni, trebuia sa-si ia o mireasa englezoaica. Si a ales-o pe Jamie, cea mai tinara fiica a baronului Jamison. De cind a vazut-o pentru prima oara pe frumoasa naravasa, cu ochii violeti, Alec a simtit frematind intr-insul o pofta arzatoare. Era o femeie vrednica de spiritul lui de razboinic neinfricat. Si jinduia s-o atinga, s-o imblinzeasca, s-o aiba… pentru vesnicie.
Dar, o data cu juramintele matrimoniale, Jamie a mai depus si un legamint tainic. Niciodata n-avea sa-i daruiasca iubirea ei acestui barbar din Highlands. Era tot ceea ce o prevenea inima ei sa ocoleasca – un ticalos ingimfat si negru la suflet, a carui infatisare aspra si chipesa graia despre placeri salbatice. Si i s-a impotrivit cu curaj, cu toate ca sarutarile lui pirjolitoare ii faceau singele sa clocoteasca, iar imbratisarea-i seducatoare ii stirnea patimile. Pina cind un impetuos moment de extaz le-a potolit lupta, si ceva mult mai periculos decit dorinta a amenintat sa-i cucereasca simturile…
Povestea cutezatoare si palpitanta a unei femei rebele, a unui conducator fioros si a iubirii arzatoare care le-a pecetluit destinele!”

Daca iti place genul historical romance, atunci trebuie sa citesti cartile autoarei Julie Garwood (in cazul in care nu ai facut-o deja :) ).
“Casatorie aranjata” este primul volum din seria Lairds’ Fiancees. Am citit-o la recomandarea prietenelor fara sa cercetez. Si acum regret ca n-am avut rabdare sa descoper alta varianta recent aparuta cu titlul “Mireasa indaratnica“, aceeasi carte, alta editura si normal ca alt traducator.
Nu exista comparatie intre ele. De ce? Simplu. In Casatorie aranjata, autoarea este pusa la respect datorita traducatorului care pur si simplu i-a fost sila sau poate n-a avut chef sa prezinte cititorului varianta autentica a textului.
Respect munca celor care se afla in spatele unei carti, dar de data aceasta s-a gafat (stiu ca sunt multe de acest gen, dar ma limitez la cea de fata). La momentul respectiv, am luat ca atare totul, dar pe parcurs am simtit ca undeva lipseste ceva. De la o scena, se trecea la alta, limbajul era neadecvat.
Desi actiunea se petrecea la 1102, expresii de genul „scuipa-m-as” nu ar fi trebuit sa isi gaseasca locul in aceasta carte. De altfel, diferenta am constatat-o la urmatorul volum din serie – Sotie pentru altul (The Weeding). Limbajul de oameni ai cavernelor ar fi trebuit sa se mentina, doar erau in aceeasi perioada, nu se producea o schimbare radicala in randul scotienilor.

Asadar, dragi cititori, descoperiti cartea The Bride, dar alegeti varianta onorabila – Mireasa indaratnica si nu veti regreta.

Veti gasi o poveste superba de dragoste dintre un laird scotian si o frumoasa englezoaica. Desi casatoria lor este inimenta si sunt fortati de imprejurari sa spuna „da”, pe parcurs se va infiripa ceva inedit. Alec Kincaid este un barbat puternic, un lider innascut, un om de temut in fata dusmanilor, un sot devotat si total diferit de cum i se dusese faima. Multi au crezut ca si-a ucis prima sotie, inclusiv Jamie, dar pe parcurs va descoperi ca in spatele aparentelor se gaseste un om deosebit.

Autor: Mili

Complotul voluptatiiComplotul voluptatii de Sandra Brown

Titlul original: The Love Killers

Editura Digest

Numar pagini: 236

Carti scrise de Sandra Brown /Carti false Sandra Brown

Nu pot sa spun ca exista carti proaste, asta pentru ca nu vreau sa lezez munca autorilor. “Prost” este prea dur, si am sa ii dau o alta nuanta. Sa spunem ca, am intalnit carti ce nu au fost pe gustul meu, care mi-au lasat o impresie de apa de ploaie. Dar parca si apa de ploaie are un rol esential asa ca, sterg si aceasta comparatie si raman cu….. nimic, doar pierdere de timp si bani aruncati pe maculatura.

Una dintre aceste carti de maculataura a fost “Complotul voluptatii,“ carte pe coperta careia scrie ca si autor Sandra Brown. Recunosc, nu toate cartile acestei doamne sunt minunate, dar asta parca nu aduce de niciun fel cu stilul ei. Am aflat ulterior ca este de fapt scrisa de Jackie Collins- “Jocuri periculose”, carte ce apare sub aceasta titulatura si la editura Lira.

Sunt multe carti false ce poarta numele autoarei Sandra Brown, cateodata intalniti si Sandra J. Brown. Acel ,,J”, face diferenta!

Aici puteti gasi o lista cu cartile false : http://literaturapetocuri.ro/lista-carti-false-sandra-brown.html

Complotul Voluptatii,” o carte depre sex, razbunare, prostitutie. Voluptatea este folosita ca si arma de razbunare, iar consecintele vor fi altele decat cele planuite. Interesant subiect, nu? Dar, daca ar fi fost si scris bine, alta era situatia. Asa, nu intalnim decat o naratiune de duzina, care te plimba peste tot si nicaieri, care te face sa iti pui intrebarea: De ce citesc asa ceva? Am timp de pierdut?

Dar mergi pana la capat cu speranta ca, poate ceva se intampla. Poate ceva te scoate din amorteala si ameteala, poate exista si ceva care sa iti capteze atentia. Fals, asa cum este si autorul tiparit pe coperta.-,,Afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul”.

O pierdere de timp mai mare decat sa citesti aceasta carte nu exista. Nota mea :3 cu indulgenta, asta pentru ca s-a consumat hartie si cerneala. Restul este … asa Nu!

Gideon Cross. Barbatul visurilor mele - frumos si perfect pe dinafara, ranit si torturat pe dinauntru. O flacara stralucitoare si arzatoare care imi parjoleste trupul cu cele mai intunecate placeri. Nu pot sa stau departe de el. Nu vreau s-o fac. El este obsesia mea... dorinta mea... este al meu.

Atractia – vol. 1 din seria Crossfireatractia-crossfire-vol-1

Titlul original: Bared to you
Editura Litera
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 448

Bestsellerul Atractia a aparut la editura Litera. Sylvia Day, autoarea a peste 20 romane, care a ajuns rapid pe locul 1 in topurile New York Times. Cartile ei au primit numeroase premii: Romantic Times Reviewers’ Choice Award, National Readers’ Choice Award,  EPPIE Award si Readers’ Crown Award. Pana in prezent, Seria Crossfire a fost publicata in 39 de tari si a devenit unul dintre cele mai mari succese comerciale din lume, peste 6 milioane de exemplare vandute in primele 8 luni de la publicare. Crossfire este in topul de bestselleruri ale The New York Times, The Street Journal, Publishers Weekly, USA Today, The Evening Standard, Time, People, Entertainment Weekly. Mai mult, se alfa in Top 5 Bestseller in 18 tari, in Top 10 Romances ale anului 2012 pe site-ul Amazon si in Top 10 al vanzarilor de carte pentru adulti in anul 2012 in Nielsen Top.

„Gideon Cross a intrat in viata mea ca un fulger in intunericul noptii – impresionant si stralucitor, fierbinte si nelinistitor. Am fost atrasa de el, asa cum nu mi s-a mai intamplat vreodata in viata. Tanjeam dupa atingerea lui ca dupa un drog, chiar stiind ca ma secatuia de puteri.  Eram un suflet chinuit, iar el a patruns cu atata usurinta in cele mai adanci ascunzisuri ale inimii mele… Caci Gideon stia. Era bantuit de propriii demoni. Si fiecare a devenit pentru celalalt oglinda care ii reflecta cele mai profunde rani… si dorinte. Legaturile cu care m-a cuprins dragostea lui m-au transformat cu totul, si m-am abandonat in intregime lui, dorindu-mi doar ca trecutul nostru intunecat sa nu distruga pentru totdeauna singura sansa la fericire pe care o gasisem in sfarsit…“

Revelatia – vol. 2 din seria Crossfireatractia-crossfire-vol-2

Titlul original: Reflected in you
Editura Litera
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 416

“Gideon Cross. Barbatul visurilor mele – frumos si perfect pe dinafara, ranit si torturat pe dinauntru. O flacara stralucitoare si arzatoare care imi parjoleste trupul cu cele mai intunecate placeri. Nu pot sa stau departe de el. Nu vreau s-o fac. El este obsesia mea… dorinta mea… este al meu.
Suntem doua fiinte cu un trecut violent, care indraznesc sa spere la un viitor impreuna. Intre noi, totul este prea dificil, prea dureros… cu exceptia clipelor cand este pur si simplu perfect – acele momente cand foamea fizica si dragostea disperata ne arunca in cea mai frumoasa nebunie.
Suntem legati de o pasiune care ne poarta dincolo de limite, spre cea mai dulce si periculoasa obsesie…”
Seria Crossfire a fost publicata pana in prezent in 40 de tari, devenind unul dintre cele mai mari succese comerciale din lume. Un numar de 12 milioane de exemplare s-au vandut la nivel mondial! Primul volum, Atractia, a fost publicat in martie 2013 la editura Litera.

Seria Crossfire este asemuita cu Fifty Shade of Grey si fara sa vreau am cazut in aceasta capcana.
Este adevarat, anumite idei par a fi inspirate din cartea Cele 50 de umbre de EL James, dar din punctul meu de vedere este o mare diferenta intre cele doua serii.
In primul rand EL James a creat o legatura intre personaje, le-a dat posibilitatea sa arate cat de chinuite le sunt sufletele si ce demoni ii bantuie. In pofida numeroaselor scene intime explicite se simte emotia, se vad schimbarile si actiunea este alerta. Cititorul daca ar omite sa citeasca ce se intampla intre Christian si Ana tot ar ramane prins de actiunea ce se petrece pe parcurs.
In schimb Sylvia Day pe parcursul celor doua volume citite de mine din seria Crossfire are ca sursa de inspiratie doar elogiul personajului principal Gideon Cross. Acest magnat, frumos, destept si foarte bogat, este pun in valoare de catre Eva.
Impresionata si indragostita de Gideon este in stare de orice sacrificiu, totul se invarte in jurul sau si astfel incepe maratonul de scene pasionale ce duc la obsesie.
Chiar daca este evident, autoarea are grija sa accentueze de fiecare data cat de norocoasa este Eva ca l-a intalnit.
Relatia dintre Gideon si Eva din Atractia incepe frumos si imi lasa impresia ca ar putea sa continue, dar din volumul doi se confirma banuielile. Lipsa lor de comunicare, frustrarile, nemultumirile, gelozia, demonii din interior ii determina sa se manifeste cu ajutorul numeroaselor scene de sex ce ii ranesc si le declanseaza amintiri adanc ingropate.
Este o carte erotica si momentele pasionale isi au rostul lor, dar cand problemele lor se amana si par sa nu aiba niciun sens, iar actiunea incepe sa lipseasca, atunci intervine si nemultumirea mea.
Mi se pare plictisitoare, enervanta si o mare pierdere de timp sa citesc cum apar carti in aceasta seria pe banda rulanta, dar cu acelasi subiect lipsit de importanta. Drept dovada ca nu mi-a starnit interesul sa citesc si volumul 3.
As fi apreciat daca ar fi animat cumva si intre cei doi se infiripa ceva sau daca ar fi adus noutati in scenariu. In lipsa acestor aspecte, totul pare decat o incercare disperata de a lungi actiunea unei carti care in mintea multora inca se mai aseamana cu Fifty Shade of Grey.
Acum ar mai trebui sa apara si ecranizarea acestei serii, dar pana se hotaraste Sylvia Day sa publice cartile, poate se pregateste si aceasta “surpriza” pentru care ii apreciaza operele.

Titlul original: The Sea of Tranquilitymare tranquillitatis
Editura Epica
Data aparitiei: 2013
Traducere: Adrian Deliu
Numar pagini: 464

EPICA/Young Adult/+16 ani Contemporary Fiction/love story/drama
Nominalizata la categoria CEA MAI BUNA CARTE PENTRU YOUNG ADULT SI NEW ADULT
a anului 2012, pe GOODREADS. Un MUST-READ pentru iubitorii genului Young, New si Mature Adult Traducere de Adrian Deliu

“Traiesc intr-o lume lipsita de magie sau de miracole. Un loc unde nu exista clarvazatori sau metamorfi, nici ingeri, nici baieti cu puteri supraomenesti care sa te salveze. Un loc unde oamenii mor, si muzica se dezintegreaza, si viata e naspa.
N-AM MAI ROSTIT O VORBA DE FATA CU VREO ALTA PERSOANA DE 425 DE ZILE.
Imi detest mana stanga. Detest s-o privesc. O detest cand imi sovaie, si tremura, si-mi aminteste ca identitatea mea s-a dus. Dar o privesc chiar si-asa, pentru ca, totodata imi aminteste si ca o sa-l gasesc pe baiatul care mi-a luat totul. O sa-l omor pe baiatul care m-a omorat, iar cand o sa-l omor, o s-o fac cu mana mea stanga.
Fostul copil-minune al pianului, Nastya Kashnikov, isi doreste doua lucruri: sa treaca prin anii de liceu fara sa i se afle trecutul si sa-l faca pe baiatul care i-a rapit totul – identitatea, spiritul, dorinta de a trai – sa plateasca pentru asta.
Povestea lui Josh Bennett nu e un secret: toti cei pe care i-a iubit au fost luati din viata lui, iar acum, ajuns la varsta de saptesprezece ani, nu i-a mai ramas nimeni.
Acum, tot ce vrea este sa fie lasat in pace, iar cei din jur ii ingaduie acest lucru, fiindca atunci cand numele iti devine sinonim cu moartea, toti tind sa pastreze distanta. Toti, in afara de Nastya, misterioasa noua colega de scoala, care tot ii apare in cale si nu pleaca pana cand nu i se infiltreaza in toate aspectele vietii. Dar, cu cat o cunoaste mai bine, cu atat mai enigmatica i se pare.”
Mare Tranquillitatis este o lectura complexa, bogata, intensa, cu o naratiune genial construita despre un tanar singuratic si o tanara fragila emotional si despre miracolul celei de-a doua sanse.

In urma opiniilor citite pe internet am fost starnita sa achizitionez aceasta carte. Eram atat de entuziasmata sa o devorez incat am ramas surprinsa sa constat ca ceva nu ma prinde. Initial am crezut ca este vina mea, dar la final mi-am dat seama ca autoarea ar fi trebuit sa gandeasca altfel scenariul cartii.
Inceputul acestei carti m-a lasat in incertitudine si am avut tot felul de presupuneri, am urmarit-o pe Nastya pas cu pas, sustinand-o in linistea ce o inconjura si sperand ca ceva se va petrece. Timp de 300 de pagini autoarea descrie drama adolescentei, dar viata ei presarata cu acelasi ritual de neinteles m-a plictisit. Aparitia lui Josh m-a facut sa sper ca ceva se va imbunatati si Nastya va iesi din carapacea ei, dar intalnirile lor din garaj, lipsa comunicarii, intelegerea din priviri, dulciurile savurate, mai mult au starnit nerabdarea mea.
Asteptam ca intr-un final sa se dea lovitura de gratie, sa ma lamureasca cumva, sa simt si eu de ce am stat atata timp in suspans.
Daca autoarea ar fi optat ca o parte din accidentul suferit de Nastya sa fie evocat la inceput cartii, eu ca si cititor as fi putut avea alte asteptari.
Stiu ca opinia mea ar putea sa deranjeze, dar am simtit ca mare parte din lectura a fost banal si mesajul nu a fost transmis corespunzator. Multe momente ar fi putut fi salvate si sutele de pagini si-ar fi gasit un sens anume.

Respect pe cei care au vazut dincolo de cuvinte si daca au alte argumente, ii invit sa se manifeste, dar intr-o maniera civilizata :)

Titlul original : Lady Caligolalady-caligula
Editura : Nemira
Numar volume:2
Numar pagini: 1344
An aparitie: 2008
Categoria:Erotica

Lady Caligula este o poveste incitanta dintr-o perioada istorica fascinanta, cand Caligula, printul libertin si genial, patrona lupanarele si anula legile de cenzura ale predecesorilor sai, iar senzuala imparateasa Messalina, prostituata imperiala, cea mai frumoasa dintre nobilele lupe, se daruia tuturor in micile camere din lupanarele populare.
In timpul domniei lui, Caligula a transformat o aripa a palatului imperial intr-un bordel cu saloane mari, amenajate in diverse stiluri tematice, unde, in luminile mijite ale lampilor cu ulei, poftele carnale erau de nestavilit. Acest lucru a starnit foarte multe controverse, dar i-a adus si multa popularitate printre romani.
Lady Caligula este tanara sotie a stapanitorului Romei, prinsa in mrejele intrigilor si a povestilor senzationale tesute la Curtea Imperiala.
Un roman in care sunt explorate teritoriile eroticului fara limite sau oprelisti
Aceasta descriere si faptul ca voi descoperi ceva din perioada istorica a Imperiului Roman, m-a facut sa citesc cartea. Multa vreme dupa ce am citit-o mi-am pus intrebarea: daca sa scriu ceva despre ea sau sa o las balta? Cartea am citit-o acum doi ani, si acum m-am gandit ca, trebuie sa va spun parerea mea despre ea, asta pentru ca am tot vazut-o prin librarii.
Stiti cum este descrierea asta? Ca o vraja, care te atrage in mrejele ei si cand ajungi in interior afli ca ai dat peste ceva oribil. Afara totul este frumos dar, in interior este ceva ce depaste orice imaginatie. Am citit carti erotice dar, in cartea asta totul este prea mult.
Din punctul meu de vedere este cea mai oribila carte! Am citit carti scrise prost, fara nicio substanta, dar parca niciuna nu m-a facut sa spun- oribil. Nu aduc aici o critica autoarei deoarece, surprinzator din punct de vedere literar cartea este scrisa bina. Subiectul este ingrozitor!
Eu m-am asteptat sa citesc despre comploturile din perioada romana, despre lupta pentru putere, toate combinate cu erotism. Dar nu mi-am imaginat niciodata ca voi citi atatea scene de sex in toate formele. In 90% din carte asta se intampla! Orgii, homosexualitate, sex cu diverse animale(cal, sarpe, gandaci, etc), incest, sodo-maso, orice doriti gasiti povestit cu lux de amanunte in carte.
Eu am citit cartea in 2 saptamani. Nu puteam sa trec mai departe. Citeam un capitol cu orgii, urma altul cu calul, si altul cu mai stiu eu ce viol, sau sex intre frati. Am inaintat cu greu, si imi venea sa arunc cartea dar, mi-am zis ca trebuie sa o duc totusi la capat.
Am ajuns la concluzia ca, pe acei oameni din acel timp nu ii interesau decat puterea si sexul cu oricine, oriunde, oricum. Toata populatia parca incerca sa isi satisfaca poftele carnale si fanteziile sexuale
Istoria, coplotul, intriga totul este estompat de erotismul “macabre”. Inteleg sexualitatea , dar astia parca erau hamesiti. Asa ceva….

                                                                         Urata carte, sau mai bine spus dezgustator subiect!
Poate se bazeaza pe realitatea acelor vremuri, dar eu cititorul de astazi sunt dezgustat de astfel de relatari.Coltii mei se infig cu pofta in distrugerea acestei carti!
Eu personal nu recomand cartea, dar daca doriti sa aflati mai multe detalii fanteziste, erotice, o puteti citi. Sunt si persone care agreaza acest fel de subiecte dar, eu nu !

3 puncte/10

   Reviews Demonic & Reviews Angelic!

   Dragi prieteni, ne-am gandit sa introducem o noua rubrica pe site-ul nostru. In cadrul acestei rubrici putem scrie: pareri, impresii despre cartile citite care ne-au placut si care nu ne-au placut. Pareri sangerose si pareri pozitive (angelice )!
Credem ca, fiecare dintre noi am citit carti care ne-au placut, sau care nu ne-au placut si vrem sa aducem in atentie si acest aspect. Vor fi pareri personale, impresii ale noastre ca si cititori individuali.
Oricine doreste isi poate scrie parerea referitor la cartile citite. Nu sunt recenzii, sunt doar impresii, pareri – bune, mai putin bune, dar care pot fi de ajutor si celorlalti cititori.

    Daca doriti sa va scrieti parerea asupra unei carti, va asteptam cu drag, dar sa nu uitati sa precizati: Titlul, Autorul, Editura. Puteti scrie parerea voastra in rubrica de comentarii, iar cele mai bune impresii, ne referim aici ca si redactare, vor fi postate in articol la rubrica aferenta-Demonic sau Angelic.

Sa ne citim cu bine!

 

%d bloggers like this: