Ciclul Vital Noua/Pe Gaura Cheii de Simona Tanasescu

Ciclul Vital Noua/Pe Gaura Cheii de Simona Tanasescu

Pe Gaura Cheii spune o poveste. Povestea lui Lily Rose Germay, o tânără ambițioasă care învăluie privirea cititorului printr-o multitudine de nuanțe de stări autentic umane.

Ciclul Vital Nouă/Pe Gaura Cheii de Simona Tănăsescu

 

Editura: SEMNE (2015)

ISBN: 606-15-0671-2

Format: 13×20

Număr pagini: 251

Oraș: Bucureşti

Limbă: Română

Încadrare: Literatură română, scriitori clasici şi contemporani

    Fascinant și unic. Iată pe scurt deschierea scrisului Simonei Tănăsescu, autoare de romane născută în România, dar stabilită, de ceva timp, în Belgia. Cu multă modestie, dar impulsionată de un curaj fantastic, Simona Tănăsescu se remarcă inițial ca una dintre cele mai bune femei-jurnalist din țară. În scurt timp reușește un lucru nemaipomenit, grație talentului său, anume acela de a scrie cărți cinematografice, considerate de cei mai multi critici o posibilă sursă a unor ecranizări de succes mult mai bine cotate în box office decât mare parte din peliculele actuale venite de peste ocean.

    Ciclul Vital Nouă a făcut cunoștință cu publicul în anul 2015, prin apariția primelor două volume: Pe Gaura Cheii și Prin Telescop. La începutul anului viitor, va apărea si partea a treia, La Microscop.

Pe Gaura Cheii este primul volum al ciclului Vital Nouă, cu o scriitură acaparantă. Esența sa constă în contopirea, nu neapărat cu un personaj, ci cu o multitudine de senzații și trăiri, de emoții și de amintiri, de imagini, parcă rupte, nu din viaţa dintre coperți, ci din cea reală, palpabilă. Un roman viu, iată cea mai corectă definiție a volumului.

    Pe Gaura Cheii, un roman care se derulează cu încadraturi inedite, cu sărituri în cadru de-a dreptul fascinante. Cu un ax imaginar îndepărtat, care îți apare ca un miraj, dincolo de barierele timpului și spațiului, cuvântului și necuvântului. O scriitură originală, în care te plimbi ca printr-un platou de filmare, mereu atent să nu pierzi un unghi aparte.

O carte care îți verifică la  fiecare pas vigilența de cititor. O carte cu altfel de pagini, care te fac să treci de la o trăire la alta, care te mută cu ingeniozitatea și talentul mâinii dedicate scrisului autentic. Fascinant și derutant, în același timp. Derutant modul cum scrisul se strecoară în intimitatea ta și te citește el, pe tine, cititorule…

    Pe Gaura Cheii spune o poveste. Povestea lui Lily Rose Germay, o tânără ambițioasă care învăluie privirea cititorului printr-o multitudine de nuanțe de stări autentic umane.

“Emoțiile pe care le trăiesc atunci când mă gândesc la tine, la noi, îmi răpesc ultimul gram de energie…Și, totuși (…), cu ultimele puteri mă rog corpului meu, ca și unui zeu (…), să mă lase, să mă ajute să-ți scriu tot ceea ce simt! (… Încerc să-mi dau o definiție corectă, logică, reală, însă viața mea ești doar tu… Și o iau de la capăt. Și din nou mă învârt în același cerc, unde totul începe și se termină cu tine, fără a avea șansă de a-i opri mișcarea de rotație. Și toate astea dor…” ( pg. 11-12)

“Cu tine alături, am ajuns să nu mai cred în veșnicia morții. Am siguranța că dacă aș muri, nu ar fi decât o pauză ce i-aș da-o inimii mele… Aâta timp cât tu vei exista, timpul și moartea nu vor fi decât două cuvinte abstracte(…) Jur că așa va fi pentru o veșnicie și dincolo de ea…”(pg. 203)

PE GAURA CHEII pătrunde ochiul indiscret al cititorului, pentru a o urmări pe Lily Rose în goana vieții ei complicate, cu răsturnări de situații, cu suspans, romantism, melancolie dusă până la disperare. Un univers interior perfect.

După cum mărturisea într-un interviu chiar autoarea, Simona Tănăsescu, Lily Rose este cel mai apreciat, dar și cel mai detestat personaj.

Ea este cea care mi-a dat cele mai mari bătăi de cap, încă de la început. Am făcut eforturi disperate să o înțeleg și atunci când credeam că sunt gata, îmi dădea toate planurile peste cap.” (SIMONA TANASESCU, Interviu din viitor, 2016,SURSĂ : ALTFEL 

Nu mă grăbesc, nu vreau să grăbesc cunoașterea. Deja la peste optzeci la sută, cât îmi foloseam din capacitatea creierului, era greu să mai dau peste necunoscut, deși puteam (…) să devin perfecțiune în cea mai reală formă.”(pg. 14)

“La un moment dat am simțit că mă înec și tot încercăm să ies la suprafață. Și totuși, o voce lăuntrică, de parcă mi-ar fi citi gândurile, îmi spunea că eu nu vreau să se termine visul, că vreau să văd mai departe …” (pg. 34)

“Lily Rose este o tânără atrăgătoare, în aparență frivolă, care trăiește două iubiri puternice, devastatoare, aflate intenționat una la antipodul celeilalte. Sentimentele depășesc barierele timpului și spațiului, fugind nestingherite în universuri paralele.” (ziarist DAN MUCENIC, SURSĂ: Prefață “PE GAURA CHEII”)

“Senzațiile trecătoare ale unor mici plăceri erau admise. Au fost numeroase încercări de a remedia “fisura”, cum o numeau ei, dar toate supuse eșecului. Plăcerea fizică, în schimb, era considerată a fi murdară, nedemnă pentru niște creaturi atât de perfecte. Aveam capacitatea de a folosi toate cunoștințele noastre, dar aveam momente în care ne puteam face, pe furiș, un mic reset. Era secretul fiecăruia dintre noi când alegea să și-l facă. Nu aveam visuri, pentru că nu cunoșteam speranță.” (pg.33)

    PRIN GAURA CHEII pare cartea care prezintă o poveste-clișeu a unei realități, în care Lily Rose își trăiește devoratoarele experiențe sufletești. Așa este 50% din roman. Celălalt procent de 50% este însă altceva, un amestec omogen de sentimente și trăiri transpuse într-un plan secund, cu elemente de roman SF, cu noțiuni și sugestii fără corespondență în lumea reală, dar prinse într-un limbaj normal, fără o terminologie savantă, încărcat însă de naturalețe și normalitate.

Trecuse ceva timp de când ființa mea se afla într-un război în care terminii păcii erau foarte simpli: trebuia doar să accept realitatea. Îmi era al naibii de greu, însă trebuia să iau din nou contact cu lumea.”

“Ochii îmi rămân ca o țintă pe carte. Părea un manuscris sacru, peste care trecuseră sute de ani de citire și păstrare. Nu știam ce să dezvălui mai întâi privirilor mele: jurnalul sau cartea?! (…) Simțeam că primul obiect dintre cele două ce aveam să-l ating ar putea ascunde o altă Cutie a Pandorei, dar cu mult mai periculoasă.” (PGC, pg. 41-42)

    Arta specială a scriituri Simonei Tănăsescu constă în folosirea jocului de cuvinte, a căutarii intr-un labirint de sensuri a esenței trăirii umane. Iată o abordare vie, cu totul nouă și inedită în peisajul destul de tern al literaturii noastre contemporane, o scriere cu subtext, complexă și voluntară, o capcană ingenioasă întinsă oricărui cititor fascinat de acest gen de roman.

“Fericirea este doar o stare de spirit trecătoare. Te umple într-o secundă, și la fel de repede pleacă lăsând în urma ei un gol infinit. Dacă reușești să-ți creezi o bază spirituală solidă în viață, atunci te poți juca deseori cu fericirea, dar și să o lași să plece fără a mai simți durere.”(PGC, pg. 179)

   Început în volumul de față, Pe Gaura Cheii, destinul lui Lily Rose Germain va continua, dincolo de granițele timpului, purtându-ne imaginația spre lumi astăzi neștiute, în următoarele două părți, Prin Telescop și La Microscop.

“Deși era lângă mine, eu îl vedeam undeva departe, iar vocea lui îmi devenise singurul reper, de care să mă agăț pentru a-mi reveni mai repede. Răul care se instalase atât de brusc, la fel de repede m-a și lăsat. În urma lui rămânea doar îngrijorarea din cauză că nu știam ce mi se întâmpla.”(PGC, pg. 190)

   Pe Gaura Cheii este o altfel de lectură, interesantă și captivantă. Cu siguranță vor fi mulți dintre voi, care își vor recunoaște visele și trăirile cele mai profunde între paginile ei. Așadar, citiți-o și lăsați-vă citiți!

Material preluat integral cu acordul autorului Mihaela Popescu. Recenzia apare prima dată pe site-ul ALTFEL

Mulţumim Mihaela Popescu!

 

 

8 COMMENTS

  1. Ce coperta frumoasa! Este prima data cand aud de aceasta editura. Cat despre recenzie, este buna, atragatoare. Ma impinge mult de la spate sa citesc cartea.

  2. am fost curioasa ce si cum scrie simona tanasescu in momentul in care am citit interviul pe situl ALTFEL-al Mihaelei Popescu.Multumim Mihaela interesanta cartea si desi nu prea ma omor dupa lumi si fiinte fantastice cred ca voi incerca cartea.
    felicitari ai reusit sa ne tentezi! ;) ;) ;)

  3. Nu stiu ce sa spun. Prezentarea este frumoasa si bine spusa. Dar parca nu e genul meu. Desi, cine stie ???

  4. Va multumesc pentru aprecieri si fara sa exagerez, acest gen de scriere si un astfel de talent sunt dovezi vii ale faptului ca literatura romana contemporana merge pe un drum sigur spre normalitate.

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro