Dragonul Maiestatii Sale de Naomi Novik

Dragonul Maiestatii Sale de Naomi Novik

by -
10

Dragonul Maiestății Sale de Naomi Novik

Titlul original: “His Majesty’s Dragon”

Seria: “Temeraire” (Cartea I din serie)

Traducerea: Laura Bocancios

Editura: NEMIRA

Gen: Ficțiune, Fantasy, Historical, Aventură, Război

Număr pagini: 378

Notă Goodreads: 4,05/5

Nota mea: 10/10

      Descrierea oficială:

     Viața căpitanului Will Laurence din Marina Regală britanică este răsturnată din clipa în care capturează o fregată franceză, având la bord un ou de dragon destinat împăratului Napoleon. Transformat peste noapte în aviator, Laurence devine căpitanul puiului de dragon pe nume Temeraire, de care îl va lega o profundă prietenie. Laurence și Temeraire își vor primi botezul de foc în inima bătăliilor napoleoniene.

     Terry Brooks, New York Times„Tocmai când credeai că ai văzut toate variantele posibile de povești cu dragoni, Naomi Novik îți demonstrează că te-ai  înșelat.”

     Peter Jackson, Hollywood Reporter  – „Pe măsură ce lecturam aceste cărți, le simțeam prinzând viață în imaginația mea. Sunt romane excelent scrise, nu doar originale și alerte, dar și pline de personaje minunate.”

        Părerea mea:

      În urmă cu mulți ani, citeam primul volum (și singurul, de altfel) din Eragon. Am rămas fascinată și curioasă în privința poveștilor cu dragoni, dar cumva… am crescut și am uitat să mai cred în fantezii și în legende. Am căzut pe panta romanelor de dragoste, mai mult sau mai puțin erotice, am descoperit distopiile și am citit din ce în ce mai multe povești cu eroi tineri, uitând astfel de imaginația pe care o aveam, copii fiind. Până când… Simona, una dintre scriitoarele zilelor noastre, ce promite să ne cânte și încânte pe ritmul provocărilor și capcanelor, a scris un articol cu cele mai interesante serii care trec neobservate. Cert e că mi-am îmbogățit TBR-ul atunci într-un mod alarmant. Printre acele serii, se număra, bineînțeles și “Temeraire”. Un val de nostalgie m-a făcut să-mi doresc să pășesc din nou în această lume a dragonilor și, după ce am citit primul volum din seria scriitoarei Naomi Novik, nu regret că am ales să ascult de Simona. “Dragonul maiestății sale” mi-a întrecut așteptările.

        Când deschizi romanul, încă de la prima pagină, te întâmpină imaginea unei bătălii sângeroase prin care reușești să plasezi cât de cât locul din istorie – bătăliile dintre Anglia și Franța în plină epocă napoleoniană. Suntem pe mare, unde îi cunoaștem faptele de vitejie ale căpitanului de marină Will Laurence când, întâlnind o fregată franceză, se luptă și reușește să o cucerească.

   “Puntea corabiei franceze care sălta pe valurile mării agitate era lunecoasă de sânge; o lovitură l-ar fi putut doborî la fel de ușor pe cel ce o lansa ca și pe cel care-i era ținta. În focul luptei, Laurence n-avea timp să se minuneze de proporțiile rezistenței, dar, chiar și prin amorțeala confuză a febrei bătăliei și prin vălmășagul de săbii și fum de pistoale, observă teribila expresie de agonie de pe chipul căpitanului francez, în timp ce le striga vorbe de îmbărbătare oamenilor săi.”

    Laurence descoperă că echipajul este împuținat, că mare parte din ei zăceau pe punte morți sau muribunzi și că cei care abia se mai țineau în picioare, erau suferinzi și trași la față. Trecuseră prin foamete sau boală gravă înainte de a se lupta cu furtuna ce se sfârșise abia în acea dimineață, ca mai apoi să cadă pradă căpitanului Laurence. Francezii nu avuseseră nicio șansă de izbândă, dar au vrut să lupte până în ultima clipă. De ce, vă întrebați?! Se pare că transportau un “obiect” taaaarrreee prețios. Un ou!

     “Laurence se apropie și privi în jos, la ou. Nu era aproape nicio îndoială în privința naturii sale, deși nu putea afirma nimic cu certitudine, din proprie experiență. După ce primul moment de uluire trecu, întinse mâna șovăitor și atinse coaja cu mare băgare de seamă. Era netedă și tare la atingere. Își retrase mâna aproape imediat, nevrând să riște să-i facă vreun rău.”

     Nu era un ou oarecare, ci un ou de dragon. În lumea fascinantă creată de scriitoarea Naomi Novik, dragonii erau folosiți de către armată în Aviație. Ofițerii erau antrenați încă de mici copii, li se desemnau câte un ou și așteptau ca acesta să eclozeze și să-i accepte ca stăpâni.

     Ei bine, oul lui Laurence a fost ceva mai special. Se pare că acesta fusese un dar de la însăși Împăratul Imperiului chinez către Napoleon, dar datorită vremii furtunoase, a distanței mari pe care fregata franceză a fost nevoită să o străbată pentru a căra un dar atât de prețios, coaja oului se întărise și se estimează că va ecloza în foarte scurt timp. Astfel, Laurence este nevoit să ia o decizie rapidă, iar pentru că meseria de Aviator nu era deloc una ușoară, lasă sorții să decidă numele celui pe care dragonul îl va vedea pentru prima dată și, în concluzie, îl va alege ca stăpân.

     “… primul crâmpei de mișcare putu fi zărit înăuntru: vârful unei aripi crestate țâșnind afară, gheare făcându-și loc printr-o altă crăpătură.

     Sfârșitul veni brusc: coaja se crăpă aproape drept prin mijloc și cele două jumătăți fură azvârlite într-o parte și în alta pe punte, parcă de nerăbdarea ocupantului oului.  Micul dragon rămase în mijlocul bucăților, scuturându-se energic pe pernă. Era încă acoperit de mâzga din interior și sclipea ud și lucios sub lumina soarelui; trupul său era de un negru pur, nepătat, de la bot până la coadă, și un oftat de uimire străbătu echipajul când puiul își desfăcu aripile largi, cu șase falange ca evantaiul unei doamne și marginea de jos acoperită cu însemne ovale, în nuanțe de gri și albastru-închis strălucitor.”13241482_1198163886871313_224018364_o

      Cine spune, însă, că sorții vor decide din prima încercare…?! Puiul de dragon va ști una și bună… de ce se încruntă bărbatul din fața lui?! Aceasta fuse prima lui curiozitate și chiar primele cuvinte… Bineînțeles… adresate lui Laurence.

     “- De ce te încrunți?

     – Îmi cer iertare. N-am vrut. Numele meu este Will Laurence. Iar al tău?

     … dragonașul se frământă câteva momente cu întrebarea, după care, cu un aer nemulțumit, spuse:

     – N-am niciun nume.

      – Pot să-ți dau eu unul?

     Făptura – sau, mai bine zis, el, căci glasul era categoric unul masculin – îl cercetă din nou, se opri să-și scarpine un punct aparent fără cusur de pe spate, apoi, cu o indiferență neconvingătoare, zise:

      – Dacă dorești.

       (… )

    – Temeraire. Se gândea la mărețul cuirasat pe care îl văzuse lansat la apă, cu mulți ani în urmă: aceeași elegantă alunecare. (… )

     – Temeraire. Da. Numele meu este Temeraire. Clătină din cap, un gest ciudat, cu capul bălăbănindu-se la capătul gâtului lung, și adăugă, imperativ: Mi-e foame.”

    Și așa se naște un dragon, pe numele său Temeraire și tot acum, un om al Marinei devine Aviator.  Nu era chip ca dragonul să accepte alt stăpân și cum țara era cu mult inferioară Franței cu privire la numărul dragonilor și al efectivelor din Aviație, Laurence se vede nevoit să-și sacrifice viața, țelurile și meseria pentru a sluji Anglia.

     O relație cum nu am mai întâlnit în alte romane se va naște între Temeraire și Laurence. Se spunea că între un ofițer și dragonul său trebuie să existe o legătură strânsă, devotament și prietenie, dar cei doi sunt mai mult de atât – sunt o familie, sunt un tot. Scenele dintre ei sunt înduioșătoarea: grija pe care și-o poartă unul altuia și mai ales, modul prin care se protejează și se apără unul pe celălalt, atenția continuă pe care i-o acordă Laurence și modalitatea acestuia de a-i hrăni nevoia de cunoaștere a micului dragon, dorința de a-i dărui giuvaiere din cele mai frumoase…

    „- Temeraire! strigă el, trecând prin poartă, şi capul mândru se ridică deodată.

    – Laurence? făcu el. Nesiguranţa din glasul lui era dureroasă.

    – Da, sunt aici, răspunse Laurence, apropiindu-se grăbit, aproape alergând la sfârşit.

    Mormăind încetişor, în adâncul gâtlejului, Temeraire îşi încolăci aripile şi picioarele din faţă în jurul lui şi îşi frecă nasul de el cu grijă; Laurence mângâie botul neted.”

    Temeraire este un dragon, dacă nu unic, cu siguranță special. Cu un aspect ce-l deosebește de toți ceilalți dragoni din armata Angliei, însetat de cunoaștere și învățătură, cunoscător al mai multor limbi (dragonii cunosc limbile la care sunt “supuși” cât timp se află încă în ou), dotat cu o personalitate fermecătoare și inteligență uimitoare, Temeraire își va face cu greu loc în rândurile celorlalți dragoni. Ca de altfel și Laurence va întâmpina numeroase probleme la adaptarea în noul mediu, ușor ostil datorită faptului că el era, de fapt, un om al Marinei și “s-a ales” cu un dragon într-un mod atât de ușor pe când alții sunt antrenați toată viața lor pentru a fi ofițeri în Aviație și tot nu reușesc să primească unul.

    Pe lungul drum al descoperirii cărei rase aparține Temeraire, întâlnim tot soiul de dragoni, care mai de care mai diferit în colorit, mărime și mai ales, în calități. Tot aici cunoaștem și ofițeri care încalcă “codul” și-și neglijează dragonii… întâmplare ce va avea un final nefericit pe care vă las să-l descoperiți voi. Cert e că, dacă aș fi putut, sigur aș fi dat iama în paginile romanului pentru a-l pedepsi pe ofițerul Rankin.

    Nu sunt adepta descrierilor lungi și mai ales, nu sunt adepta romanelor care descriu antrenamente, tactici de luptă și bătălii propriu-zise, dar în universul fantastic din seria Temeraire, nu ai cum să nu te pierzi printre cuvinte și să nu urmărești cu sufletul la gură mișcările echipajelor, luptele încrâncenate dintre dragoni și evoluția acțiunii.

    Cum se va termina bătălia dintre cele două popoare?! Ce îi așteaptă pe eroii noștri mai departe…?! Veți afla doar citind romanul “Dragonul Maiestății sale”.

     Povestea lui Laurence și a lui Temeraire se întinde pe parcursul multor volume așa că nu trebuie să vă temeți dacă vi se pare că acest prim volum nu abundă în acțiune. Sunt convinsă că în volumul doi, o dată cu călătoria pe care vor fi obligați s-o facă cei doi, aventura se va înmulți și vom asista la scene spectaculoase.

sigla NemiraCartea Dragonul Maiestății Sale de Naomi Novik a fost oferită pentru recenzie de către Editura Nemira. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Nemira. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de Facebook.

Autor: EmM

Surse foto: pinterest.com

 

10 COMMENTS

  1. Pare interesantă cartea asta :) Poate îi voi da cândva o șansă. Felicitări pentru recenzie, Ema ;)

  2. Suna interesant. Probabil in timp o voi citi :) . Probabil….nu ma atyrage acest gen dar nu zic nu definitv :)

  3. Pe mine tot Simona m-a tentat cu aceasta serie, dar inca nu am reusit sa ma mobilizez :D Felicitari pentru recenzie!

  4. O vreau si eu. Pare atat de fascinanta incat nu cred ca voi rezista mult si o voi cumpara.

Leave a Reply