Feminism, structuralism, postfeminism

Feminism, structuralism, postfeminism

Feminism, structuralism, postfeminism

 

    “Post feminism is not against feminism, it’s about feminism today” spune una dintre frazele care definesc ideologia feministă contemporană. Prezentă în spațiul intelectual la mai bine de două decenii de la post-modernism, postfeminismul preia de la acesta structura poliedrică și proteică prin care este capabilă să aglutineze concepte aparent diferite. De altfel, societatea contemporană valorizează în mod evident abordările fragmentare și lipsite de unitate. Argumentul principal este acela că realitatea nu se suprapune unei ideologii coerente, prin urmare a adopta una înseamnă a falsifica realitatea. Recunoaștem în această abordare viziunea pe care structuralismul a impus-o asupra întregii societăți. Probabil Claude Levi Strauss nu și-a imaginat că lucrarea sa Structures élémentaires de la parenté va avea un astfel de impact asupra întregii gândiri. Practic, el este principalul ”responsabil” de pulverizarea întregii gândiri contemporane. Nu neapărat și de impasul ideologic în care a ajuns, pentru că aici au concurat mai mulți factori, atât economici cât și ideologici.

    Revenind la postfeminism, acesta vrea să propună o nouă formă de independență, care nu mai presupune o solidaritate de grup a femeilor, ci este mai curând centrată pe alegerea individuală. Valorile pe care postfeminismul le propune sunt hedonismul cu accent pe plăcerea sexuală, cultura de consum, moda, umorul, și valorizarea corpului femeii. Este, poate, elementul care diferențiată în mod esențial postfeminismul de feminism, situându-l din acest punct de vedere pe poziții antagonice. Obiectualizarea corpului feminin, respinsă cu vehemență de feminismul ”clasic”, este acceptat de actuala ideologie și valorizat într-o manieră specifică. Dacă este să analizăm cu obiectivitate, trebuie să recunoaștem că tipologia pe care postfeminismul o propune este surprinzător de apropiată de valorile pe care civilizația tradițională, dominant masculină, le promova.

    Un exemplu elocvent în reprezintă industria de publicitate, care exploatează mai mult ca oricând stereotipurile de gen, deși majoritatea agențiilor au în posturi cheie femei. Dacă aș fi cinic, aș spune că pentru ele este mai profitabil să exploateze stereotipurile de gen, care obiectualizează și sexualizează femeia, decât să lupte împotriva lor. Prefer să fiu onest și să recunosc că tipul acesta de abordare, întâlnit nu doar în industria de publicitate, ci în majoritatea corporațiilor se înscrie perfect în valorile promovate de postfeminism.

    Două lucruri aș dori să mai remarc. Primul este absența totală a oricăror dezbateri teoretice despre feminism în spațiul public de la noi, semn că abstractizarea și conceptualizarea nu sunt interesante pentru femei. Al doilea este clivajul din societatea noastră din acest punct de vedere. Dacă în mediul urban suntem într-o zonă postfeministă, în mediul rural ne situăm în epoca pre-feministă.

    Probabil toate acestea par teoretizări aride. Dar una dintre marile diferențe dintre noi și societatea occidentală este că aceasta din urmă s-a construit (și) ca urmare a marilor dezbateri intelectuale, care la noi au lipsit de cele mai multe ori.

Sursa foto> Theouttake.net

SIMILAR ARTICLES

6

4 COMMENTS

    • Și.. după ce ai trecut de tilu? Bănuiesc totuși că ai o părere și despre articol..:)

  1. Mare curaj sa ai sa poti trece dincolo de titlu! Pentru cine reuseste, articolul este extrem de interesant!

Leave a Reply