Fidelitate
Fidelitatea este subiectul care naște cele mai multe discuții într-un și în jurul unui cuplu. Cu toate astea, sunt lucruri care pot strica o relație în mod mult mai decisiv decât o aventură de o noapte a unuia sau altuia dintre parteneri. Ce spuneți despre lipsa totală de încredere în partener? Sau despre refuzul de a îi acorda un minim drept la intimitate? Sau la încercarea repetată de a îi obstrucționa accesul la orice activitate care îl ajută în dezvoltarea personală?
Dacă întrebați un bărbat, și acesta va fi cât se poate de sincer, va recunoaște că preferă o parteneră care poate are o aventură (discret, pentru că așa sunt aventurile femeilor, discrete, nu ca ale bărbaților care par că ard de nerăbdarea de a și le etala, pornind de la premisa că degeaba ai cucerit cea mai fermecătoare femeie din lume, dacă lumea nu o știe), dar știe să îl facă să se simtă bine când ajunge acasă, în locul unei partenere care îi este fidelă, dar pentru care celălalt nu contează și nu există ca individualitate.
Desigur, cele două nu se exclud și mulți îmi vor spune că ideal este să existe și una și alta. Și fidelitate, și respect pentru individualitatea celuilalt. Numai că eu spun faptul că primul subiect, fidelitatea, este omniprezent în discuțiile despre cuplu. Cel de-al doilea nu. Acesta pare secundar și cumva mai puțin important. O aventură de o noapte, poate fi rezultatul unei rătăciri, a unei curiozități, a unei frustrări pur sexuale. În fine, cauzele pot fi foarte multe, și nu toate au legătură cu o lipsă de afecțiune sau de respect față de partener. Dar subminarea lui sistematică, refuzul de a îi acorda independența în gândire sau acțiune, desconsiderarea opiniilor lui mai ales când sunt contrare cu ale tale, refuzul de a înțelege că femeile și bărbații sunt diferiți și au nevoi diferite, pentru că înțeleg lumea diferit, toate astea au legătură cu desconsiderarea partenerului.
Și, cu toate astea, fidelitatea e mai importantă. De ce? Pentru că reflectă un egoism. Pentru că vorbește despre TINE când vorbești despre celălalt. Este, de fapt, tot o incapacitate de a îl înțelege pe cel de lângă tine. Sau mai bine spus, refuzul de a te gândi la el.
O nefericire în doi pare pentru multă lume mult mai dezirabilă decât o fericire în care unul dintre cei doi a făcut loc celui de-al treilea pentru o clipă trecătoare.
Partajează asta:
SIMILAR ARTICLES
7 COMMENTS
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Interesant punct de vedere. Fidelitatea nu tine doar de respectul pentru partener, ci si de repectul de sine. Diferitele motive ale fiecarui cuplu pt a fi sau a nu fi fidel ține de caracter, împrejurări, măşti. Discuția poate fi lungă și subiectivă .
Pe bune?? Alexandru articolul tau este interesant…pana la un punct. Deci, fidelitatea inseamna egoism 🙂 .
Atunci, o spun cu mana pe inima si imi asum: prefer acest egoism, de ambele parti. Nimeni nu este perfect. Deci nici eu 😛 . Fidelitatea tine si de respect (dupa cum bine a spus si VeRo Nica.
Acum, sincer, acest aspect/subiect poate fi dezbatutr si este de ani de zile si tot nu am ajunge la acelasi numitor.
Inceputul articolului mi-a placut, si chiar eram de acord cu ce ai spus. Asta pana in momentul in care ai mentionat ca fidelitatea este egoism. Daca este asa, si eu imi asum egoismul, pentru ca, asa cum au spus si fetele, consider fidelitatea ca fiind respectul fata de tine, in primul rand, si apoi, fata de persoana de langa tine. Da, sunt de acord ca exista si curiozitate sau diverse tentatii, insa trebuie sa fii constient ca in momentul in care ai facut o alegere, ti-o asumi. Eu merg pe principiul ca daca relatia nu merge, mai bine ii pui capat, decat sa tradezi persoana de langa tine.
Nu mi s-a întâmplat până acum să intervin la propriile mele articole. Acum o fac pentru că am senzația că nu am fost bine înțeles. Toate femeile au sărit în sus când am pus semnuș egal între fidelitate și egoism. Niciuna nu a scos un singur cuvinețel despre cea de-a doua situație pomenită de mine. S-or simți cumva cu musca pe căciulă?
Sfanta si eterna ipocrizie feminina!
Drama barbatilor este ipocrizia feminina. Ele nu vor sa fie mintite, este suficient cat de mult se mint singure! Totul pentru a pastra aparentele! Oare cat le tine de cald minciuna in care citesc nefericirea lor in ochii nefericiti ai partenerului?
de data asta am sa-i dau dreptate lui alexandru,si am sa va spun ca poti trece mai usor peste o infidelitate,cu conditia sa nu devina un obicei,decat peste faptul ca esti desconsiderat;dar cel mai cumplit este sa fii singur in doi.dar e adevarat ca se poate discuta mult pe acest subiect.felicitari,mi-a placut articolul
iar pentru anonymus ;sa stii ca la fel se poate spune sfanta ipocrizie sau poate minciuna masculina.
lucrurile spuse de alexandru sunt valabile pentru ambele sexe.