Flacara iubirii-de Nicholas Evans-Editura Nemira

Flacara iubirii-de Nicholas Evans-Editura Nemira

by -
15

Flacăra iubirii de Nicholas EvansFlacara iubirii de Nicholas Evans

Titlul original: The Smoke Jumper
Editura NEMIRA
Nr. pagini: 575
Traducere: Cristina Niculescu
An apariție în România: 2010

Flacăra iubirii este o carte răvășitoare care ne oferă un mix tulburător de prietenie, dragoste, vină, regrete, depășirea limitelor, altruism, onoare, loialitate și devotament. Problemele sunt complexe iar soluția ideală nu există, dar cine spune că viața ar fi simplă sau perfectă?
Nicholas Evans este un maestru al cuvintelor, oferindu-ne o descriere extrem de sugestivă a locurilor și peisajelor, astfel că de multe ori simți că parcă te uiți la un film. De asemenea, ne sunt redate cu lux de amănunte trăirile personajelor, frământările acestora, astfel că înțelegem foarte bine motivațiile lor, ceea ce i-a determinat să ia anumite decizii la un moment dat.
De multe ori facem anumite alegeri în viața, dar alteori destinul hotărăște în locul nostru, iar noi nu avem decât să ne adaptăm la ceea ce ne este oferit.

Acțiunea cărții începe într-o vară, în care evenimentele produse vor schimba irevocabil destinul celor implicați, lăsându-i însemnați pe viață.
Ed și Connor erau doi buni prieteni, uniți de o pasiune comună. Amândoi urmaseră cursurile de pompieri parașutiști în acelașii timp și se înțeleseseră din prima clipă. Chiar aveau gestul lor care îi lega: înainte de fiecare misiune se loveau cu pumnul peste piept, acesta însemnând ”inimi de foc”. După trei ani erau la fel de buni prieteni și, pe timpul verii, se angajau în Missoula, pentru a efectua misiuni de stingere a incendiilor ce izbucneau în pădurile din Montana. În timp ce Ed era un sudist stilat și un bun muzician, elegant și cu o înfățișare aristocratică, extrovertit și gata mereu să spună o glumă bună, Connor era un fermier calm și laconic, care făcuse o pasiune din arta fotografică. Cineva spusese că dacă cei doi ar fi făcut o singură persoană, ar fi ieșit un tip minunat, trăsăturile lor fiind complementare. În fiecare vară, cei doi împărțeau același apartament. În acea vară fatidică ceva se schimbase, totuși. Ed a venit însoțit de prietena lui Julia, amândoi fiind profund îndrăgostiți unul de celălalt și nedorind să se despartă pe o perioadă atât de mare de timp. Julia urmase cursuri de psihologie și alesese să se implice într-un proiect de reabilitare a adolescenților cu probleme, într-o tabără de vară.
Într-una dintre misiunile de stingere a incendiilor, Connor își scrântește o gleznă, fiind nevoit să se retragă o perioadă din activitate. În timpul acesta petrece mai mult timp cu Julia, la îndemnul lui Ed făcând mai multe drumeții împreună. Cei doi încep să se simtă tot mai atrași unul de celălalt, simțindu-se, în același timp, copleșiți de vinovăție din această cauză. Nici unul dintre ei nu își exprimă însă pe față sentimentele față de celălalt.
Curând, un accident va zgâlțâi din temelii viețile tuturor. O adolescentă din grupa Juliei fuge în timpul nopții, în urma unei altercații cu un alt adolescent rebel. Un incendiu izbucnește pe neașteptate, iar Julia este cuprinsă de disperare. Își reproșează că nu a fost destul de vigilentă, că nu a supraveghet-o îndeajuns. Simte că nu se va ierta niciodată dacă adolescenta va păți ceva. Ed și Connor ajung în grabă la locul incendiului. Din nefericire, adolescenta fugise în cea mai periculoasa zonă, într-o vale ca un cazan. Într-o zonă similară, în care izbucnise un incendiu cu ceva timp în urmă, își pierduseră viața treisprezece pompieri. Ed se accidentează grav în timpul misiunii, iar Connor realizează că nu mai are nici o șansă pentru a o salva pe adolescentă, ci doar pe Julia, care plecase după ea. În ciuda împotrivirii acesteia, care îl lovea frenetic cu mâinile și picioarele, urlând să nu o abandoneze pe fată, reușește să o târască în afara zonei de pericol, timp în care Julia vede cum adolescenta este cuprinsă de flăcări. Cutremurator!

După accident, Ed a rămas cu sechele. Arsurile și fracturile s-au vindecat în câteva luni, dar din păcate a suferit dezlipiri de retina la ambii ochi, orbind cu desăvârșire. Julia i-a rămas alături în fiecare clipă, iar după șase luni au hotărât să se căsătorească. Ed l-a rugat pe Connor, care stătuse departe de ei până atunci, să îi fie cavaler de onoare. După nuntă, Connor i-a anunțat că vrea să plece ca fotograf de război în zonele de conflict.
Julia și Ed și-au cumpărat o casă superbă în Missoula, iar Ed a început să predea lecții de pian unor copii. Veselia acestora i-au făcut să conștientizeze că își doresc și ei un copil. Din păcate, după un an, nu se întâmplase nimic, astfel că Ed se hotărăște să își facă analizele și constată că era complet steril, în urma tratamentelor urmate pentru diabetul de care suferea de când era copil. Connor a venit în vizită, după o misiune în Bosnia, iar Ed a venit cu o propunere năucitoare: Connor să fie tatăl biologic al copilului lor. Ambii, deși stupefiați la început, nu pot refuza, fiecare din propriile motive. Inseminarea artificială reușește din prima încercare, iar Julia dă naștere unei fetițe, Amy, care fizic semăna atât cu ea cât și cu Connor. Ed insistă ca nașul fetiței să fie Connor.

Lucrurile nu se opresc însă aici. Destinul mai are încă multe planuri.

M-au impresionat mult toate cele trei personaje principale ale cărții, toate având caractere puternice. Fiecare a primit mai multe cărți necâștigătoare la jocul vieții și a acționat în consecință. Suferi pentru fiecare în parte. Fiecare dintre ei merita să fie fericit dar, uneori, fericirea cuiva înseamnă nefericirea altcuiva.

Ed este un personaj remarcabil. Fiul unui afacerist tenace, care pornise de jos și se ridicase prin propriile puteri, și al unei sudiste grațioase, cu un simț artistic desăvârșit, moștenise căte ceva de la fiecare. De la mamă luase gena artistică, ajungând un muzician talentat, plin de sensibilitate, iar de la tată moștenise un spirit de aventură și puterea de a lupta, ceea ce îl împinsese spre meseria de pompier parașutist. Din păcate, de mic copil trebuise să își înfrunte propriile limite fizice, fiind diagnosticat cu diabet de la vârsta de șase ani.
După accident, deși uneori un pitic malițios îi șoptea în creier că Julia de fapt nu îl iubea, ci se căsătorise cu el dintr-un sentiment de vinovăție sau pentru că simțea că are o datorie față de el, firea lui optimistă îl alunga imediat. Julia era raza lui de lumină, cea care aducea căldura în viața lui. ”Ea nu numai că îi ținea loc de ochi, era sursa lui de inspirație și de curaj și dorul lui de viață. În întunericul zilelor și nopților sale, nu își dădea seama unde se sfârșește el și unde începe ea. Erau una și aceeași persoană, indivizibilă.”
Este impresinantă pofta lui de viață, dorința de a-și depăși, încă o dată, limitele fizice. Deși nu mai putea zări nimic, îi roagă pe cei din jur să îi descrie ceea ce văd, pentru a-și făuri o imagine mentală. ”Connor îngenunche în spatele lui și, în timp ce râul fremăta alături, începu să-i deseneze planetele și stelele și să le numească pe fiecare în parte. În timp ce desena, văzu o stea căzătoare și îi spuse lui Ed. I-o descrise și îi desenă traiectoria căderii în arc pe omoplat. Și în mintea lui cea plină de întuneric Ed începu să le vadă pe toate, strălucitoare și argintii, sclipind în noapte, și fură în secret o fărâmă de lumină de la ele și o puse la păstrare în inima lui.”
Este un luptător, o persoană cumsecade și cinstită. De la bun început a insistat ca poza cu ei trei să fie așezată la vedere în casă, iar Amy să știe adevărul: că are o mamă, un tată și un bio-tată. De altfel, toți prietenii și toate rudele erau la curent cu cine era tatăl biologic al lui Amy.
O iubea nespus pe Amy și era foarte mândru că ea era extrem de talentată la pian, cât și la cântat, reușind să scoată niște note minunate. Era ceea ce el numea triumful instruirii asupra geneticii, ținând cont că nici Julia, nici Connor nu aveau nici cea mai mică înclinație la muzică.

Connor este, la rândul lui, un personaj memorabil. Puternic și neînfricat, dar și loial în același timp, este copleșit de sentimente de vinovăție simțindu-se atras, fără voia lui, de iubita celui mai bun prieten al său. Face ceea ce este onorabil și consideră că este cel mai bun lucru pentru toți trei. Se retrage din viața lor, alegând o meserie riscantă de fotograf profesionit în zonele de conflict de pe glob, ajungând astfel în Bosnia și în Rwanda, reușind să surprindă scene de o cruzime extremă, care l-au marcat profund. După un conflict în care era să-și piardă viața împreună cu o colegă de meserie, Sylvie, ajung amândoi în camera de hotel și fac dragoste cu intensitate, aproape rănindu-se unul pe celălalt.
Nu era dragoste ceea ce făcuseră ei și nici măcar ceva pe aproape. Fusese mai degrabă o căutare a unei certitudini, o poftă animalică disperată. Pentru că se avântaseră în moarte, simțiseră nevoia să o exorcizeze, să se convingă că sunt în viață. Durerea era dovada vieții, așa că trebuia să aibă un rol de jucat. Au țipat cu fiecare părticică din carne, deși nu știa exact către cine sau ce, ca să se convingă că undeva, dincolo de toate atrocitățile, sălășluia o fărâmă de omenesc, feroce și primordială.”
În curând, Sylvie își va pierde viața într-o zonă de conflict, călcând pe o mină antipersonal…
De altfel, și Connor ducea o viață la limită, asumându-și riscuri nebunești, nepăsându-i prea mult dacă trăia sau murea. Fotografiile făcute l-au făcut celebru, a câștigat mulți bani, dar ce folos? În sinea lui este plin de tristețe. Femeia pe care o adora îi era inaccesibilă, iar copilul lui, pe care îl îndrăgise nespus din prima clipă, era de fapt al altuia, iar el se mulțumea doar să le trimită vederi și mici cadouri din locurile în care ajungea. Iar faptul că realizează la un moment dat că nu a reușit să schimbe nimic prin fotografiile făcute, că atrocitățile se înfăptuiau în continuare, îl determină să se implice la nivel personal, implicându-se în misiuni extrem de riscante de salvare a unor copii.

Julia este o persoană altruistă, care a simțit o vocație pentru meseria de psiholog, pe care o face cu pasiune. Chinuită de sentimente de vinovăție pentru tragedia incendiului, hotărăște să își dedice întreaga viață lui Ed, fiindu-i alături și sprijinindu-l necondiționat. Își înăbușă sentimentele pentru Connor, deși, uneori, fără voia ei, acestea răzbat la suprafață. Propunerea uimitoare a lui Ed mai întâi o bulversează pentru ca mai apoi, din toate frământările ei, să se cristalizeze o hotărâre.
Opri mașina, traversă strada și rămase un timp să privească râul. Unii dintre copaci începuseră să pălească. Și încet, în lumina aurie, începu să înțeleagă. Ca o furtună care trece, toate îndoielile și temerile care o chinuiseră atâta timp se liniștiră și se risipiră și în acel moment înțelese, cu limpezime, ce voia de fapt.
Pe Connor nu-l putea avea, dar exista șansa să-i poarte în pântece copilul. Un copil care să fie fărâmă din el, fărâmă din ea, iar pentru Ed, cel mai mare dar posibil.”
Totuși, și pe Ed îl iubește mult. Este mândră de el, de tenacitatea lui, îi apreciază bunătatea și optimismul.

Amy este un copil adorabil. Fizic, semăna cu părinții ei biologici, cu părul blond ca al lui Connor și ochii căprui închis și pielea măslinie ca Julia. La temperament însă semăna surprinzător de mult cu Ed, gălăgioasă și amuzantă, iute la mânie și un pic egoistă. La fel ca și Ed, te putea da gata oricând cu o replică inteligentă. Mai mult, talentul ei la muzică era absolut remarcabil, iar Ed glumea uneori zicând că, până la urmă, se pare că ceva din genele lui se transmiseseră totuși. Mult mai matură decât vârsta ei, este foarte sigură de ceea ce își dorea, iar micuța mână de ajutor pe care o oferă la un moment dat destinului mi-a plăcut foarte mult.

Vă invit să descoperiți în carte cum se termină această emoționantă saga, care ne poartă din împădurita Montana până în mult frământata Africă. Destinul va avea, din nou, un rol hotărâtor.
Dacă v-aș spune că este o carte cu un clasic happy-end aș minți, pentru că asta ar însemna să trădez unul din personaje. Și totuși… A avut și el parte de felia lui de fericire, pe care a apreciat-o la justa valoare și pentru care a fost extrem de recunoscător.

Vă asigur că nu veți uita prea curând această carte, care îți atinge sufletul.

”Niciodată lucrurile importante în viață nu se petrec din întâmplare. Dar, chiar și pe cele care fac parte din destinul nostru, uneori trebuie să le aștepti ceva timp și alteori chiar să le provoci…”

colaj Flacara Iubirii

sigla Nemira


Cartea Flacăra iubirii de Nicholas Evans a fost oferită pentru recenzie de către Editura Nemira. Poate fcomanda de pe site-ul Editura Nemira. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Autor: Tyna

15 COMMENTS

  1. Mersi pentru detalii Tyna. Acum stiu ca nu prea e genul meu de carte, dar cred ca pentru cei care apreciaza amoruri din astea prelungite cu multa suferinta va prinde chiar bine . ;)

  2. Monica, nu o fi pe gustul tau, dar sa stii ca mie mi se potriveste manusa ! :) abia astept sa ma delectez cu ea!

  3. Felicitari Tyna si multumesc pentru recenzia frumoasa si detaliata! Nu am citit cartea, dar cred ca este sensibila si ravasitoare! Se vede ca te-a impresionat, ai reusit sa tranasmiti acest lucru!

    • Tyna, cartea este este exact ce imi doresc.
      Chiar aveam nevoie de o recomandare buna.
      Multumesc.

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro