Frumos şi cu inima de gheaţă de Lisa Kleypas-recenzie

Frumos şi cu inima de gheaţă de Lisa Kleypas-recenzie

"- Niciodată nu le cere scuze femeilor. Asta confirmă faptul că ai greşit şi le inflamează şi mai tare."

Frumos şi cu inima de gheaţă, de Lisa Kleypas-recenzie

Titlul original: Cold-Hearted Rake
Nr. pagini: 367
Editura Miron
Traducere: Cornelia Cerneţchi Pascu
Anul: 2017
Gen: Historical romance, Romance

Seria The Ravenels: 1. Frumos şi cu inima de gheaţă (Cold-Hearted Rake), 2. Vreau să fiu soţia ta (Marrying Winterborne), 3. Devil in Spring, 4. Hello Stranger (data estimată pentru apariţie februarie 2018)

   De când am terminat cartea Frumos şi cu inima de gheaţă simt că am rămas cu un zâmbet subtil pe buze, de parcă aş deţine un secret şi ceilalţi nu au habar de el. Sentimentele sunt contradictorii şi nu ştiu dacă să fiu fericită că am fost surprinsă plăcut de autoare sau enervată pentru că mi-a dat o lovitură sub centură cu finalul. Genul historical romance întotdeauna va fi pentru mine o oază de relaxare şi sunt şanse slabe să mă sătur prea curând.

   Cele două poveşti care prind viaţă printre rânduri au un farmec aparte, o doză de dulce şi amar încât te întrebi ce le rezervă viitorul. Pentru a înţelege cel mai bine evenimentele, voi încerca să vă transpun în Anglia anului 1875, dar fără a strica atmosfera acelor timpuri. Cei care aţi citit seriile Wallflowers şi Hathaways sunteţi cumva familiarizaţi cu frumuseţea locurilor din Hampshire. Faptul că Lisa Kleypas se reîntoarce cu drag la acele peisaje înseamnă că o inspiră.

Un titlu nobiliar, o avere ruinată și o femeie interzisă

      Devon Ravenel se trezeşte moştenitor peste noapte. Urăşte să îşi asume responsabilităţi, iar viaţa plină de desfrâuri pare să-l caracterizeze. La fel ca restul predecesorilor săi, consideră că este de datoria lui să nu-l intereseze decât propria viaţă. Moartea vărului său-Theo îi va aduce Eversby Priory-proprietate ruinată, o văduvă tânără şi 3 fete aflate la vârsta măritişului, dar fără zestre. Fără să se gândească prea mult alege să vândă totul şi să revină la viaţa însufleţită de la Londra, dar ceva îl reţine şi amână momentul.  

   Conflictele nu întârzie să apară şi gândurile lui Devon vor fi cunoscute de toată lumea, inclusiv de frumoasa văduvă. Certurile înflăcărate în loc să-l ajute, mai mult îl pun pe jar şi parcă simte o plăcere să se tot interpună în calea ei.

“Ea ieşi, ignorîndu-l complet. Nu mai făcu nici o reverenţă. Uluit, dar şi revoltat, Devon privi uşa, zicîndu-şi că nici o femeie nu-l tratase vreodată cu atîta dispreţ. Simţea că explodează. De ce naiba îl condamna ea pentru situaţia în care se găsea, deşi nu fusese alegerea lui?
– Ce am făcut, ca să merit asta ? întrebă el. West se strîmbă.
– În afara faptului că ţi-a auzit intenţia de a o alunga şi de a-i distruge casa?
– Dar mi-am cerut scuze!
Niciodată nu le cere scuze femeilor. Asta confirmă faptul că ai greşit şi le inflamează şi mai tare.

   Ceea ce nu ştiau cei din jur este că Lady Kathleen Trenear este măcinată de remuşcări. Se consideră vinovată de moartea soţului ei. Scurta ei căsătorie de câteva zile, dar şi şocul că dintr-o dată s-a întors de unde a plecat, de data aceasta fără nimic, într-un fel o fac de neatins. Cum poate să plângă pe cineva care o trata ca pe un obiect în casă şi care nu ştiuse să se comporte cu blândeţe? Theo murise din cauza nesăbuinţei, urcase băut şi nervos pe un cal, iar folosirea violenţei asupra bietului animal i-a adus o căzătură fatală.

    Familia ei a tratat-o ca pe un animal ce trebuie dresat şi nu le-a păsat că fiica lor este mai mult de atât. Credea că ar putea fi fericită în căsnicie, dar sfârşitul a fost aproape. Acum este văduvă, singură şi la un pas de a fi pe drumuri. Singurele ei plăceri sunt dresajul cailor, o abilitare care stârneşte admiraţia celor care o văd. Alături de animale se simte cel mai bine, mai greu este să strunească bărbaţii care o scot din sărite cu pretenţiile lor puerile. Ei par să nu înţeleagă cum stau cu adevărat lucrurile, au impresia că totul li se cuvine.

   Devon Ravenel are acum un titlu imobiliar şi numai privirea pe care o aruncă asupra proprietăţii îl îngrozeşte. Ştie că banii le lipsesc cu desăvârşire, iar perspective nu se întrevăd la orizont. Fratele său West ştie doar să bea, veşnic cu capul în nori, nu are habar de ştirile care circulă, de preţul scăzut al cerealelor şi de sursele care ar putea să le aducă venituri. Chiar dacă Devon pare un fluturatic nu este atât de ignorant şi deţine suficiente informaţii.

   Dialogurile dintre cei doi fraţi sunt savuroase, se tachinează şi nu se sfiesc să se eticheteze. Generaţii întregi au dus la acest declin al familiei Ravenel, ce mai contează dacă ei vor alege să nu se căsătorească şi să trăiască după bunul plac.

 

Deşi Devon şi West erau de familie bună, ei nu făceau parte din elită, ştiind foarte bine cît de greu era să te menţii într-o lume unde regulile complicate şi ritualurile îi deosebesc pe aristocraţi de oamenii de rînd. Devon ştia că moşia Eversby era o capcană pentru el, fiindcă nu genera destul venit cu care să se autosusţină, aşa că avea să-i consume venitul anual modest, îl va zdrobi, după care îl va distruge şi pe fratele său.
Ar fi bine ca neamul Ravenel să se încheie cu noi, zise Devon. Nu sîntem buni de nimic şi cui o să-i pese dacă ne stingem ?”

   Timpul petrecut la ţară i-a arătat şi alte aspecte care ar putea să le vadă. De ce să nu încerce să dea o şansă domeniului? De ce să nu spere? Ar putea fi distractiv şi de ce nu, ar putea să încerce să intre în graţiile frumoasei văduve. Liniştea peisajului rustic îl loveşte din plin, oamenii de pe proprietate au nevoie de sprijinul lui, să fie ajutaţi, îndrumaţi. Cum să facă faţă la asemenea responsabilităţi? Şi totuşi, un moment de slăbiciune manifestat de Lady Trenear îl stimulează să mai aştepte o vreme … ceva.

   Ca să se detaşeze merge la Londra să caute investitori, să discute cu oamenii, să vadă ce speranţe sunt. Mesajele trimise de la distanţă către Lady Kathleen Trenear sunt destul de clare. Vrea să elimine doliul, să facă schimbări radicale în casă şi să demonstreze tuturor că există un nou stăpân. Ar vrea să fie în mai multe locuri în acelaşi timp, dar nu reuşeşte şi îl trimite pe West să îl reprezinte, să soluţioneze problemele cu arendaşii. Pofta asiduă pentru băutură şi lipsa unui program mai mult îi încurcă, dar ambiţia sau poate remarca frumoasei văduve va fi ca un duş cu apă rece. Din omul indiferent şi lipsit de ţel, West se va implica total în viaţa de la ţară. Va simţi plăcerea de a comunica şi de a înţelege nevoile celor din jur, va munci cot la cot cu ceilalţi şi nu se va plânge pentru nimicurile care înainte i-ar fi făcut viaţa un iad.

   Atracţia ce o simte pentru Kathleen îl atrage pe Devon ca un magnet şi revine pentru o perioadă de timp la Hamphire. Tot ce pare să îşi dorească este să afle ce aromă au buzele ei. Atingerea scopului îi va aduce un lung şir de provocări pe care le caută cu lumânarea.

   Pentru prima dată, fratele său-West nu-l mai poate susţine pe fratele său în demersurile sale de a prinde în mreje pe Lady Trenear.

 

Citind revolta din privirea fratelui său, zise: relaţiile tale de obicei nu rezistă mai mult decît carnea într-o maşină de tocat. Ai o fire al naibii de vulcanică şi, dacă modul în care ai procedat cu ea mai devreme este un exemplu al modului în care vei rezolva neînţelegerile…
– Destul, îl opri Devon cu calm periculos.
West continuă:
– Devon, noi doi ne-am trecut cu vederea mereu greşelile, dar asta nu înseamnă că nu le observăm. Ce simţi tu este dorinţă carnală, oarbă. Ai decenţa şi las-o în pace. Kathleen este o femeie sensibilă, blîndă, care merită să fie iubită…iar dacă tu ai o asemenea capacitate, eu nu am văzut-o în viaţa mea. Văd ce s-a întîmplat cu femeile care au ţinut la tine. Nimic nu-ţi răcoreşte pasiunea mai repede decît afecţiunea.
Devon îl privea cu răceală.”

   În cartea Frumos şi cu inima de gheaţă iese la iveală o altă poveste care se va naşte dintr-un incident nefericit. O vizită la ţară, un invitat surpriză şi un accident care ar fi putut fi fatal pentru Devon le va deschide multora ochii. Simpla prezenţă a lui Rhys Winterborne la Eversby Priory, accidentat şi la un pas de a rămâne marcat pe viaţă, îl va aduce în calea uneia din fete, cea mai mare dintre surori, dar lipsa unei zestre şi fără perspective în societate îl vor atrage iremediabil, în fond asta şi căuta.

   La început doar o voce, dar Lady Helen Ravenel va fi un balsam pentru suflet şi va tânji după mai mult. Ea ar putea fi o rampă de lansare în societate pentru un bărbat lipsit de titlu nobiliar. Rhys are o situaţie materială de invidiat, munceşte foarte mult, dar duce o viaţă solitară. Societatea nu-l acceptă şi secretele care le ascunde construiesc în jurul său ziduri de nepătruns.

“- Vorbeşte-mi.
– Dacă vrei, zise ea ezitînd. Despre ce să vorbim ?
El ar fi dorit să o întrebe dacă a orbit permanent, nu înţelesese nimic cînd i s-a spus ce a păţit, fiindcă era ameţit. îi venea greu să formuleze întrebarea, dar nu se putea abţine de la acest gînd, cît timp era singur în cameră. Se temea de răspuns. Acum avea nevoie de confort şi ceva care să-i distragă atenţia.
Avea nevoie de ea.
– Să-ţi vorbesc despre orhidee? zise ea ca să rupă tăcerea. Cuvîntul vine din mitologia greacă. Orchis era fiul unui satir şi a unei nimfe.
La o petrecere în cinstea lui Bacchus, Orchis a băut prea mult vin şi a încercat să o seducă pe o preoteasă. Bacchus a fost nemulţumit şi a dat ordin ca Orchis să fie sfîşiat în bucăţi. Bucăţile au fost împrăştiate peste tot, iar unde cădea o bucăţică, acolo creştea o orhidee.
Făcu o pauză, se aplecă să ia ceva. Era ceva delicat şi parfumat care îi atingea buzele crăpate…cu vîrful degetului ea îi ungea buzele cu o cremă.
– Mulţi oameni nu ştiu că vanilia este fructul unei orhidee agăţătoare. Avem şi noi una în sera din grădină. A crescut şi s-a urcat pe doi pereţi laterali. Când una dintre flori este matură, se deschide dimineaţa, iar dacă nu este polenizată, se închide seara şi nu se mai deschide niciodată. Florile albe şi beţele din interior au cel mai dulce miros din lume…
Pe măsură ce ea continuă, Rhys avea senzaţia că pluteşte, iar febra scăzuse.”

   Finalul cărţii ne arată o nouă perspectivă asupra viitorului şi ne provoacă să aşteptăm cu nerăbdare volumul 2 al acestei serii incitante.

    Chiar dacă este un historical romance scris de o autoare pe care o îndrăgesc din ce în ce mai mult, trebuie să remarc şi punctele slabe ale acestei cărţi. Temperamentele celor doi protagonişti: Devon şi Kathleen au umbrit pagini întregi din carte. Schimbările care s-au petrecut au făcut din Devon un alt bărbat. Viaţa i-a trecut prin faţa ochilor şi l-a forţat să vadă ceea ce ascunde cu sârguinţă. În schimb pe Kathleen a făcut-o rece, distantă, capricioasă. Acum vrea totul, acum ar renunţa la acele mici plăceri. Incertitudinile au umbrit farmecul şi m-au lăsat să aştept, să visez, să îmi doresc mai mult. Probabil de aceea mi-am canalizat energia şi bucuria către Helen, tânăra frumoasă, timidă care ascunde atât de mult rafinament. Chiar dacă este cea mai mare dintre surori, ea alege să nu încurce pe cei din jur şi să se resemneze refugiindu-se printre mirosul florilor de orhidee. Chiar îmi doresc pentru ea un viitor de poveste şi un nou volum plin de viaţă alături de Rhys Winterborne.

   Frumos şi cu inima de gheaţă este diferită de restul cărţilor citite pentru că abordează situaţia din Anglia, necesitatea modernizării proprietăţilor şi soluţiile care apar pentru a opri falimentul celor care nu au suficiente fonduri pentru a întreţine domenii întregi. Departe de viaţa lipsită de griji de la Londra se află nevoile arendaşilor care depind de o bucată de pământ, iar nobilii sunt datori să îi susţină nu doar cu vorbe, ci cu soluţii fiabile pentru a salva culturile sau poate pentru a schimba direcţia mersului. Apariţia căilor ferate, a fabricilor, dezvoltarea industriei pentru unii a fost mană cerească, iar autoarea Lisa Kleypas nu s-a sfiit să prezinte aceste avantaje. Ieşirea din rutină, sentimentele contradictorii m-au captivat, enervat, stârnit pentru ca la final să îmi spune: De ce s-a terminat? Răspunsul îl voi afla în cartea Vreau să fiu soţia ta. Acolo voi avea parte de Rhys şi de imperiul Winterborne.

Cartea Frumos şi cu inima de gheaţă de Lisa Kleypas a fost oferită pentru recenzie de către Editura Miron. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Miron. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant 

 Surse imagini: pinterest.com

16 COMMENTS

  1. Incitanta recenzie! Si imaginile adaugate sunt foarte bine alese. Te ispitesc sa citesti cartea :D
    Uite ca pana acum nu am citit “Frumos si cu inima de gheata”, dar imediat cum intra pe mana mea si “Vreau sa fiu sotia ta”, am sa le devorez pe amandoua.

    • Alina, a venit si randul meu. Da, sa stii ca este interesanta cartea si imaginile prezinta viziunea mea asupra lecturii. Acum stau si ma gandesc cum va fi urmatoarea, prea a lasat autoarea actiunea in suspans.

    • Da, Rhys este special prin simplitate. Omul are o tarie de caracter, a construit un imperiu fara sa fie ajutat de titlu sau familie, munceste foarte mult, numai ca este singur. Comportamentul lui fata de Helen este contradictoriu, dar bine stabilit(ea are statut social, iar el bani-o combinatie ciudata, dar nu imposibila). Si finalul chiar este surprinzator si are legatura cu florile de orhidee.
      Probabil stii si tu ca sunt sensibile, au nevoie de anumite conditii atmosferice, ei bine, chiar asa si este. :) Vom intelege dupa ce terminam ambele volume care este adevaratul mister, cert este ca din vol. 1 reiese ca Rhys este mai mult decat pare.

    • Multumesc Maria, da, asa si este. Am citit foarte multe carti ale ei, dar parca are surse inepuizabile de idei. Unele m-au cucerit iremediabil, altele nu s-au ridicat la asteptari, dar chiar si asa, tot o indragesc.

  2. Rysh este…ce ma enervat finalul!!!nu imi venea sa cred!Dar ,cand am aflat ca va veni si continuarea si protagonisti sunt Helen si Rhys,m-am mai linistit!
    Am savurat din plin povestea dintre Devon si Kathleen!Eu as vrea si povestea lui West!!!
    Felicitari Mili,super prezentare,am citi-o cu placere!!

    • Inteleg perfect. Cea mai mare durere este sa ramai suspendat cu actiunea. Abia astept cartea, presimt ca va fi interesanta..mult mai interesanta

  3. Așa frumos scrii tu despre cărțile citite, Mili… Parcă ai vorbi despre copiii tăi… :)

    • Multumesc Andreea. Ma straduiesc sa transmit celor din jur ceea ce simt. Da, cartile sunt copilasii mei, ii tratez cu respect pe fiecare.

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro