Îndrăznește să iubești de Katie McGarry -recenzie

Număr pagini: 480
Editura Epica
Traducere: Adrian Deliu

EPICA/+14 ani/Contemporary Fiction/Drama, Romance, Teens, First Love

Seria Destine la limita: 1 Destine la limită ( Pushing the Limits -2012), 1.1. Crossing the Line (2013), 1.5. Breaking the Rules (2014) 2. Îndrăznește să iubești (Dare You To – 2013), 3. Cu el pentru totdeauna (Crash Into You-2013), 4. Mai puternici împreună-Take Me On (2014), 5. Chasing Impossible (2016)

Dac-ar ști cineva adevărul despre viața pe care o duce acasă Beth Risk, mama ei ar fi trimisă la închisoare, iar Beth, adolescenta de șaptesprezece ani, cine știe unde. Așa că ea își protejează mama cu orice preț. Până în ziua în care unchiul ei își face brusc apariția, forțând-o pe Beth să aleagă între libertatea mamei și propria fericire. Așa se întâmplă că Beth se pomenește locuind împreună cu o mătușă care n-o vrea și frecventând o școală care n-o înțelege. Deloc. Cu excepția unui băiat care n-ar trebui s-o înțeleagă, și totuși…
Ryan Stone e băiatul de aur al orașului, un jucător de baseball vedetă… cu secrete pe care nu le poate destăinui oricui. Nici măcar prietenilor cu care împarte totul, inclusiv permanentele provocări spre fapte nebunești. Iar cea mai nebunească dintre toate? S-o invite la o ieșire împreună pe skaterița care nici că putea să fie mai puțin interesată de el.
Dar ceea ce debutează ca o provocare ajunge să fie o atracție intensă la care nu se așteptau nici Ryan, nici Beth. Dintr-odată, băiatul cu imagine impecabilă își riscă împlinirea visurilor — și viața — pentru fata pe care o iubește, iar fata care nu lasă pe nimeni să se apropie prea mult se provoacă pe ea însăși să vrea totul… 

Îndrăzneşte să iubeşti – Katie McGarry

Acum ceva timp am terminat de citit Îndrăznește să iubești, dar am simțit nevoia să mă adun, sentimentele care mi le-a stârnit, furia și nefericirea personajelor principale provocate de părinții lor m-au revoltat. Din păcate unii oameni nu merită să se bucure de statutul de părinte. Se știe că este ceva sfânt să poți da naștere unui copil, să-l iubești și să-l protejezi cât mai mult timp, dar sunt atât de multe excepții de la aceste mici privilegii încât foarte mulți nu ajung să cunoască dragostea, sunt abandonați sau nevoiți să se maturizeze rapid.

Beth Risk este cunoscută din Destine la limită ca o fată rea ce fumează, bea, se droghează și are un temperament destul de acid pentru cei șaptesprezece ani ai ei. Foarte puțini îi cunosc adevărata identitate, păstrează secrete inclusiv pentru singurul ei prieten Isaiah-baiatul tatuat pasionat de mașini. Are o personalitate puternică, tânjește să fie iubită, protejată, dar în schimb duce o viață pe muchie de cuțit, muncește la Taco Bell și locuiește împreună cu o mătușă care nu o prea interesează ce face, dar nu face o dramă din acest lucru pentru că este în continuă mișcare. Principala ei îndeletnicire este să își protejeze mama, să o adune beată de prin baruri, să-i ofere mâncare și să fie sigură că are facturile plătite. Tatăl ei a părăsit-o de mică și se învinovătește zi de zi pentru acest lucru, crede că mama sa a ajuns o epavă din cauza ei și trebuie să se revanseze oferindu-i cât mai multe. Mama sa n-are loc de muncă, este dependentă de droguri, alcoolică, trăiește într-o mizerie de nedescris și suportă bătăile iubitului său. Beth a suferit același tratament din partea amantului mamei, dar a fost salvată la timp de către prietenii ei, numai coșmarurile au rămas.

Ryan Stone este un băiat de aur, excelează în orice și-ar propune, dar pare sa fie născut pentru baseball. Își dorește să ajungă jucător profesionist și să își împlinească un vis.
Viața lui din afară se vede perfectă, dar pe măsură ce timpul trece realizează că totul este o întreagă prefăcătorie, părinții au o reputație impecabilă și nu vor să admită că Mark, băiatul lor cel mare este gay. Statutul lor îi împiedică să accepte că au probleme și se mulțumesc doar cu forțarea indirectă a lui Ryan, singurul care le-a rămas de manipulat.
Tatăl lor a avut grijă să le canalizeze viața copiilor săi pe îndeplinirea propriilor sale vise, fără să îl mai intereseze pe parcurs dacă își mai doresc să facă și altceva decat baseball.
Mark a protestat părăsindu-și familia, iar Ryan se simte abandonat, trădat, suferă în tăcere, dar în timp își va da seama că are și alte talente-ar putea fi și scriitor.

Ryan simte că baseballul este totul. Așa gândea înainte ca viața să se schimbe radical și să apară alte oportunități.

Gwen (fosta iubita)”– Nu e decât baseball, insistă ea.
Cum aş putea s-o fac să înţeleagă? Dincolo de îngrăditură e o ridicătură de pământ, o dungă care duce spre cele patru baze, toate înconjurate de un teren cu gazon tuns. E unicul loc de care am simţit că aparţin.
– Baseballul nu înseamnă numai un joc. Înseamnă mirosul de popcorn plutind prin aer, imaginea gângăniilor bâzâind lângă luminile nocturnei, asprimea pământului sub pantofii de sport. E nerăbdarea care ţi se acumulează în piept în timp ce se cânta imnul, şuvoiul de adrenalină din clipa în care bâta din mâinile tale izbeşte mingea, e năvala sângelui când arbitrul strigă lovitură după ce-ai aruncat. E o echipă întreagă de băieţi care-ţi acoperă fiecare mişcare, o tribună plină de oameni care te aclamă şi te încurajează. E… viaţa.”

Totul a început cu o provocare în Taco Bell. Obținerea numărului de telefon al skateriței cu ajutorul unui zâmbet, o treabă atât de ușoară la prima vedere, dar atât de complicat pe parcurs. Beth-skaterița este plictisită de genul acesta de băieți și îi arată că se străduie inutil … el chiar nu poate … să câștige. Atracția dintre ei, schimbul de replici îi captivează, îi enervează, dar ceva le atrage atenția. La prima vedere sunt total opuși, dar cum ar fi dacă ar într-o zi s-ar trezi împreună?

Întalnirea este dată uitării și Beth revine la normalitate, este chemată să își adune mama din bar, arată deplorabil, murdară, beată, drogată și furioasă pe iubitul ei care a înșelat-o. Într-un moment de neatenție, aceasta se răzbună distrugându-i mașina, numai că Beth vrea să își salveze mama și ridică bâta ce fusese folosită, iar poliția o prinde în fața faptului. Așteaptă cu disperare ca mama să recunoască adevărul, dar preferă să îi facă semne tacit să nu dezvăluie ce s-a întâmplat. Pentru a nu face rău singurei ființe pe care o iubea, alege să suporte consecințele, numai că la ieșire din pușcărie totul se schimbă. Apare în viața ei o altă persoană în care crezuse cu sfințenie și sperase că va veni să o salveze-Scott Risk, fratele tatălui său și tutorele său legal. Condițiile sunt clare: va locui cu el și soția sa, va respecta toate regulile, va merge la școală și nu va lua legătura cu mama sa. Dacă le va ignora, mama sa riscă închisoarea și secretul ei va fi descoperit.
Se duce o luptă interioară cruntă, nu știe ce vrea, trecut sau prezent. Acum se poate bucura de condiții decente de viață, o cameră a ei, liniște, curățenie, dar ea preferă să își arată disprețul față cei din jur. O nemulțumește totul, inclusiv revederea la noua școală a unor persoane din copilărie. Își amintește că iubea culorile, florile, panglicile, zâmbea, se simțea iubită, dar acum nu vrea să riște, nu poate să-și permită acest lux, n-ar putea să sufere o nouă pierdere din viața ei.

Ryan o revede pe Beth și îl intrigă cu prezența, își amintește că are un pariu de câștigat, dar acum miza este alta, trebuia să iasă împreună la întâlnire și să se suporte timp de o oră. Ușor, nu? Fiecare are propriile planuri, numai că totul va fi dat peste cap. Ryan va ajunge să descopere pe parcurs o mică parte din Beth și poate împreună vor înțelege ce înseamnă compromisul.

„Scott îmi pune o mână pe umăr şi gesticulează spre magazin.
– Ryan, ţi-o prezint pe nepoata mea, Elisabeth.
Ea iese din magazin şi-şi încrucişează braţele peste piept. Păr negru. Inel în nas. Siluetă zveltă, cu forme abia sugerate. Cămaşă albă, încheiată la doar patru nasturi între sâni şi buric, blugi la modă şi ochii daţi peste cap în clipa în care mă zăreşte. Îmi simt stomacul prăbuşindu-se, ca şi cum aş fi înghiţit o bucată de plumb. E posibil ca asta să fie cea mai nefericită zi din viaţa mea.”

„– Încântat să te cunosc, zice Arogantul băiat din Taco Bell, ca și cum nu ne-am fi întâlnit niciodată. Poate că nici nu-şi aminteşte. Sportivii, de obicei, nu sunt inteligenţi. Muşchii le devorează creierul.
– Cred că faci caterincă de mine, ce dracu’?”

„Dumnezeule, îl urăsc pe Ryan. Cum stă aici, perfecţiunea întruchipată, cu viaţa lui perfectă şi corpul perfect şi zâmbetul perfect, prefăcându-se că n-a mai dat ochii cu mine niciodată până acum. Îmi aruncă o privire cu coada ochiului şi-mi dau seama de ce-şi revarsă farmecele. Ryan vrea să-i producă impresie lui Scott. Ghici ce? Nenorocirea, fără doar şi poate, adoră să nu fie singură. Viaţa mea n-ar trebui să fie singura naşpa.”

„– Nu mai sunt copilul de-atunci. Pe oameni îi interesează numai ce sunt acum.
– Cât crezi c-o să dureze până când lumea şi-o aminti de mine sau de mama?
Intenţia mea fusese s-o spun pe un ton urâcios, ca o ameninţare, dar mi-a ieşit unul blând şi mă urăsc pe mine însămi pentru asta.
Scott mă priveşte şi mi-e silă de compasiunea din ochii lui.
– Lumea o să-şi amintească de tine la fel cum îmi amintesc eu: ca de o fată frumoasă care iubea viaţa. Iritată de faptul că el continuă să vorbească despre fata aia demnă de plâns, îmi desprind privirea de a lui.
– Ea a murit.”

Ryan „Ceea ce mi se pare mai interesant decât orice este că, deşi e Miss Antisocial, nu evită oamenii. Mda, foarte mulţi copii se ascund vederii generale. Se pitesc în bibliotecă înainte de începerea orelor sau pe timpul pauzei de prânz. Ei scapă de contactul vizual şi se strecoară printre umbre, ca şi cum ar fi posibil să vină la şcoală, fără să fie vreodată detectaţi. Nu e cazul lui Beth. Ea se ţine tare pe poziţie. Pune stăpânire pe spaţiul din jurul ei și rânjeşte cu superioritate dacă se-ntâmplă să se apropie cineva prea mult, ca şi cum l-ar provoca să se ia de ea. Un zâmbet care provoacă mă stârneşte pe mine.”

Un rol decisiv în această fugă continuă a lui Beth l-a avut Scott, unchiul său, dar pentru ea n-a contat. A alergat cu disperare iar și iar către mama sa pentru ca în final să decidă, soluția este părăsirea localității, doar asa putea scăpa de mânia lui Trent, amantul violent, capul răutăților. Scott a fost cel care a avut grijă să îi ofere tot ce n-a avut el, s-a străduit să îi facă viața frumoasă și să o încurajeze pentru a nu suferi. A fost alături de ea când s-a născut și a iubit-o mai mult decât părinții ei, dar s-a întors mai târziu decât își plănuise. Ea trebuie să lase în urmă demonii trecutului și să găsească o cale de ieșire din acest infern în care se află.
În acest vârtej al sentimentelor a fost și Isaiah, un prieten adevărat care a iubit-o necondiționat pe Beth și dacă s-ar fi putut ar fi mutat luna din loc pentru fericirea ei, numai că ea a înțeles că întotdeauna îi va fi doar…prieten.

Am trait fiecare clipă alături de cei doi în tentativele de a lupta cu răutatea celor din jur. Prietenii lor i-au ajutat să se simtă în largul lor și cumva să se cunoască prin ochii acestora. Micile gesturi, o privire, o atingere, un zambet sau poate o mărturisire m-au făcut să apeciez mai mult povestea dintre Beth și Ryan, față de precedenta -Noah și Echo.
A înclinat balanța…povestea vieții lor, pierderile, neputința, lupta disperată de a găsi o cale de ieșire, acest tot unitar, a fost un balsam pentru mine.

Cuvintele „pot„, „nu pot” si „te provoc„, vor fi folosite frecvent, dar vor avea drept scop conturarea pas cu pas a unei frumoase povești de iubire între cei doi.

9,7 puncte/10

Cărţi Young Adult/Editura Epica