Interviu altfel cu Bogdan Munteanu

Interviu altfel cu Bogdan Munteanu

by -
9

Interviu altfel cu Bogdan Munteanu

Bogdan Munteanu s-a născut la Arad, la 28 aprilie 1979. Din 1997 locuieşte în Timişoara.
A publicat trei volume de povestiri (Vals pe fire de păianjen – Ed. Limes, 2010, şi Bine te-am rătăcit, Incognito! – Ed. Limes, 2011, Ai uitat să râzi-Ed. Nemira, 2016). A publicat proză şi în reviste (Dilema veche, Orizont, Luceafărul, Zona literară, Tiuk, Subcapitol etc.) şi antologii (Cele mai frumoase proze ale anului – Ed. Adenium, 2014, Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism – Ed. Polirom, 2014, Prietenii despre care nu mai ştii nimic – Ed. Brumar, 2012 s.a). A colaborat cu articole la revista online Hyperliteratura şi la lunarul Bună dimineaţa, Bucureşti!. A organizat mai multe evenimente culturale pentru promovarea literaturii şi a autorilor români contemporani şi a susţinut numeroase lecturi în instituţii de învăţământ. În 2013 a coordonat, alături de Marius Aldea, proiectul Scriitorii sunt pe Facebook, care a câştigat premiul pentru cea mai bună campanie de PR/Marketing/CSR la Gala Industriei de Carte din România, ediţia a III-a. În 2014, Bogdan Munteanu a fost unul dintre invitaţii celei de-a treia ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM). În prezent lucrează la un roman, colaborează cu articole la revista online Bookaholic şi moderează, în Timişoara, întâlnirile Ce mai faci, scriitorule?, organizate de Librăria Cărtureşti. (sursa nemira.ro)

carti Bogdan Munteanu

1.Povesteşte-ne o amintire din copilărie care te-a emoţionat sau te-a marcat în vreun fel.

Toate amintirile din copilărie sunt acum emoționante. Rareori mă-ncrunt, cele mai multe dintre ele mă fac să zâmbesc. Asta-nseamnă că am avut o copilărie faină, dar și că trag de timp, uite, n-am răspuns la-ntrebare. Așa.  

Ne băgaseră MTV, ce nebunie! Toată lumea avea, din senin, o melodie preferată. Avea și maică-mea una, mai mult ca sigur, și mă râcâia că nu știam care-i aia. Nu prea îndrăzneam s-o bâzâi cu chestii de doi lei, părea mereu preocupată. Mi-am pregătit terenul. M-am lăudat că am luat un 10 la română (sau la mate, sau la geogra, nu mai țin minte, că e mult de-atunci, așa cum nu mai știu nici dacă l-am luat pe bune sau am trombonit). Zecele și-a făcut treaba, ca-ntotdeauna. I-am prins zâmbetul – asta-i, m-am încurajat, acum e momentul, un-doi-trei-și, bagă! Și-am întrebat-o, nici măcar n-am așteptat să zică na, fain. Hai, treci la masă, că se răcește, am auzit. M-am aprins. Am insistat. Că de ce nu-mi zice. Că sigur are. Toată lumea are. Na, eu n-am, a spus.

M-am așezat la masă. Am mâncat piure, șnițele & clătite. Sau ce-o fi gătit mama atunci. În timp ce-nfulecam, am ales eu pentru ea. Am fredonat o zi, două, băr iț no secârâfais, no secrârâfaaaais, no secârâfais ăăătol. Elton John părea un tip simpatic.

 2. Cum te-ai integrat ca adolescent în liceu, cum a fost prima întâlnire, dar primul sărut?

Perioada liceului a fost mai mișto decât cea a copilăriei, am râs uluitor de mult. Aș putea spune că în liceu am descoperit râsul. Primul sărut? Hm, a fost mai devreme, într-a șaptea, la mare. În mare. O fată se prefăcea că are nevoie de un salvator și, culmea, se uita insistent la mine. M-am apropiat, am prins puteri miraculoase și muah, ne-a luat valul. Am căutat-o o dată pe facebook, de dragul valului ăluia. N-am dat de ea. Și-o fi găsit un salvator de cursă lungă.

 3. Ce visuri aveai ca adolescent şi dacă s-au împlinit sau nu?

Mi-am dorit mult să joc baschet, ca taică-meu. Ghinion, maică-mii nu i-a surâs ideea. Am început să merg la antrenamente pe furiș. Evident, n-a ținut, mai devreme sau mai târziu, maică-mea se prindea de vrăjelile mele. Am așteptat un timp, până mi s-a-ngroșat vocea și-am putut să răcnesc BASCHET. Ăsta era visul, de fapt, să fiu bun, da’ bun, la ceva. Să prind un pic de încredere. Și-am prins. Și n-a fost rău.

 4. Cum vezi viaţa alături de un partener şi ce-ţi doreşti de la o relaţie?

O văd exact cum e acum. În linii mari, seninătate, discreție, susținere. Ochi calzi. Râs în doi. Empatie.

 5. Ce crezi că ar trebui să ştie un adolescent când porneşte în viaţă? Ce relaţie ar trebui să fie între un adolescent şi părinţii lui?

1) Să știe să răspundă la întrebarea ce crezi că ar trebui să știe un adolescent când pornește în viață.

2) Fair-play să fie. Fără cartonașe galbene sau, mai rău, roșii. Un joc plăcut ochiului, ca să zic așa. Fără prea multe goluri.

 6. Ce alte pasiuni, în afară de scris mai ai?

Oamenii și cărțile. Sportul, o nostalgie. Și cam gata. CV-ul. Interviul.

Mulţumesc Bogdan Munteanu, că ai acceptat să răspunzi la câteva întrebări mai.. ..altfel! Arci!

Mulţumim şi noi, Mili şi Iasmy!

9 COMMENTS

  1. felicitari, un autor despre care nu stiam prea multe poate -l intalnesc vreodata pe la Carturesti Timisoara.

  2. Imi place mult autorul ! Felicitari pentru acest interviu superb ! Mult succes in continuare ! ;) ;)

  3. Felicitări, Arci! Felicitări autorului pentru activitatea sa și pentru pasiunea pentru scris!

  4. Felicitări, nu știam de autor,mă BUCUR ca am aflat acum prin intermediul interviului tau Arci!

  5. Felicitari! M-am amuzat! Mi-a placut maxim faza cu “salvatorul de cursa lunga”. :) :)
    PS. Inca mai rad! =))

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro