Justitiarii de Adam Creed-Editura Univers

Justitiarii de Adam Creed-Editura Univers

by -
8

”Un bărbat care a fost acuzat de pedofilie, dar nu a fost niciodată condamnat, este asasinat cu o cruzime inimaginabilă în apartamentul său din Londra, în care nu se vede nici o urmă de intrare prin efracţie."

Justiţiarii de Adam Creed

Titlul original: Suffer the Children
Editura: Univers
Traducere: Dana Covăceanu
An aparitie: 2012
Numar pagini: 336

     Citind pe copertă scurta prezentare făcută cărţii: ”Un bărbat care a fost acuzat de pedofilie, dar nu a fost niciodată condamnat, este asasinat cu o cruzime inimaginabilă în apartamentul său din Londra, în care nu se vede nici o urmă de intrare prin efracţie. La puţin timp după aceea un altul este torturat şi lăsat în viaţă doar pentru a trăi o vreme cu teroarea că va suferi din nou aceleaşi chinuri. Pentru a investiga aceste crime, detectivul inspector Will Wagstaffe trebuie să se întoarcă în trecut şi să se confrunte cu propriii săi demoni: oare va reuşi să-i învingă?”, m-am gîndit că va fi o carte de acţiune uşor citibilă. Dar s-a dovedit  a fi o carte de acţiune antrenantă şi foarte interesantă, în acelaşi timp, o carte care pune multe întrebări şi probleme, care ne vorbeşte despre oameni, destine şi vieţi din prezent şi din trecut. Acţiunea este foarte densă, personajele sunt foarte multe aşa că e greu de povestit, dar vă voi spune totuşi câte ceva vorbind mai mult despre personaje, acţiunea lăsându-vă pe voi să o descoperiţi.
       Personajul central, detectivul Staffe, nu este un poliţist tipic. Nu face meseria pentru bani (pentru că are suficienţi, investind moştenirea de la părinţi) ci pentru că îi place ceea ce face, e bun la asta şi încearcă în acelaşi timp să dea de cel care i-a ucis părinţii, moment care i-a schimbat viaţa şi lui şi surorii lui. Crescuţi o perioadă de bunic, apoi pe cont propriu el simte tot timpul că nu a făcut destul pentru a-şi ajuta sora, care porneşte pe drumul ei (are un băiat Harry, pe care unchiul îl iubeşte foarte mult) în relaţii proaste, dar care erau propriile ei alegeri şi cu toate că încearcă n-o poate ajuta prea mult, ea irosind cu diverşi prieteni toată partea ei din moştenirea de la părinţi. Ţelul nedeclarat al vieţii lui este să-l găsească pe ucigaşul părinţilor săi şi asta îl face să-şi rateze viaţa sentimentală, singura lui preocupare fiind meseria. Mânat de propriii săi demoni îşi neglijează oarecum colegii, interacţionînd cu ei mai mult la serviciu, interesat doar uneori superficial de viaţa lor proprie. Dar cercetarea crimelor care urmează îi răstoarnă oarecum convingerile şi scara de valori demonstrîndu-i că lumea nu este numai în alb şi negru.

       Crezul lui: ”Uneori, doar uneori să fii un poliţist adevărat înseamnă să ştii ce poţi face nu ceea ce nu poţi” îl va băga de multe ori în încurcătură, pentru că în timpul cercetărilor va pendula pe linia subţire dintre lege şi fărădelege, dintre adevăr şi minciună, dintre realitate şi ficţiune, adevărat pentru o cauză bună, dar….
Totul începe cu o crimă, este ucis într-un mod feroce Karl Colquhoun, închis şi eliberat condiţionat cu acuzaţia de pedofilie. Cu toate că Pennington, şeful său, nu este iniţial de acord (susţinând că Staffe, trebuie să plece în concediu până se liniştesc lucrurile cu procesul avut cu J. Golding un şef de bandă) el începe cercetările, coordonându-şi echipa. În timpul  cercetărilor este atacat un alt pedofil Guy Montefiore, care o urmărea pe Tanya Ford. Guy nu moare, dar nu vrea să vorbească decât cu Staffe, căruia de fapt îi transmite să lase lucrurile cum sunt, dar detectivul îşi dă seama că acestuia îi este prea frică şi pentru el, dar şi pentru fiica lui Thomasina, pe care Helen, soţia lui, o ţinea departe de el.
        Şi începe un carusel al cazurilor şi descoperirilor, pentru că primeşte o săptămână să descopere vinovatul, altfel cazul va fi dat Poliţiei Metropolitane. În cercetări este ajutat de echipa lui Janine, Pulford, Johnnson, Josie, fiecare cu problemele lui personale, cu propriile dezamăgiri şi eşecuri. Află că mai fusese un caz al unei asistente sociale Lotte Stensson, care molestase copii, omorâtă în chinuri cu ani în urmă. Un alt caz nesoluţionat de cei de la Protecţia Copilului era al copiilor lui Karl din prima căsătorie pe care mama lor Debra Bowker îi dusese în Tenerife, iar copiii celei de-a doua soţii Leanne fiind luaţi de cei de la serviciile sociale.
       Află despre Sally Watkins, care în urma atacului unui pedofil, caz nesoluţionat, ajunge prostituată, părinţii ei se despart, tatăl Tyrone, o epavă, stă toată ziua la tv, iar mama dispărută, părăsindu-i. Când o găseşte pe Linda Watkins (mama lui Sally) rămâne uimit de ceea ce vede: o femeie stăpână pe ea, care a acţionat conform crezului ei: ”Probabil credeţi că sunt o persoană rea. Dar ştiţi, dacă aş fi rămas cu familia mea, m-aş fi trezit îngropată de vie. Peste 50 de ani m-ar fi găsit moartă şi m-ar fi pus în sicriu fără ca nimeni să ştie că am trăit, că am existat”.
      În timpul cercetărilor se izbeşte des de numele celor de la Protecţia Copilului, asistenta socială Carly Kellerman, procuroarea de caz Ruth Merritt, avocatul din oficiu Stanley Buchanan şi de faptul că după ce se întocmea dosarul, cei în cauză renunţau la proces. Dar de menţiunea VNAD-un grup de ajutorare a persoanelor cu asemenea probleme, găseşte pe un cec o iniţială “J”, află că fostul lui partener Jessop fusese într-o relaţie cu procuroarea R. Merritt. Îi face acestuia o vizită, bănuindu-l de amestec în toate aceste crime, mai ales că găseşte probe care-l duc la concluzia că toate persoanele implicate în aceste cazuri sunt cumva unite împreună cu un alt personaj Ross Denness, pe care iniţial îl crezuse doar un bătăuş. Un alt coleg de-al lui de la Poliţia Metropolitană, Smethurst cu care trebuie să colaboreze la cazuri şi care-l cunoaşte bine, îşi dă seama că încearcă oarecum să-l ferească pe Jessop şi-i spune: ”Eşti prea loial Staffe. Iar asta e o caracteristică a fraierilor.”
       Şi toate astea în timp ce încearcă să jongleze cu propriii lui demoni, relaţia eşuată cu Sylvie, întâlnirile cu Rosa (o prostituată cu care de multe ori doar stă de vorba şi care chiar ţine la el) sau încercările de-a accepta că viaţa surorii lui Marie este aşa cum crede ea că e bine şi cum şi-o face. De fapt Marie îi şi spune: ”Ideea este că noi trebuie să ne trăim vieţile noastre. Nu pe ale unor oameni dispăruţi” ştiind că el este marcat încă de faptul că nu l-a găsit pe ucigaşul părinţilor săi.
        Şi toate lucrurile răbufnesc, dar în acelaşi timp se aşează în matca lor. Şi exact cum l-a surprins pe Staffe aflarea unor lucruri care-l fac să renunţe la elucidarea completă a cazului, lăsând că vină să atârne pe un subaltern al lui (a cărui fiică fusese şi ea victima unui pedofil-lucru pe care el nu-l ştia), care de fapt şi mărturiseşte şi apoi moare (fiind în faza terminală de cancer), aşa am rămas şi eu mai mult decât surprinsă pentru că sincer nu mă aşteptăm la un asemenea deznodământ.
       Dacă vreţi să aflaţi cine şi cum era implicat în conflict, cine şi de ce a ucis, cum încercau adulţii să sprijine copiii din cazurile respective şi cum îi pedepseau pe cei pe care justiţia îi lasă să scape citiţi cartea.
        Vă asigur că merită, sper doar că v-am stârnit curiozitatea.

Editura Univers

Cartea Justiţiarii de Adam Creed a fost oferită pentru recenzie de către Editura Univers. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Univers. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Autor: Arci

8 COMMENTS

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro