orice poveste e o divagaţie de la ceea ce nu e în poveste

La câinele fidel Jocuri și jucării de Alexandru Sincu

Editura Tracus Arte
Nr. pagini: 226
An apariție: 2015

Emigrat din România în 1984, Alexandru Sincu trăieşte de atunci la Paris. Figură legendară a Literelor din anii ’70 şi până la plecare, a fost unul dintre animatorii Cercului de semiotică şi un mare dascăl „socratic”.

Narațiune polițistă printre alte câteva, în jocul romanului La câinele fidel, desfășurat îndeosebi într-un club pentru pensionari cu pasiunea jocului și o prăvălioară unde se vând jocuri si jucării de altădată și de niciodată, două istorii închise una într-alta transformă lumea în care ești sau nu ești într-una în care poți să fii și totodată să nu fii. Asta îl pune în încurcătură pe detectivul care se străduie să dea de urma unui tânăr care lasă în urma lui ce n-a adus și pleacă fără să iasă pe ușă.
Romanul ‘La câinele fidel’ este o provocare și un deliciu.” – Matei Vișniec

Motto-ul cărții ”…Ogni storia e divagazione rispetto a quanto non e nella storia…” – Oreste Reis, în traducere ”…orice poveste e o divagaţie de la ceea ce nu e în poveste…”, ne dă un indiciu despre ceea ce vom întâlni în carte.

Subiectul cărții este simplu: membrii unui club pentru pensionari, toți având pasiunea jocului, se implică în rezolvarea misterului dispariției unui detectiv, Christian Martin.

Însă nimic nu era cum părea să fie. Ne speria gândul risipirii măruntului confort oferit de supunerea la regulile naive ale jocului adoptat cu pasiunea iubirii târzii. Am fi dorit să renunțăm la arbitrarul convențiilor, însă ne feream de improvizații. Ne întrebam mai mult în șoaptă ce ar fi fost de făcut ca să regăsim emoțiile care însoțiseră fiecare partidă, pierdută sau câștigată, beția victoriei meritate ori amărăciunea pierderii îndulcite de speranța unei revanșe.”

Un personaj cheie al cărții este Gusta Beck. În prăvălioara lui de jocuri și jucării și-a desfășurat detectivul Martin cea mai mare parte a anchetei privind furtul unui ghiozdan cu chip de câine de la un băiețel, Daniel Witteck.
În cea mai mare parte din roman asistăm la conversația dintre Gusta și detectivul Martin. Lui Gusta îi place mult să divagheze, astfel încât, în loc să răspundă simplu și concret la întrebări, pornește de la o idee pe care o dezvoltă, astfel că de la o întâmplare petrecută de curând ajungem la istorisiri ale unor fapte de mult petrecute, sunt amintite mai multe persoane și destinele acestora, iar în fiecare dintre aceste relatări întrezărim un înțeles ascuns. Multe fraze sunt cu tâlc, iar multe lucruri nu sunt ce par a fi la prima vedere.

”Prin urmare, îmbrăcați cum se nimerește, jucăm roluri despre care știm prea puțin ca să nu ne facem de râs în fața celor din jur, dacă nu și în forul nostru intim, așa cum se zice. Îngrijorați să nu ni se dea pe față adevărata înfățișare lăuntrică, nu cea pe care ne-o închipuim doar ca să ne simțim bine, ne împăunăm cu vorbe culese de la alții și ne amăgim că acelea ar ține loc de gând și de suflet.”

În final, lucrurile nu sunt clarificate. Primim multe indicii, dar, întocmai ca într-un joc cifrat, îți trebuie o cheie ca să pricepi răspunsul. Cartea ne transmite ideea că jocul e important, nu rezultatul în sine. Cu alte cuvinte, în viață nu contează atâta destinația, cât drumul parcurs.

Nu-i întotdeauna destul să urmezi pas cu pas calea sortită sau, dacă nu, pe cea aleasă de tine cu grijă ca să ajungi acolo unde îți dă inima ghes, unde ți se năzărește să-ți împlinești visul, fie locul acela tot atât de străin și îndepărtat pe cât e Mirzapur ori alt loc sub soare de care uneori e destul doar să fi auzit ca să vrei să-l cunoști și să-l faci al tău pentru un timp. Dacă nu chiar pentru toată viața. Te mai întorci o bucată de drum. Ceri un sfat în dreapta și în stânga. Dai o mână de ajutor când are cineva nevoie. Hoinărești pe unde vezi cu ochii. Dacă ești obosit, dai ocol pe vreo potecă lăturalnică și cauți culcuș. Iei aminte la oameni, la lucruri și la locuri nemaiîntâlnite sau prin apropierea cărora vei fi trecut cândva grăbit, fără să le bagi în seamă. Iar dacă ești nevoit să iei totul de la capăt, nu pregeți. N-ar fi deloc de mirare să descoperi locul visului tău acolo de unde ai pornit în căutarea lui. Pe acela însă nu-l recunoști cu adevărat dacă nu întârzii pintr-altele și nu-ți deschizi mintea și sufletul la tot ce e de învins și de știut. Iar drumul, oricât ar fi el de bătătorit, ca să fie cu adevărat al tău, se cere ales și urmat de unul singur. Calea străbătută cu credință a ta este pentru totdeauna. Dar cum să faci să nu te rătăcești fără călăuză?”

Editura Tracus Arte

Cartea La câinele fidel Jocuri și jucării de Alexandru Sincu  fost oferită pentru recenzie de către Editura Tracus Arte. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Tracus Arte. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Cartea poate fi achiziționată din librăriile online

Autor: Tyna

7 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.