Legenda dansatorului de Iris Johansen-Editura Orizonturi

Legenda dansatorului de Iris Johansen-Editura Orizonturi

by -
10

Legenda dansatorului, de Iris Johansen

Titlul original : The Wind Dancerlegenda-dansatorului
Editura Orizonturi
Nr. pagini: 448 pagini
Traducere: Nicoleta Stefanescu Popescu Inotesti

                                                                 RECENZIE CITITOR

                               Rezumat carte

Carti scrise de Iris Johansen

Cartea face parte din trilogia Dansatorului : Legenda Dansatorului, Pe urmele Dansatorului, Fascinatia Dansatorului

Actiunea cartii incepe in anul 1503 la Florenta.
Lion Andreas este fiul cel mare al unei vechi familii, in posesia careia se afla o statueta unica, Dansatorul Vantului, dotata cu puteri miraculoase. Conform legendei, statueta, reprezentand un Pegas inaripat, de o frumusete exceptionala, fusese daruita familiei Andreas la caderea Troiei si se spunea ca poate aduce orice victorie celui care o are in posesie.

Atras de valorea ei exceptionala, Damari, dusmanul lui Lion, reusise sa fure statueta. Acesta intentiona sa-l tenteze pe Cesare Borgia cu Dansatorul Vantului. Tatal lui Cesare era Papa Alexandru, a carui avaritie, brutalitate si cruzime erau binecunoscute. Cat timp Cesare continua sa ii trimita comori tatalui sau, acesta il proteja pe fiul sau viclean si ii dadea acces la banii papali pentru campaniile sale. In schimbul Dansatorului Vantului, Damari dorea sa castige titlul de duce de la Papa.

Lion era condotier si stapanea orasul Mandara. Este un barbat aspru, pasional, masiv si puternic, calit in numeroasele razboaie pe care le purtase. Simtul responsabilitatii i-a fost inoculat de mic de cand era copil, prin urmare Lion este hotarat sa faca orice pentru a recupera statueta. Insotit de Lorenzo Vasaro, prietenul sau, vine la Florenta pentru a gasi un hot, devotat trup si suflet, capabil de a indeplini misiunea de recuparare a statuetei. Acolo, Lion se duce la Giulia, care stapanea un bordel, si pe care o vizita de fiecare data cand ajungea la Florenta. Giulia il pune in legatura cu Caprino, care conducea mai multe afaceri cu hoti si prostituate pe strazile Florentei. In schimbul unei mari sume de bani, Caprino i-o aduce lui Lion pe Sanchia, o tanara de saisprezece ani.

Sanchia era sclava de la trei ani. Apartinea lui Giovanni, care detinea o imprimerie si pentru care copia diverse pergamente. Sanchia avea o memorie exceptionala si nu uita niciodata vreun document pe care il avea la tiparit. De mica invatase sa se descurce cu toate armele pe care le avea la indemana. Bunatatea ei o facuse sa adopte trei copii de care avea grija, Elizabet, de paisprezece ani, Bartolomeo, de zece ani, si Piero, de sase ani. Pe toti ii adunase de pe strazile Florentei si il convinsese pe Giovanni sa ii accepte, zicandu-I ca vor lucra pentru el si nu il va costa nimic, intrucat mancarea ei o va imparti cu ei. Pentru a putea supravietui si a-i ajuta pe cei trei copii, Sanchia acceptase sa fure pentru Caprino. Din fiecare prada, ei ii revenea o treime. In schimb, noaptea avea des cosmaruri in care visa ca i se taie mainile, pedeapsa pentru hotie in vremea aceea. Ca sa se asigure ca nu va fi folosita ca si prostituata, Sanchia isi freca parul cu un ulei urat mirositor, facut din peste stricat si usturoi.

Lion o cumpara ca sclava de la Giovanni, platindu-i acestuia o suma mare de bani. Sanchia insa negociaza cu el. Va face tot ce va dori el, cu conditia sa-i asigure pe cei trei copii. Pentru Bartolomeo va trebui sa plateasca o suma de bani, pentru a putea intra ucenic la o imprimerie, lui Elizabet ii va da o zestre suficienta pentru a o marita, si pentru Piero va da o alta suma, pentru a fi acceptat de familia in care Elizabet se va marita. Impresionat de hotararea cu care negocia Sanchia, Lion accepta.
Sanchia este recunoscatoare si simte ca ar face orice pentru Lion.

Adusa in casa Giuliei, este spalata si imbracata cu haine curate. Lion are o revelatie cand o vede. Realizeaza ca nu o mai doreste doar pentru talentele ei de hoata, ci intentioneaza sa si-o faca amanta. Nu doreste insa sa o ia cu forta, astfel incat are grija sa o seduca si sa ii aduca si ei aceeasi placere ca si lui. Faptul ca Sanchia fusese fecioara ii accentueaza sentimentul de posesivitate. Ii spune acesteia ca ii apartine lui si numai lui si nici un alt barbat nu are dreptul sa o atinga. Ii promite ca va avea un singur furt de facut si ca nu i se va intampla nimic rau. Dupa care o va instala ca amanta in una din casele lui din Pisa.

Sanchia este complet fascinata si devotata trup si suflet lui Lion si vrea sa il multumeasca cu orice pret. Desi, in momentul cand ajung la Solinari la casa lui Damari, scapa ca prin urechile acului prin a fi violata de unul din paznici dupa ce furase cheia de la incaperea unde se afla statueta, Sanchia insista sa ii insoteasca pe Lion si fratele lui Marco pentru a fura statueta. Aceasta deoarece incaperea se afla la capatul unui labirint intortocheat, iar Sanchia, cu memoria ei exceptionala, memorase harta labirintului si putea sa ii conduca cu usurinta. Insa, dupa ce fura statueta, cei trei sunt surprinsi de Damari, care aflase informatia de la Caprino, care ii tradase. Damari avea o placere perversa in a vana oamenii si le propune un joc sadic. Sa fuga prin labirint, iar el cu oamenii lui sa ii haituiasca. Sanchia ii conduce prin labirint, dar urmaritorii sunt tot mai aproape, iar Lion si Marco incep sa sape o iesire din labirint. Incercand sa le ofere mai mult timp, Sanchia atrage urmaritorii in alta parte in labirint. Cei doi reusesc sa iasa, dar Sanchia este capturata. Lion este innebunit de furie si se simte coplesit de vinovatie, dar Marco si Lorenzo, venit in ajutor, il conving ca nu are nici o sansa sa o salveze daca intra singur contra oamenilor lui Damari. Singura solutie este sa mearga la Pisa dupa intariri, sa se intoarca apoi si sa o salveze. Zis si facut. Sanchia este eliberata dupa trei zile, timp in care a fost schingiuita de un tortionar, care i-a zdrobit toate degetele de la mana stanga si care ii repeta intruna ca, la sfarsitul torturii, urma sa ii taie mainile, cosmarul ei dintotdeauna. In timpul chinurilor la care a fost supusa, Sanchia se gandea obsesiv ca Lion ii promisese ca nu va pati nimic, dar in schimb o abandonase dupa ce recuperase statueta.

Dupa ce o elibereaza, Lion aduce un medic care ii reface degetele de la mana, doar degetul mic nu va mai putea sa il foloseasca. Desi fizic isi revine, Sanchia este complet schimbata. Sclava supusa disparuse pentru totdeauna, iar in locul ei aparuse o femeie hotarata si curajoasa. Sanchia ii reproseaza lui Lion ca nu si-a tinut promisiunea si ii spune ca ea considera ca si-a platit orice datorie pe care o avea fata de el. Ii cere imperios sa o elibereze, in caz contrar ii spune ca va face tot posibilul sa fuga de la el. Sentimentele lui Lion pentru Sanchia insa crescusera in intensitate, ajungand aproape de obsesie. Nu concepe sa o piarda, astfel ca, fiindu-i frica de fuga ei, renunta in a o duce la Pisa. In schimb o ia cu el la Mandara, orasul pe care il stapanea si unde se afla si mama lui, Caterina.

Acolo, Sanchia o cunoaste pe Bianca, o femeie frumoasa ca un inger, buna si inocenta. Afla cu surprindere ca Bianca este sotia lui Lion, lucru care ii intareste convingerea de a fugi. Curand insa, afla secretul casniciei lui Lion. Asa cum se obisnuia in acele vremuri, casatoria lui Lion cu Bianca fusese hotarata de cand erau copii. Se casatorisera cand Lion avea saisprezece ani, iar Bianca paisprezece ani. Bianca nu se maturizase insa niciodata, ramanand si acum inocenta ca un copil, astfel ca Lion nu-si consumase casnicia. Marco, fratele lui Lion, era pictor cu un suflet de poet. Era indragostit profund de Bianca, care il iubea si ea la randul ei. Desi Lion ar fi acceptat oricand un copil al celor doi ca fiind al lui, cei doi se iubeau platonic, fara nici o speranta ca situatia s-ar fi putut schimba. Caterina, mama lui Lion, era hotarata sa aiba un mostenitor pentru Mandara, astfel ca nu renuntase niciodata la speranta de a-i aduce pe Lion si Bianca impreuna. In momentul cand o vede pe Sanchia, recunoaste imediat primejdia pentru planurile ei.

Lion o instaleaza pe Sanchia intr-o casa din oras, unde tatal lui isi tinuse, la randul lui, amantele. Desi Lion putea sa o forteze pe Sanchia sa ii cedeze, el vrea ca ea sa vina de bunavoie la el. In vizitele lui, nu incearca sa o seduca, ci incearca sa se apropie de ea. Ii povesteste despre el, cum a fost obligat de tatal lui sa participe la razboi de cand era copil. Cum, satul de moarte si de distrugere, se hotarase sa isi schimbe viata si sa se apuce de constructia de nave, la Pisa.
Mai mult, stiind cat de mult tinuse Sanchia la Piero, se duce la Florenta si il aduce pe acesta, pentru a-i tine companie acesteia. Sanchia simte ca hotararea ii slabeste pe zi ce trece, astfel ca ii cere ajutorul Caterinei pentru a o ajuta sa plece. Caterina o ia pe Sanchia si o instaleaza in casa familiei, langa camera Biancai. Lion este insa de neoprit. Cuprins de pasiune, in timpul unei petreceri, o ia pe Sanchia si alearga cu ea pe scari pana la o camaruta din turn, unde o seduce pe aceasta.

A doua zi, Piero dispare. Sanchia este innebunita de grija, iar Lion il cauta timp de sapte zile, pana il gaseste legat intr-o caruta, flamand si murdar. Il aduce bucuros in casa, unde Sanchia il ingrijeste imediat.
Sosesc niste vesti ingrijoratoare. Damari a dat foc la toate corabiile lui din Pisa. Lion si Lorenzo sunt nevoiti sa plece, iar Lion ii cere Sanchiei sa ii promita ca il va astepta si nu va incerca sa fuga. Dandu-si seama cat inseamna acest lucru pentru linistea lui Lion, Sanchia ii promite.

A doua zi, tragedia loveste Mandara. Piero era bolnav de ciuma, si toti cei care intrasera in contact cu el erau posibil infectati. Curand, Piero, Marco, Bianca si foarte multi servitori mor. Sanchia si Caterina ingrijesc de bolnavi si construiesc cosciuge. Cei neafectati de boala parasesc orasul, iar cei bolnavi se baricadeaza in casa. Curand, Caterina constata ca si ea este afectata de boala. Ii cere Sanchiei sa stea alaturi de ea in momentul mortii si ii spune ca o considera prietena ei, si ca ar fi vrut sa se fi intalnit in alte imprejurari. Dupa moartea Caterinei, Sanchia este distrusa si apatica. Apare Damari, care ii spune Sanchiei ca asta fusese planul lui genial de la inceput. El il rapise pe Piero si il dusese intr-o zona infectata cu ciuma, dupa care il adusese inapoi pentru a-i imbolnavi pe toti. Ia caseta cu Dansatorul Vantului, da foc la casa si pleaca, spunandu-i Sanchiei ca nici ea nu mai are mult de trait, dar o lasa in viata sa se chinuie cat mai mult.

Intre timp, Lion isi daduse seama ca fusese atras intr-o capcana si se intorsese cu Lorenzo la Mandara. Gasesc un oras parasit, distrus de foc si presarat cu cadavre. Sanchia era in viata, dar intr-o stare deplorabila. Mergea taraindu-si picioarele, cu o privire fixa, rochia ii era rupta si murdara, iar parul ii atarna ravasit, acoperit de grasime si de funingine. Lion afla ce s-a intamplat si o ingrijeste el insusi pe Sanchia. Dupa o saptamana de inconstienta, in care delireaza intruna, Sanchia isi revine.

Lion si Lorenzo hotarasc sa se razbune. Lion si Sanchia se vor intoarce la Florenta, pentru a cauta o cale de a se razbuna pe Damari, Iar Lorenzo se va duce la Roma, pentru a recupera statueta, ajunsa in posesia Papei Alexandru, si pentru a se razbuna pe acesta si pe fiul lui, Cesare Borgia.
Ajunsi la Florenta, Lion si Sanchia se duc la Giulia. Lion ii cere acesteia sa ii ajute in planul de razbunare contra lui Damari, contra unei mari sume de bani.
Sanchia constata ca Lion se poarta cu ea de parca ar fi un obiect fragil. Isi da seama ca il iubeste profund si nu vrea sa il piarda, mai ales acum cand Giulia era prin preajma. Prin urmare, il provoaca intentionat, iar Lion ajunge sa o posede cu aceeasi forta ca mai inainte. Lion ii marturiseste dragostea lui si ii cere sa se casatoreasca, iar Sanchia accepta.
Cu ajutorul Giuliei, Lion si Sanchia se razbuna pe Damari. Ajung la resedinta acestuia din Solinari si reusesc sa preia controlul. Damari este si el trimis sa alerge prin labirint, iar Sanchia da foc arbustilor. Curand, Damari este cuprins de flacari.

Lorenzo isi continua si el planul de razbunare la Roma. Ii otraveste pe Papa Alexandru si pe fiul lui Cesare. Dar, in timp ce papa moare, Cesare reuseste sa scape. Totusi, Lorenzo reuseste sa intre in posesia Dansatorului Vantului.
Lorenzo vine la Pisa la resedinta lui Lion si ii aduce statueta. In timp ce Lion se lumineaza la fata de bucurie, Sanchia este cuprinsa de durere la vederea statuetei. Ei, statueta ii evoca torturile la care a fost supusa, moartea lui Piero, durerea pe care o simtea alaturi de Caterina cand isi plangeau mortii, amintirea lui Damari care ii spunea orori dupa orori in timp ce lua statueta si dadea foc la casa. Lion observa toate sentimentele reflectate pe fata Sanchiei si ii spune lui Lorenzo sa ia statueta, ca i-o face cadou. Sanchia si Lorenzo sunt uluiti. Lion le explica simplu : iubeste Dansatorul Vantului, dar in acelasi timp, isi iubeste si sotia.

“E alegerea mea, Sanchia. Mi-ar face placere daca ai simti pentru Dansatorul Vantului ceea ce simt eu, dar nu poti. Si nu vreau sa il ai tot timpul in apropiere si sa iti aminteasca de toate suferintele prin care ai trecut. Mi-ai spus odata ca ceea ce simt pentru tine nu se compara cu ceea ce simt pentru Dansatorul Vantului. Poate ca atunci aveai dreptate, dar acum ai gresi daca ai spune aceasta.”
“Exista o legenda care spune ca Dansatorul Vantului se va intoarce intotdeauna la familia mea. Intoarcerea lui de acum nu ar fi dorinta mea. “

Epilogul cartii deschide calea pentru urmatoarea carte din serie. Intors la Mandara, unde avea grija de o podgorie, Lorenzo afla diverse pedepse care i se intampla lui Cesare Borgia. Dupa fiecare din ele, un mesager venea cu o misiva in care scria : “Destul ?”, iar Lorenzo raspundea invariabil “Nu e destul.”
In final, in timp ce Borgia comanda o garnizoana la Viana, este atacat. In zori, este gasit cadavrul dezbracat a lui Cesare Borgia, crestat si intepat in douazeci si trei de rani hidoase, sangerande.
Noua misiva primita de Lorenzo contine textul : “Devin nerabdator. Ce altceva ai mai putea dori ? Destul ?”. De data asta, raspunsul lui Lorenzo este concis : “Destul”.
Aflam astfel ca cel care a indeplinit planul de razbunare al lui Lorenzo este chiar Ludovic, regele Frantei, care isi dorea, la randul lui statueta.

“Da, Majestatea Voastra. Cred ca Franta este acum locul potrivit pentru Dansatorul Vantului.
O raza de soare trecu prin ferestrele inalte si inconjura Dansatorul Vantului cu o aura de radianta, oferind ochilor de smarald o stralucire aparte si buzelor lui Pegasus o tandra atingere.
Si, pentru un moment foarte scurt, Dansatorul Vantului paru sa zambeasca.“

Cartea este bine scrisa. Are mister, aventuri si o pasionanta poveste de dragoste. Scenele de dragoste dintre Lion si Sanchia sunt explozive si senzuale, iar autoarea are un talent deosebit in a le descrie.

Lion si Sanchia se transforma amandoi de-a lungul cartii. Sanchia, dintr-o sclava supusa care isi acceptase soarta, se transforma intr-o persoana hotarata si puternica, decisa sa isi ia destinul in propriile maini. Lion, care la inceput nu are nici un fel de scrupule pentru a-si atinge scopurile, constata ca viata lui este completa doar alaturi de persoana iubita. Lion face orice pentru a castiga dragostea Sanchiei. Este impresionant modul in care, de dragul Sanchiei, renunta la statueta care reprezentase un adevarat simbol al familiei lui de generatii intregi.

De asemenea, in carte intalnim personaje secundare cu caractere foarte puternice, care au propriile lor pasiuni si temperamente unice. Ca o tapiserie cu multe fire care se impletesc, autoarea a tesut mai multe destine in poveste intr-un mod convingator.

Prietenul lui Lion, Lorenzo, este un fost asasin ros de remuscari. Lorenzo fusese salvat de Lion in timpul razboiului si ii era complet devotat acestuia. Intelepciunea lui si fina observare a realitatii aduce un plus cartii. Iubirea lui pentru mama lui Lion, Caterina, este puternica, dar totusi i se opune cand considera ca planurile acesteia contravin celor ale lui. El considera din prima clipa ca Sanchia este persoana potrivita sa-I stea alaturi lui Lion si sa-i poarte acestuia copiii, astfel incat face propriile lui urzeli in acest sens. La sfarsit, dupa moartea Caterinei, simte nevoia sa fie aproape de locul unde a trait ea, astfel ca se intoarce la Mandara, desi nu mai ramasese nimic acolo, decat podgoria si vinaria. Isi construieste o casuta mica si se ocupa de podgorie si foloseste statueta primita in dar de la Lion pentru a-si realiza planul de razbunare impotriva lui Cesare Borgia.

Caterina, mama lui Lion, este o femeie extrem de puternica. Aparase de una singura Mandara, cand aceasta fusese atacata in timp ce Lion si tatal lui erau plecati sa lupte in Toscana. Casatorita prin intelegerea familiilor la paisprezece ani, la varsta de cincisprezece ani era deja mama. Nu a putut sa i se opuna sotului cand acesta ii luase fiul de la varsta de sapte ani sa il insoteasca in razboi. Toata durerea si furia si-o descarcase sapand o gradina de trandafiri care ajunsese superba. Dupa moartea sotului, avusese propria poveste secreta de dragoste cu Lorenzo. Desi pe Sanchia o percepuse ca pe un dusman la inceput, intrucat contravenea planurilor ei de a-i apropia pe Lion si Bianca si a avea urmasi, la sfarsit ajunge sa o aprecieze sincer si sa se imprieteneasca cu ea.

Bianca este frumoasa ca un inger, dar complet imatura. Desi este mai mare cu mai mult de zece ani decat Sanchia, Bianca se poarta ca un copil, in timp ce Sanchia, datorita experientelor traite, se maturizase inainte de vreme.

Marco, fratele mai mic al lui Lion, este un suflet de poet, care picteaza exceptional. Desi isi da seama ca iubirea lui cu Bianca nu va depasi niciodata stadiul platonic, se complace in acesta situatie. Asa cum precizeaza el la un moment dat “desi stiu ca vara nu va veni niciodata, nu oricarui barbat ii este dat sa traiasca intr-o primavara eterna”.

Personajele negative sunt si ele bine conturate in carte. Fiecare dintre ele are propriile motivatii intunecate care le motiveaza gesturile.

La sfarsitul cartii este o nota a autoarei, in care ne prezinta cateva din evenimentele petrecute in realitate in acea perioada si observam ca acestea au fost intercalate cu fictiunea, pentru a da o cat mai mare credibilitate cartii.

In consecinta, va recomand cartea, iar nota mea pentru carte este 9.5.

Cumpara cartea

Recenzie cititor: autor Tyna

10 COMMENTS

  1. Tyna,ma bucur nespus de mult pentru ca te-a prins actiunea cartii…Astept cu nerabdare sa iti aflu parerea in legatura cu volum 2 si 3.Din punctul meu de vedere,acesta trilogie este cea mai buna scriere a li Johansen.FELICITARI !!

  2. Tyna, o prezentare de exceptie!! Felicitari!!! ;) ;) Am luat aceasta serie, imi place cum scrie autoarea, dar pana sa citesc recenzia ta nu am stiut ca este o carte atat de complexa, bine documentata, superba, intr-un cuvant. Abia astept sa o citesc!

  3. Of,of,Tyna!Alta recenzie minunata,alta carte pe lista de citit! :D Cunosc autoarea,dar seria aceasta nu am citit-o.
    Felicitari ;) ;)

  4. Tyna, datorita recenziilor tale am descoperit aceasta frumoasa serie. Am comandat-o si azi a ajuns in mainile mele.

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro