Magia lucrurilor simple de Estelle Laure-Editura Epica-recenzie

Titlul original: This Raging Light
Traducerea: Iris Manuela Anghel
Număr pagini: 285
Editura: Epica

An apariţie: 2016

Estelle Laure crede în dragoste, magie şi în puterea de a face faţă celor mai grele încercări ale vieţii. Este absolventă a Academiei de Arte Teatrale şi deţine un master în Scriere Creativă pentru copii şi adolescenţi ai Universităţii din Vermont, SUA. Locuieşte în Taos, New Mexico, alături de cei doi copii ai săi.
,,Laure este o voce autentică, cu un stil frust, grav şi foarte sincer, dar şi cu o pasiune nebună de povestit”-Matt de la Pena
,,Scriitura lui Estelle Laure este caracterizată de forţă şi lirism-dar, mai mult decât atât, ea scrie cu onestitate şi din inima. Cu siguranţă este o autoare care promite”-A.M.JENKINS

Magia lucrurilor simple este romanul ei de debut şi, odată cu aceasta, Estelle intră în rândul autorilor importanţi ai genului Young Adult. Romanul este tradus în 11 limbi, iar autoarea lucrează la a doua sa carte, care va fi publicată în anul 2017, ceea ce e de bine, pe mine una m-a convins cu stilul ei. Am devorat această carte, ceea ce eu nu prea fac cu, cărţile de la Epica.
Încet, încet, această editură mă convinge să citesc toate cărţile apărute la ei.
Despre subiectul cărţii: Tatăl ei şi-a pierdut minţile şi este internat într-un spital de boli mintale. A încercat să îşi stranguleze soţia, iar Lucille, fiica cea mare a sărit în apărarea mamei.
Mama ei a părăsit oraşul, chipurile, să îşi ia o vacanţă de la tot stresul şi scandalul acumulat. Au trecut cele două săptămâni, mama nu dă nici un semn de viaţă…
Lucille îl place foarte mult pe Digby Jones, dar are multe alte probleme grave pe cap decât să se îndrăgostească de fratele geamăn al celei mai bune prietene a ei. Are facturi de plătit şi o soră mai mică, Wren, de care trebuie să aibă grijă.
La doar 17 ani, Lucille trebuie să se descurce cumva şi să ţină familia, cât a mai rămas din ea, unită.
Raza ei de speranţă de la capătul tunelului este Digby-,,Înalt şi transpirat, fără tricoul care să-i ascundă musculatura. Nu pare totuşi să strălucească în bătaia soarelui din cauza faptului că are pielea foarte deschisă la culoare, iar bronzul pe care l-a căpătat după o vară întreagă petrecută în aer liber l-a umplut de pistrui. Dar când îi văd părul care-i cade frumos pe frunte şi trupul înalt şi zvelt, pe care şi-l arcuieşte de jur împrejurul trupului său ca să bage mingea în coş, îmi vine să cad în genunchi pe alee şi să-l rog pe Dumnezeu să aibă milă de mine; îmi vine să scriu sonete şi să-l zugrăvesc cu penelul, venerându-i frumuseţea desăvârşită.
Felul în care se mişcă, felul lui de a fi-îmi tulbură sufletul. Sper să nu mă sărute niciodată. Ar fi un dezastru. Nimeni nu trebuie să vadă cum mă frâng în mii de bucăţele.”
Eden este ceea mai bună prietenă a lui Lucille, şi confidentă, astfel că ea îşi dă seama că ceva nu este în regulă cu plecarea mamei fetelor. Le invită la masă în familie, iar Lucille se simte neputincioasă în faţa lui Digby.
,,Cum este posibil ca Digby, fratele ultra-drăguţ a lui Eden, să devină deodată centrul universului meu, să-mi ia aerul pe care îl respir, să-mi provoace fiori şi să-mi răvăşească sufletul? Am încercat de mii de ori să descopăr momentul în care a început să joace un rol atât de vital în viaţa mea, dar n-am reuşit. Ştiu doar că sentimentele mele stupide şi enervante mi-au compromis definitiv capacitatea de a reacţiona normal în preajma lui, făcându-mi să-mi doresc cu disperare să micşorez distanţa dintre noi şi să mă arunc în braţele lui. Cred că întreaga mea fiinţă ar exploda cu totul”.
,,Oare m-a atins cu adevărat? Şi-a plimbat oare mâna pe braţul meu? S-a dat la mine? Şi dacă o simplă atingere îmi provoacă senzaţii şi trăiri atât de puternice, imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă m-ar săruta! Întregul univers s-ar prăbuşi.”
Oare cum va putea Lucille să se descurce cu o casă, cu o soră mai mică, şi cu nişte vecini suspicioşi? Cum va reuşi să ascundă faptul că sunt singure, că nu au bani să se descurce…
Nu e timp de plâns de milă, nici de-a alege, astfel că Lucille încearcă să rezolve încet, încet, ceea ce ţine de familia ei. Când, Shane, îi propune să lucreze pentru Fred’s, ca şi picoliţă, ea la rândul ei lucrând acolo după şcoală, va încerca să lase aerul ei serios şi să înceapă să câştige bani. Cu un ghem de nervii la stomac, trece cu bine proba, astfel că va avea ce să-i dea să mănânce surioarei sale.
  ,,Abia după două săptămâni încep să mă obişnuiesc cu noul program. Mă trezesc la cinci dimineaţa. Îmi fac temele. O pregătesc pe Wren pentru şcoală, apoi mă pregătesc şi eu. În timp ce ea face baie, eu im scriu temele lângă ea, încercând să nu-mi ud caietele. Am început s-o duc la şcoală ceva mai devreme acum, apoi îmi văd de drum. În clasă, încerc să mă descurc cât mai bine cu putinţă, apoi, după ore, o iau pe Wren şi fugim amândouă acasă, unde încerc să fac cât mai multe treburi casnice în jumătatea de oră pe care o am la dispoziţie până plec la muncă-şi asta patru zile pe săptămână.”

Eden stă cu Wren, dar orelele ei de balet nu mai pot fi amânate, astfel că, vor încerca să găsească o soluţie. Poate va sta Digby cu Wren? Oare va rezista Lucille? E de ajuns că o aduce noaptea acasă de la servici, dar şi să stea cu surioara ei…
Se pare că fetele au parte şi de un înger păzitor, cineva le-a făcut curat în casă, a umplut frigiderul cu mâncare, în baie şampoane, loţiuni noi, prosoape noi.
În altă zi au parte de tunderea gazonului, îngrijirea grădini! Cine este oare persoana aceea salvatoare? Eden şi Digby nu sunt, mai ales că Lucille a clacat nervos şi i-a jignit, astfel că Eden nu mai vorbeşte cu ea.
Digby în schimb vine la ea…deşi, Elaine, este prietena stabilă a lui Digby. Au planuri de viitor împreună, dar, inima Lucillei nu încetează să spere, mai ales după ce Digby o scoate în oraş la cinema, la plimbare, astfel să mai uite de problemele de acasă, iar când la dans sunt împreună, Lucille visează.
,,Aş vrea să alerg din nou la Digby şi să-l încătuşez cu trupul meu, sorbindu-l cu respiraţia-mi fierbinte. Aş vrea să-l întreb de ce-mi face asta, de ce îşi bate joc de mine dacă nu mă vrea, căci, mă înec deja sub atingerile lui”.
,,Exact de asta aveam nevoie-de o zi perfectă alături de tine şi mi-ai dăruit-o. Mi-ai spus că am urechi periculoase. Mi-ai cumpărat un sandviş. M-ai întrebat dacă mă simt bine. Şi mi-ai atins din nou braţul, făcându-mă să cred, pentru trei minute, că eşti îndrăgostit de mine”.

Momentul când cei doi se sărută este pentru Lucille ceva ce poate fi descris doar aşa: „Îi absorb cu nesaţ miresmele dulci pe care le degajă prin toţi porii. Sper ca şi parfumul meu să i se pară la fel de dulce. Buzele ni se ating uşor şi mă simt sfâşiată de fiorii unei plăceri covârşitoare. Buzele ni se contopesc apoi într-un sărut pătimaş şi nici nu explodez, nici nu mă dezintegrez şi nici nu mă frâng în mii de bucăţele aşa cum mi-am imaginat. Trupurile ni se topesc unul într-altul. Îi simt buzele moi, pieptul puternic şi respiraţia sacadată. După ce ne înfruptăm pentru o clipă din dulceaţa buzelor, devenim, parcă, şi mai flămânzi, dorindu-ne cu ardoare să ne desfătăm şi mai mult din deliciile fiecăruia.”’
Totul revine la realitate când telefonul sună, mesajul este de la Elaine, prietena lui Digby. Ce vor face cei doi, dacă Lucille, ştim că este îndrăgostită, Digby, are o prietenă frumoasă, stabilă, nu o familie cu probleme.
Wren începe să se închidă în ea, parcă a devenit mai matură, încearcă să conştientizeze adevărul. Oare mama lor se va întoarce acasă? Tatăl lor se va vindeca de nebunia temporară?
Un necaz nu vine niciodată singur, Eden, va cădea în râu, iar Lucille o va salva, dar, fata este în comă. Oare îşi va reveni? Dacă nu o chema la locul lor secret, Eden ar fi fost sănătoasă. Lucille se frământă, vinovată…
Digby, mereu Digby, o va face să uite, dar pentru cât timp?
,,Îl împing de perete, de parcă aş vrea să intre prin el, şi simt cum mă stânge cu putere în braţe. Dar nu-mi este de-ajuns-vreau să mă încătuşeze pentru totdeauna la pieptul lui.
Am crezut că voi reuşi să-mi păstrez cumpătul, dar prezenţa lui şi felul în care mă ţine cuibărită în braţe îmi răscoleşte sufletul.
ÎI simt bătăile frenetice ale inimii, care se luptă, parcă, să-i iasă din piept. Aş vrea să mă strecor în trupul său şi să i-o ţin în căuşul palmelor. Şi aş vrea să rămân pentru totdeauna acolo.”
Realitatea lui Lucille este dureroasă, deşi, cu ajutorul ,,îngerului din umbră”, ea nu reuşeşte să găsească rezolvare, sau poate…
,,Fred stie totul.
Janie ştie câte ceva.
Digby ştie totul.
Elaine ştie şi ea, aşa cum ştiu şi prietenii ei, probabil.
Eden ştie totul, dar nu reprezintă un pericol imediat.
Alte lucruri la fel de reale şi de crude:
L-am pierdut pe Digby.
Ceea mai bună prietenă este în comă.
Tata este un egoist fără margini.
Mama este un suflet rătăcit prin lume.
Dar..
Am casa asta.
Cineva mă veghează de undeva.
Am o slujbă.
Am o soră.
Notele la şcoală sunt un dezastru, dar pot să îndrept situaţia.
Am salvat-o pe Eden din apele răului. Aşa că pot să fac şi asta. Fără umbră de îndoială.”

O carte care îţi merge la suflet. Printre atâtea necazuri, există speranţă, există „îngeri salvatori”, există prieteni, vecini, o lume întreagă, doar să ştii să alegi.
Nota mea pentru carte este 10.

editura Epica

Cartea Magia lucrurilor simple de Estelle Laure este oferită pentru recenzie de Editura Epica. Cartea poate fi comandată de pe Editura Epica. Pentru a fi la curent cu noutăţile şi promoţiile periodice ale editurii urmăriți site-ul și pagina de facebook.

Autor: Nicol

10 COMMENTS

  1. Waw! Trăiri atât de intense!!! Inițial, am vrut să spun că recenzia e foarte cool, dar cuvântul potrivit e, de fapt, „hot”! Felicitări, Nicol! locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10

  2. Wow! Nicol, stii ca nu voiam sa cumpar cartea. Citisem unele pareri pe Goodreads si …Dar m-am razgandit din cauza ta! Felicitari !

  3. Felicitari, Nicol ! Fascinanta recenzie ! Am savurat-o ! Abia astept sa citesc aceasta carte ! locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10

  4. nicol pe mine m-ai convins,la prima comanda va fi pe lista
    felicitari! locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10

  5. Avand in vedere ca a aparut la editura Epica, clar e pe gustul meu. Nu cred ca am citit vreo carte care sa nu-mi placa de la aceasta editura.
    Plus de asta, prezentarea e super!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.