Nu pleca … de Douglas Kennedy-Editura Trei

Nu pleca … de Douglas Kennedy-Editura Trei

Nu pleca … de Douglas Kennedy

Titlul original: Leaving the woldnu pleca
Numar pagini: 610
Editura Trei
Traducere: Monica Serban
Anul 2010

Nu pleca … “ o carte profunda despre viata, castig, pierderi si suferinta. Douglas Kennedy a creat o lume in care personajele sale sunt extrem de talentate in diverse domenii precum literatura, film, muzica, lasand impresia ca sunt puternice, stabile, dar la un moment dat sunt puse in situatii extreme ce ii determina sa fuga, sa se ascunda de autoritati si de cele mai multe ori chiar de propria lor viata.

Citind descrierea la aceasta carte am trait cu impresia ca voi gasi altceva, dar m-am inselat. Douglas Kennedy probabil are un stil anume de a introduce cititorul in alta lume si de a-i prezenta lucruri nevazute, nestiute care il pot captiva sau de ce nu … sa-l plictiseasca.
Trebuie sa recunosc prima parte din carte mi s-a parut anosta, descrierea m-a incetinit si la un moment dat mi-am dat seama ca acesta este genul autorului, vrea sa convinga cititorul ca este bine informat si nu doreste sa ii lase loc de interpretari. As fi apreciat cu siguranta mai mult daca n-ar fi fost aceste urcusuri si coborasuri duse uneori la extrem, parca Jane ar fi sortita doar la nefericire si singurul ei scop este de a avea alaturi doar oameni care sa o dezamageasca.
Am fost trista pentru ca a fost un copil chinuit, a suferit de mica atunci tatal a parasit-o si a refuzat sa le ofere de sprijin, a ales sa isi traiasca viata, iar ea a trebuit sa lupte pentru supravietuire incercand din rasputeri sa-i arate tatalui ca-i merita aprecierea. Mama sa i-a fost alaturi fizic, insa intotdeauna a condamnat-o pentru ca a fost parasita de sot. Mi se pare inuman ca un parinte sa reproseze propriului copil pentru ca a indraznit sa isi exprime gandurile cu voce tare. In calitate de adult ar fi trebuit sa isi asume responsabilitatile si sa gandeasca matur, dar a preferat varianta usoara de a arunca toata vina pe Jane. In loc sa ii ofere dragoste de mama, a avut grija sa ii arate ce inseamna dispretul.
Gandesc ca mai tarziu Jane a cautat sa gaseasca acelasi gen de oameni, sa nu se implice prea mult, sa nu iasa din zona ei de confort si sa isi ascunda sentimentele. Asa era sigura ca nu va spune vreodata cu voce tare “nu pleca … “ .

imagine1Jane Howard la implinirea celor treisprezece ani satula sa vada certurile frecvente dintre parintii ei (in special in public), ii anunta ca nu doreste sa se casatoreasca si sa aiba copii. Cuvintele ei “Nimeni nu este cu adevarat fericit” declanseaza in sufletul tatalui sau amintiri care il determina sa le paraseasca si sa uite ca exista. Lasa in urma doar un bilet adresat sotiei sale in care isi explica disparitia.
Cand Jane ne-a spus aseara ca “nimeni nu e, de fapt, fericit”, decizia asupra careia tot cumpaneam-si o amanam-de ani de zile, brusc, nu mi s-a mai parut asa de neverosimila. Dupa ce te-ai dus la culcare, am ramas in sufragerie si am realizat ca, in cel mai bun caz, voi mai avea de trait inca treizeci si cinci de ani…probabil mai putin, la cat fumez…asa ca nu m-am putut abtine sa nu consider ca gata, mi-a ajuns. Pana aici. Fiica noastra are dreptate: fericirea nu exista. Dar macar daca ies din casnicia asta, voi suferi mai putin decat acum.”

Mama sa este dezamagita si isi considera fiica vinovata pentru aceasta despartire. Traieste cu impresia ca daca fiica sa n-ar fi rostit acele cuvinte sotul ei ar fi ramas alaturi de ele. Pe masura ce anii trec prapastia dintre mama si fiica se adanceste si nu face nici cel mai mic efort sa comunice, sa ierte.
Jane invata foarte bine si ajunge sa fie absolventa eminenta la Harvard. Are o viata neobisnuita, dar nu o impiedica sa primeasca o bursa integrala si sa se pregateasca pentru doctorat intr-o universitate de prestigiu. Se face remarcata de profesori, dar singura care nu se vede capabila este ea, tot timpul simte ca trebuie completat ceva in viata ei. Asa ajunge sa devina amanta profesorului sau indrumator, faimosul scriitor David Henry timp de patru ani. Relatia lor ramane invaluita in mister mult timp si nu doreste sa impartaseasca cu nimeni ceea ce simte. Isi cunoaste locul si nu vrea sa se gandeasca ca vreodata David se va desparti de sotia sa.

Moartea subita a acestuia o determina sa renunte de moment la o cariera de profesor universitar, ci prefera sa invete sa faca bani intr-o firma de prestigiu precum Freedom Mutual, ocupandu-se de investitia de actiuni. Cariera sa se termina brusc atunci cand isi ajuta tatal cu suma de 10.000 de dolari.
Jane ajunge sa afle de la gentii FBI cine este cu adevarat propriul parinte si in ce afaceri dubioase intrase, dar si cum ea poate fi considerata suspecta pentru ca l-a sprijinit sa se evapore din peisaj. Pentru a nu dezvalui informatii din firma in care lucra, seful ei Brad Pullman alege varianta sigura, o despagubeste cu o suma mare de bani pentru a fi sigur de tacerea sa pe viitor. Ramasa fara loc de munca decide ca este timpul sa se reprofileze si sa se intoarca la cariera sa de profesor universitar. Aici viata nu-i va fi la fel de linistita, insa se va remarca prin profesionalism si corectitudinea de care va da dovada atat in randul studentilor, cat si in colectivul in care activeaza.

Totul pare sa se schimbe cand il intalneste pe Theo Morgan, un fanatic al filmelor (avea 5.765 de fise pentru filme “adica aproximativ 300 de filme pe an, in ultimii nouasprezece ani”). Relatia lor are ciudateniile ei, dar  curand vor trece pe locul secundar in clipa cand Jane ramane insarcinata. Chiar daca nu este incantata, nasterea fiicei sale Emily ii schimba viata radical. Se dedica in totalitate acestei minuni a sufletului sau si se simte implinita, chiar daca pe parcurs va ajunge ca Theo sa se indeparteze de ea. Totul se destrama in clipa cand Jane intra intr-o “gaura neagra” a vietii. Vor avea lor o serie de pierderi care o va duce pe marginea prapastiei si o va determina sa isi ia viata. Chiar daca nu vede niciun rost, se trezeste totusi la cruda realitate urmand recuperari fizice si psihice.

Simte ca nu trebuie sa mai traiasca, se uraste si ajunge sa ia fiecare zi ca atare pana ajunge in Calgary, vrea sa-si piarda urma. Aici este o necunoscuta, dar abilitatile sale intelectuale o scot din anonimat. Chiar daca este considerata o ciudata nu rezista sa se afunde in alte necazuri in clipa cand afla ca o fetita este data disparuta. Toti il acuza pe tatal ei de rapire, numai Jane simte ca ceva este in neregula. Va face munca de detectiv si va starni mania politiei, dar stie ca are anumite teluri…sa salveze un om de la inchisoare, iar pe fiica acestuia sa o gaseasca la timp.

Nu mai voiam sa decat sa rezolv toate lucrurile. Pentru ca asa ne place noua sa credem ca in viata totul poate fi rectificat. Sa restabilesti raporturi de prietenie, sa te impaci, sa te apropii de ceilalti, sa te implici intr-un proces de vindecare reciproca. Vocabularul modern american e plin de cuvinte si expresii ce desemneaza reconcilierea-pentru ca, la naiba, doar suntem o natiune care mizeaza pe forta lui “a putea”. Sigur ca putem evita tragedia si prapastiile de netrecut dintre oameni, pentru ca intotdeauna trebuie sa existe o solutie pentru conflictele interpersonale. Problema acestui punct de vedere este ca refuzam sa acceptam ca exista si lucruri pe care nu le putem rezolva-ca, ne place sau nu, nu putem repara ceva ce a fost stricat iremediabil.”

Ce secrete ascunde Jane de a ajuns sa recurga la sinucidere? De ce isi doreste cu ardoare sa rezolve acel caz misterios? Oare a simtit nevinovatia in ochii acelui om? Ce drama a trait de ajunge sa fie manata de aceasta forta a descoperii adevarului?

bookcity

Carte Nu pleca … de Douglas Kennedy a fost oferta pentru recen. de pe bookcity.ro

 

Autor: Mili

19 COMMENTS

    • Lilah din cand in cand este necesara si diversitatea.
      Alina exista un final pozitiv.

  1. Interesant subiectul acestei carti. In general fug de aceste carti care au o poveste in care copii sunt considerati vinovati pt. greselile si nefericirea parintilor. Nu stiu de ce dar este o trauma asupra unui copil si il poate afecta pe viitor daca nu este destul de puternic. Subiecte de acest gen in care suferinta este principal motor ma fac si pe mine sa devin trista si parca sa ma rasvratesc. Am citit de-a lungul vremii cateva carti asemanatoare si pot spune ca imi lasa asa o impresie de gri o perioada dupa. Dar totusi sunt carti care merita abordate si care poate pt. unii pot reprezenta ceva.

  2. E un subiect greu, dur, dar adevărat.Mulţumim Mili pentru recenzie.N-am citit nici o carte carte cu un asemenea subiect, dar este in vizor pentru viitorul apropiat sau îndepărtat :))) Atâtea cărţi am zis că citesc…..dar nu e timp :((

    • Ioana orice carte are impactul sau. Acest autor imi facea cu ochiul, eram curioasa de modul de a scris, multi il citisera si descrierea era de-a dreptul interesanta. Este o carte care s-ar putea sa te prinda foarte mult sau ar putea sa nu aiba acelasi rezultat. Depinde de modul de aborbare.

  3. O recenzie bine structurata si un subiect complex.
    Mili, ne-ai lasat cu curiozitatea de a afla finalul acestei carti . O carte cu subiect trist dar cu un personaj intaligent.

    Felicitari, Zana ! ;)

  4. Foarte buna recenzia, Mili! Cartea pare cu siguranta interesanta, dar sunt de acord cu ce ai spus, si anume ca poate sa te “prinda”, sau nu. Depinde si de dispozitia in care esti in perioada respectiva.

  5. Mili felicitari, mie imi plac genul acesta de carti, desi mi se rupe inima cand vad copii suferind, imi aduc aminte de copilaria mea, cred ca la urma urmei o copilarie grea te face mai puternic si independent, sigur vreau un happy end de fiecare data
    respect !!!!

  6. Nu am mai auzit de aceasta carte inainte. Nu stiu cum de =)) Tot ceea ce conteaza este ca recenzia mi-a ajuns la inima. Felicitari!

  7. Nu am auzit de cartea aceasta. Pare foarte captivanta, plina de suspans si dramatism.

  8. Tentantă cartea, subiectul mă atrage și-mi place – ca și subiect de roman, nu ca realitate prezentă în viața cuiva. Felicitări, Mili pentru recenzie!

  9. multumesc mili!mi-am dat seama ca am vreo 4 carti ale autorului,dar trebuie sa ma apuc de ele.felicitari!

Leave a Reply