O lansare celestă

O lansare celestă

by -
10

O lansare celestă

   În seara zilei de 7 septembrie 2017, o parte a echipei Literatură pe Tocuri a avut onoarea de a participa la evenimentul de lansare a noii cărți scrise de Lucian Ciuchiță, „Celeste – Planeta Purgatoriului”. O poveste de dragoste învăluită în genul S.F., o femeie care trece prin multe întâmplări pe care abia așteptăm să le aflăm.

   ,,O poveste de dragoste, care se desfăşoară atât pe Pământ, la Paris, cât şi în spaţiul extraterestru pe o planetă misterioasă, Atracius. Ne prezintă într-o altă cheie o incredibilă poveste, aventura unei femei deosebite, Celeste, care, în urma unei come diabetice, nu este salvată de semenii ei, ci de extratereştri. O entitate superioară face posibilă atât salvarea cât şi transportarea ei pe o altă planetă, dintr-o altă galaxie aflată la milioane de ani lumina.
Ce aşteaptă conducătorul planetei Atracius de la Celeste?
De ce o Femeie primeşte misiunea de salvare a unei planete ? De ce o pământeană?”

   Frumoase, sensibile, emoţionante au fost şi discursurile invitaţilor speciali: scriitoarea Otilia Sârbu, istoricul Gabriel Alexandru Ionescu, d-na Geta Vodislav, gazda evenimentului şi directoarea Librăriei Eminescu şi doamna Manuela Ciuchiţă ( o persoană sensibilă ce emană căldură sufletească prin toţi porii şi îţi transmite o stare de linişte)

  Și ce locație mai potrivită pentru o lansare decât Librăria Mihai Eminescu, unde cărțile îți țin companie? Mai ales că poziționarea centrală (la Universitate) facilitează accesul.

   Am avut ocazia să ascultăm unele fragmente citite de invitații speciali și de a afla câteva lucruri despre ceea ce a stat în spatele scrierii acestui roman.

   Una dintre atracțiile serii a fost mascota lansărilor cărților autorului, cățelul costumat în „Super-Dog”, aluzie la „Superman”, şi în ton cu tema cărţii. Cu siguranță a atras atenția participanților, care făceau tot felul de ghidușii pentru a reuși să fotografieze personajul canin. Pentru că nebunaticul nu stătea locului o clipă; ba în brațele stăpânei, ba pe lângă picioarele noastre, se afla într-o continuă mișcare și orice tentativă de a-l prinde în cadru era mai mult sau mai puțin sortită eșecului.

    Pe tot parcursul desfăşurării evenimentului, noi cel puţin, am avut un sentiment de pace interioară şi linişte sufletească, parcă ne aflam pe altă planetă. Telepatic şi involuntar subiectul cărţii, sau mai bine zis ceea ce a vrut să  transmită autorul s-a răspândit printre muritorii cititori, iar Celeste cea umană din faţa noastră a contribuit la toată această stare şi ne-a făcut să realizăm că ar trebui să fim mai buni, cinstiţi, drepţi, deşi nu ne-a transmis oral, ci totul venea din sufletul nemuritor şi candid  ascuns sub un veşmânt rosu, şi care, mai presus de orice emana IUBIRE.

Am fost spectatori celeşti într-o lume inventată devenită reală pentru câteva minute.

   Încheiem cu superba declarație de pe prima pagină către cea care a inspirat acest roman, nimeni alta decât soția autorului:

„Dedic această carte unei femei misterioase de care, cândva, m-am îndrăgostit nebunește… cu timpul mi-a devenit prietenă, soție și model în viață… Sper ca flacăra iubirii noastre să rămână vie aici pe PĂMÂNT, dar și într-un loc îndepărtat al Universului, unde, cu siguranță, vom ajunge cândva.” – Lucian Ciuchiță

 Mulțumim pentru invitație și la cât mai multe lansări!

10 COMMENTS

  1. Nu mă îndoiesc că a fost lansare minunată :) Mult succes în continuare autorului!

  2. Va multumesc din suflet atat pentru aprecieri cat si pentru minunatele impresii de la lansare…Se fac “vinovate de incitare” la comiterea infractiunii de citit carti interesante urmatoarele persoane dragi mie: Arci, Sorina si Iasmy. Pedeapsa maxima! Sa ramana pe viata cititoare impatimite…Pe urmele Celestei…”Ea fotografia, nu poza. Ura „pozele”. Susţinea că fiecare fotografie păstrează o amprentă unică a locului unde a fost făcută şi că această amprentă emite o anumită energie care, la rându-i, transmite mesaje ce se manifestă prin trăiri emoţionale, veselie sau tristeţe, triumf sau eşec. Credea cu toată tăria – şi o demonstra prin instantaneele sale – că fotografia este capabilă să afişeze pentru eternitate o pagină de istorie, ori, măcar, să-ţi ofere numeroase detalii care nu se văd la prima vedere. Credea de asemenea că, dacă îţi doreşti să pătrunzi dincolo de imagine, poţi să-i descoperi tainele. Pentru ea, a privi cu sufletul o fotografie, era ca o lecţie de viaţă: să priveşti dincolo de aparenţe, să vezi dincolo de zidul orbilor, să trăieşti prin ceea ce simţi cu adevărat, fără să te îndoieşti de tine însuţi, să cauţi unde alţii au încetat căutarea.
    O fascinau enorm instantaneele vieţii, locurile noi, nedescoperite de trecători grăbiţi, afişele vechi uitate pe stâlpi, albite de timp, culoarea vie a Senei şi, mai ales, pictorii din Montmartre, cartierul culorilor.” ( frag. roman Celeste-Planeta Purgatoriului)

  3. Pe mine pana acum m-a captivat “Celeste”,mai multe detalii curand.Lucian ai comis-o din nou.Ce pot sigur sa spun este ca orice femeie ar fi mandra sa primeasca “o asemenea declaratie de dragoste”.Felicitari Lucian si Celeste-Manuela!

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro