Ochiul lumii de Robert Jordan-Editura Rao

Ochiul lumii de Robert Jordan
(primul volum din Roata timpului)

Titlul original: The Eye of the World
Apariţie: 2006
Categoria: literatură universală
Domeniu: fantasy
Editura: RAO
Nr. pagini: 928

RECENZIE CITITOR
Rezumat carte

Ochiul lumii este primul volum din Roata timpului, de Robert Jordan. Primul cuvânt care îmi vine în minte ca să descriu această serie este : epic! Din toate punctele de vedere: proporţii, acţiune, număr de personaje, de ţinuturi, de oraşe, toate înfăţişate cu specificul lor şi culoarea locală, mituri, complexitatea luptei Lumina – Întuneric, relaţii de iubire, de prietenie, de duşmănie, de rivalitate, jocuri politice, fapte de arme, puteri neobişnuite s.a.m.d. Trebuie să spun însă că părerile diferă mult în ceea ce priveşte această serie: în timp ce unii sunt fani declaraţi şi înflăcăraţi, alţii pretind că efectiv o detestă cu pasiune. Oricum e o carte care nu poate lăsa indiferent pe nimeni. Nu o să pretind că seria este perfectă sau că nu are anumite fisuri, despre care poate o să aduc vorba cu altă ocazie, fiindcă sunt de mică importanţă în acest prim volum. După ce am citit toate cele 14 volume, mă declar mulţumită de serie ca şi fan fantasy ce sunt.

Dar să revin la Ochiul lumii. Prologul descrie un moment plin de dramatism petrecut undeva la sfârşitul Vârstei Legendelor, o epocă de mult apusă, al cărui protagonist este Lews Therin Telamon, unul dintre cei mai de seamă eroi ai acelor vremuri. Nu vom remarca vreo legătură cu capitolele următoare, însă vom descoperi ulterior că acest prolog marchează un eveniment important în cadrul acestei serii remarcabile.

Acţiunea propriu zisă începe în Emond’s Field, un sat retras din Ţinutul celor Două Râuri, populat în cea mai mare parte de crescători de animale. Trei tineri din acest sat se văd prinşi fără voia lor în ceea ce urmează să fie un şir de aventuri incredibile, după ce se trezesc vânaţi de troloci şi Myrddraali numiţi şi Pieriţi(nişte fiinţe înspăimântătoare care îl servesc pe Cel Întunecat). Moiraine Sedai face parte dintr-un ordin de femei care pot, într-o măsură mai mică sau mai mare, să folosească Puterea, mai exact Saidar, jumătatea feminină a acestei energii universale. Saidin, partea masculină, a fost întinată în urmă cu trei mii de ani, în timpul Frângerii, în urma eforturilor de a-l ferecă pe Cel Întunecat şi pe Rătăciţi. Ea, împreună cu Străjerul sau, Lan, îi vor lua sub protecţia lor pe cei trei tineri: Rand Al’Thor, Mat Cauthon şi Perrin Aybara, dorind să-i însoţească până la Ţar Valon, unde se află Turnul Alb, sediul Aes Sedai. Cu ei vor pleca, printr-o serie de împrejurări, un Menestrel în vârstă,Thom Merrilin, Egwene Al’Vere, fiica hangiului din Emond’s Field şi bună prietenă cu cei trei băieţi precum şi Nynaeve Al’Meara, Meştereasa satului.

Urmăriţi fiind de fiinţele celui Întunecat, ei trec întâi prin Baerlon iar apoi prin oraşul ruinat Shadar Logoth, unde întâlnesc ceva mai terifiant chiar şi decât urmăritorii lor. Acolo sunt siliţi să se despartă în trei grupuri: Mat, Rand şi Menestrelul vor reuşi să fugă în josul râului cu o ambarcaţiune până la Whitebridge, de unde doar cei doi băieţi scapă din ghearele Pieritului, fiind nevoiţi să plece singuri spre Caemlyn, unde speră că se vor reuni cu ceilalţi, pe drumul spre Tar Valon. Drumul le va fi presărat de greutăţi şi pericole. Perrin şi Egwene speră şi ei că vor ajunge în Caemlyn, dar străbătând pustietăţile se întâlnesc cu Elyas Machera, un om ciudat cu ochi de lup, care călătoreşte în compania lupilor. Vor fi capturaţi de către Mantiile Albe, o grupare cu vederi destul de stricte, adeseori fanatice. Moiraine, Lan şi Nynaeve, pe de altă parte, se străduiesc să îi găsească pe băieţi şi pe Egwene. Reuşesc să se reunească în marele oraş Caemlyn, capitala Andorului, nu înainte ca Rand să mai între în bucluc şi să se găsească chiar în faţa familiei regale – regina Morgase, prințesa moştenitoare Elayne şi prinţii Gawyn şi Galad, dar şi a sfătuitoarei reginei, Elaida Sedai. Grupului lor li se adaugă un Ogier numit Loial şi se văd nevoiţi să apuce pe Căile de Taină care ascund un pericol străvechi.

Ţinta lor este să ajungă la Hotare şi mai apoi în Mâna Pustiitoare, ţinuturile atinse de puterea Celui Întunecat, unde prea puţini se încumetă să ajungă, pentru a găsi Ochiul Lumii şi pe Omul Verde şi a salva tot ce se mai poate în acel moment, fără a şti mai exact care va fi rolul lor în tot ceea ce urmează să se întâmple şi ceea ce vor fi nevoiţi să înfrunte. În plus, când vor crede că au reuşit o oarece victorie, vor descoperi că acesta este doar începutul. Vă invit să aflaţi cum se vor petrece toate aceste fapte măreţe într-o carte minunată, plină de acţiune de la un capăt la altul.

Începutul cărţii ne duce cu gândul puţin la Stăpânul Inelelor al lui Tolkien, cu un grup de tineri care pleacă dintr-un ţinut pastoral, unde nu se întâmplă nimic ieşit din comun de generaţii întregi,sub ameninţarea unui pericol iminent care poate ameninţă ţinutul lor sau chiar întreaga lume, dar mai apoi vom vedea că acţiunea începe să evolueze într-un alt sens din ce în ce mai mult, fără că să-şi piardă însă din farmec. Numele celor din familia regală din Andor ne duc cu gândul la legendele arthuriene şi vom regăsi şi alte teme sau trimiteri îndrăgite, dar şi o doză considerabilă de originalitate care face din seria lui Robert Jordan una din capodoperele genului fantasy, cel puţin după părerea mea. Nu dau mai multe detalii tocmai ca să nu stric plăcerea care o induce lectura acestei splendide cărţi.

Nota mea pentru Ochiul lumii este 10. Din toată inima. <3

Recenzie cititor: autor Ana S. B.