Parfum de curtezana de Sawako Ariyoshi-Editura Humanitas Fiction

Parfum de curtezana de Sawako Ariyoshi-Editura Humanitas Fiction

Parfum de curtezana de Sawako Ariyoshi-recenzie

Titlul original: KOGE

Traducerea: Angela Hondru

Editura: Humanitas Fiction
Numar pagini: 433
Colectia: Raftul Denisei

   Sawako Ariyoshi este una dintre cele mai importante figure literare ale Japoniei, ea fiind autoare de romane, povestiri, piese de teatru si scenarii de film si televiziune.
    “Parfum de curtezana” apare in anul 1963 si este considerat, alaturi de “Sotia doctorului” (1966) cea mai stralucita marturie a talentului literar al autoarei.
    “Parfum de curtezana” sau Koge a fost ecranizat in anul 1964, in regia lui Kaisuke Kinoshita, avand in rolurile principale actorii: Mariko Okada si Nobuko Otowa.

    Ceea ce aflasem inainte despre aceasta carte mi-a starnit curiozitatea si m-am decis sa o citesc. Am vrut sa imi formez propria opinie si sa aflu de ce, si ce are atat de deosebit acest roman de este considerat o capodopera. In afara de asta, descrierea mi-a starnit si mai mult apetitul de-a o citi. Mereu am fost fascinata de traditiile lumii asiatice, de lumea gheiselor, de ceea ce se intampla dincolo de frumusetea fetelor pictate. Am mai citit carti cu un astfel de subiect si nu am fost dezamagita.
    Din prima clipa cand am inceput sa citesc am realizat ca, am de-a face cu un roman dens, plin de traditie, cu o povestire istorica din Japonia primelor decenii ale secolului XX, la sfarsitul erei Meiji. In acelasi timp romanul prezinta si tema meditatiei asupra conditiei femeii in universul dur al gheiselor. Ne prezinta povestea acestor categorii de femei, gheise, curtezane, dincolo de frumusetea lor afisata. Desi aparent par ca niste papusi fericite, in culise fiecare are propria suferinta. Sa ajungi sa faci parte din aceasta lume implica foarte multe lucruri. Unele isi doresc, altele sunt obligate de familie.

     Diferenta in aceasta lume dintre o curtezana si o gheisa este majora-abia acum am inteles si eu, am crezut ca este cam acelasi lucru. Dar nu este asa. Gheisele au un statut special, sunt respectate, sunt adorate, sunt acceptate chiar in familiile protectorilor lor. Curtezanele in schimb nu sunt decat genul prostituatelor europene dar cu un alt ambalaj si limbaj.
    Despre asta este vorba in carte: destinul, povestea, parcursul vietii a doua femei -mama si fiica-Ikuyo si Tomoko, intrepatruns la inceput si de bunica.
    Tomoko este frumoasa dar nici pe departe atat de frumoasa ca mama ei Ikuyo. Si totusi fiica ajunge o gheisa celebra si respectata, in vreme ce Ikuyo va purta mereu povara trecutului rusinos de curtezana. Serioasa, punand mai presus de orice onoarea si frumosul, Tomoko trezeste admiratia celor ce o inconjoara. Dar in acelasi timp se declanseaza si un fel de rivalitate, gelozie, ura intre cele doua femei. Din cauza mamei, Tomoko care se indragosteste de un tanar cadet nu va reusi sa isi formeze o familie. Barbatul de care se indragostise si cu care isi facuse promisiuni, ajunge general, iar familia, statulul, nu ii permiteau sa se casatoreasca cu fiica unei curtezane. Chiar daca ea ca si gheisa era respectata, ocupatia mamei era degradanta. Toate visele ei, sperantele, mor odata cu despartirea de Fumitake Ezaki. Din acest moment ura ei se inteteste si mai tare fata de mama, care trebuie sa recunosc o merita. De ce? Ikuyo a fost si este genul mamei egoiste care niciodata nu si-a imbratisat copiii, nu le-a adresat o vorba buna, nu a fost interesata de ei. O interesa propria persoana, frumusete, bunastare. Sa dezvoltam putin din copilaria lui Tomoko, exact ceea ce reprezinta inceputul cartii.

   Dupa ce tatal lui Tomoko moare, mama ei se recasatoreste cu fiul capeteniei satului, moment in care totul iese din obisnuitul situatiei.Atrasa de mirajul orasului tanara pereche paraseste casa parinteasca. Tokio le va zdrobi repede sperantele de miraj si grandoare, iar frivolitatea lui Ikuyo va impinge familia spre dezonoare. Atunci isi incepe cariera de curtezana. Fiica ei isi dorea nespus iubirea mamei, vroia o mangaiere, dar nu a avut parte de nimic din toate acestea decat de indiferenta si raceala.Tomoko va sfarsi prin a fi vanduta, la zece ani unei case din cartierul placerilor. Gheisa ucenica, datorita rafinamentului si inteligentei fetitei, ea va invata ca fosnetul chimonoului de matase inmiresmat cu tamaie, umbra unui zambet pe chipul desavarsit ascuns de fard sau degetele abia atingand coardele unui ,,shamisen” pot ingenunchia barbatii care hotarasc soarta Japoniei. Insa dorinta ei cea mai mare este sa fie libera. Ajunge cea mai celebra curtezana cu unul dintre cei mai influenti oameni de stat fiindu-i protector. Dar iata ca mama se interpune iarasi in viata ei.


     Destinele celor doua femei vor fi impletite, iar tragediile, suferinta, gelozia, ura vor fi elemente centrale.
    La un moment dat spre sfarsit, mi-am dat seama ca, mama totusi in sufletul ei avea ceva pentru Tomoko sau gheisa Bujorel cum se numea in acea lume. Cu tot egoismul ei, cu toata frivolitatea ei, a fost singurul copil dintre cei trei pentru care a avut o mica scanteie. Lucru de care si fiica isi da seama dar prea tarziu, spre final cand mama ei moare si iat-o si pe ea ajunsa la peste 40 de ani-singura.

   Carte este destul de greoaie de parcurs daca nu va plac descrierile traditiilor, obiceiurilor, inmiresmarea chimonourilor, lectiile unei gheise, ritualuri, reguli. Dar mie mi-a placut!

   Mi-a placut aceasta poveste din cartierul florilor si salciilor. M-a fascinat, nu atat povestea celor doua cat m-a fascinat lumea asiatica cu parfumul betisoarelor de tamaie, a sabotilor de lemn, a chimonourilor frumos colorate, a regulilor caselor de nobili, si a vietii de gheisa. Puterea a doua femei care reusesc sa strabata intr-o societate ale carei temelii incep sa fie erodate de tragediile istoriei. 

   Mi-ar fi placut ca aceasta carte sa aiba un alt titlu: “Miros de tamaie”, care cred ca ar fi fost mai reprezentativ deoarece intalnim frecvent procedeul de inmiresmat cu tamaie al chimonurilor curtezanelor si gheiselor, iar acest miros persista in fiecare coltisor din cartierul placerilor, chiar si in timpul evenimentelor tulburii ale tarii.

8 puncte/10

bookiaCartea Parfum de curtezana a fost oferita pentru recenzie de Libraria Bookia

****Coman Iasmina (Iasmy/Elis Ntco fb)-Admin. site/Editor coordonator/PR/Admin. grup Fb-Literatura pe tocuri**** Esenţele tari se ţin în sticluţe mici! Orientată spre prezent, dar şi viitor, cu picioarele pe pământ, dar şi idealistă. Optimistă până la extrem. Îmi place să dezvolt o idee prin intermediul discuţiilor, văd timpul ca pe o resursă finită şi iau în serios termenele limită. Pasionată de cărţi, muzică şi călătorii, ador stilul romance (contemporan, historical) thriller, istoric romanţat, YA, şi în general cărţile scrise bine. Mai nou, începe să îmi placă stilul fantasy, deşi nu am crezut că mă poate "prinde". Învăluită în mister, iubitoare de ciocolată cu piper. Îmi plac provocările! Şi aşa cum spune Octavian Paler: "Pasiunea n-are nevoie de motivări, ea nu cere neapărat să fie înţeleasă şi explicabilă, dimpotrivă, începe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfârşind abia când simte din nou nevoia de lămuriri." Vă aşteptăm alaturi de noi!

8 COMMENTS

  1. Superba recenzie, Iasmy !
    Ne-ai introdus intr-o lume exotica si misterioasa, atat de diferita de cultura noastra.

    Si pe mine ma fascineaza aceste carti, din care aflam despre locuri indepartate, despre traditiile si obiceiurile lumii asiatice.

    Eu am citit Memoriile unei gheise, de Arthur Golden, o carte care mi-a placut foarte mult si pe care o recomand celor care nu au citit-o.

  2. Bravo yasmy ! Interesanta recenzia ta!
    Eu nu sunt prea familiarizata cu lumea asiatice , nu am citit mai nimic de autori asiatici deși recunosc ca pare o lume interesanta!

  3. Felicitari Iasmi!!! ;) ;) ;)
    O recenzie splendida, a unei carti foarte tentante, cu atat mai mult cu cat si eu sunt fascinata de lumea asiatica, cu pretiozitatea ei, cu traditiile, obiceiurile si modul de viata si de a gandi atat de diferite de ale noastre!

  4. Mie mi-a placut cartea, desi este putin greoaie din punct de vedere narativ. Dar pt,mine nu a fost un impediment deoarece chiar imi place sa cunosc din cultura altor popoare. Este o carte densa dupa cum am spus deoarece pe langa povestea de viata a celor doua femei, ne confruntam cu diverse mentalitati, atitudini, ritualuri. Ne descopera o lume diferita de ceea ce cunostem. Aflam cum este prezentata o gheisa noua printr-o procesiune, aflam mentalitatea si structura unor case nobile, iar fascinatia aceea de mirosuri de flori, tamaie este pregnanta. In carte ne familiarizam putin si cu diverse cuvinte japoneze, autoarea a tinut cred in mod special ca ele sa fie prezente:Denumirile coafurilor care sunt diferite in functie de stadiul femeii, denumiri de instrumente si obiceiuri,etc.
    Desi pare frumos aparent toata acea stralucire a gheiselor, totul este atat de intunecat in culise. Insasi viata cotidiana aJaponiei acelei perioade nu este atat de frumoasa cum vedem prin filme sau cum ne imaginam. Am uitat sa va spun si de un ritual care pe mine m-a facut sa-mi pun intrebari. Multe femei isi inegreau dintii, crezand ca asa sunt super frumuseti. Doamne ce naiba vedeau in asta?
    .Daca nu va deranjeaza astfel de descrieri, eu zic sa incercati sa cititi cartea.

  5. FELICITARI IASMY ;) AM INTELES DIN DESCRIEREA TA CA AR FII O CARTE COMPLEXA.DESI AM CITIT DESPRE ASIATICI,NU POT SA IMI SPUN CA IMI PLACE LUMEA LOR,CHIAR DELOC.

  6. Interesanta. Stau in dubii din cauza descrierilor. Sincer pe mine ma cam plictisesc ;) . Acum depinde cat de aprofundate sunt acestea in carte.
    Oricum subiectul clar atrage, are farmec.

    P.S: si eu credeamca gheisa-curtezana este acelasi lucru

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro