"Mireasma delicată de iasomie, pe care o adulmecase de multe ori în mod inconştient atunci când se găsea în prezenţa ei, îl invadă ca o ploaie caldă şi iute de vară, răscolindu-i fiinţa."

Privilegii de Raluca Butnariu-un montagne russe al emoţiilor

An apariţie: 2016
Editura: Celestium
Nr. pagini: 572
Gen: Historical Romance, Romance

       Privilegii de Raluca Butnariu este o carte specială şi oricât aş încerca să mă detaşez şi să îi caut anumite defecte, nu reuşesc. Tind să cred că autoarea s-a născut în perioada nepotrivită pentru că are darul de a surprinde cititorul şi de a-l trimite în Anglia, anul 1800, pentru a fi alături de David Edward Gabriel, al şaptelea duce de Roxburgh. Este plăcut sentimentul de a ne transpune în pielea personajelor, să iubim şi să trăim după cum ne direcţionează cuvintele.
     Dacă aţi citit inclusiv Deziluzii atunci ştiţi că sunt anumite scene care se regăsesc şi în Privilegii, dar prezentate din anumite puncte de vedere şi au drept scop evidenţierea tentativelor de omor. Aceste detalii stârnesc curiozitatea pentru că nu este evocată o simplă poveste de dragoste, ci mai mult de atât. Trăirile, neînţelegerile, lupta continuă, ambiţia, fac din Privilegii lectura ideală pentru cei care iubesc cărţile cu happy-end, dar şi genul historical romance. Tot acest periplu, de-a v-aţi ascunselea este metoda autoarei de a ne arăta cât de misterioase sunt căile vieţii şi cât de important este pentru noi să înţelegem adevăratele motive ale incertitudinii.

     David Edward Gabriel, al şaptelea duce de Roxburgh ar putea avea tot ce îşi doreşte, dar perspectivele i se schimbe când domeniul Floors din Scoţia îi apare în cale. Îi este imposibil să-l cumpere pentru că i se tot refuză ofertele, dar norocul este de partea lui când îl câştigă la un joc de cărţi. Moartea subită a proprietarului îl va pune în faţa faptului împlinit şi primeşte domeniul la pachet cu fata acestuia, Katherine Dellany.
    Plănuieşte să o căsătorească cu un bărbat bogat din societate, dar planurile se vor transforma atunci când o cunoaşte pe frumoasa Kate. Ambiţioasă, pasională şi extreme de talentată, ajunge să îi pună sufletul pe jar şi să-l intrige la fiecare pas.
    Dacă la început intenţiona să scape de ea, acum vrea să o transforme în soţia supusă, un fel de trofeu în casă, numai că ea nu-i împărtăşeşte sentimentele, vrea libertate, să fie iubită, adorată, respectată de viitorul soţ.
    Ceea ce nu va lua în calcul David este atracţia care o simte: “Mireasma delicată de iasomie, pe care o adulmecase de multe ori în mod inconştient atunci când se găsea în prezenţa ei, îl invadă ca o ploaie caldă şi iute de vară, răscolindu-i fiinţa. Se va trezi la viaţă doar atunci când ea va dispărea din viaţa lui pentru o perioadă. Acela va fi momentul de cumpănă ce le va debusola toate perspectivele, dar şi sentimentele.
    Katherine Dellany este conştientă de atuurile sale şi nu se sfieşte să riposteze, ştie când să lupte, dar şi când să se oprească. Are talent la pictură şi vrea să le expună în cadrul unei expoziţii, să le vândă pentru a răscumpăra domeniul în care are atâtea amintiri-să-şi asigure un trai decent. Visează cu ochii deschişi, dar ştie că ducele de Roxburgh este de neoprit. Sătulă să fie la mâna destinului, ia măsuri drastice cu ajutorul prietenilor care îi sunt alături de fiecare dată.

     Numai că decizia lui va fi una de-a dreptul năucitoare:

– Dacă vă aşteptaţi să spun că-mi pare rău pentru faptul că am… că am plecat de la Floors, atunci vă înşelaţi amarnic, vorbi ea rar, încercând să-şi controleze tremurul din glas. N-o s-o fac nici în ruptul capului! Atunci, ca şi acum, sunt pregătită să-mi asum toate consecinţele acţiunilor mele.
   David o privi tăcut câteva momente, simţind că i se rupe inima de dragul ei. Se vedea clar că încerca să braveze, iar asta îi stârni un val uriaş de tandreţe. Ar fi vrut să o poată lua în braţe ca s-o liniştească, însă nu era convins că avea să scape cu viaţă după aceea. Expresia încordată de animal hăituit din ochii ei îl îndemna la o maximă prudenţă.
– „Tulit-o iepureşte” este un termen care ar descrie mult mai corect plecarea ta de la Floors şi nu aştept să-ţi ceri scuze pentru asta, rosti el cu un oftat adânc. De fapt, dintre noi doi, eu sunt cel care ar trebui să-şi ceară scuze, nu tu!
Katherine făcu ochii mari, deconcertată.
– Dumneavoastră? se bâlbâi ea surprinsă, abia auzindu-şi vocea printre bubuielile puternice ale inimii care-i răsunau în urechi.
– M-am comportat total anapoda, într-un fel care nu mă caracterizează deloc. Şi vreau să-mi cer scuze pentru că am fost… hm, cum mi-ai zis atunci? se încruntă el, încercând să-şi amintească. Ah, da, nemernic arogant, trădător şi mincinos, ticălos încrezut şi insensibil, şi cred că au mai fost vreo două epitete, dar acum ambele îmi scapă, sfârşi el cu un zâmbet amuzat şi spăşit totodată. Lady Katherine, mă ierţi pentru că m-am comportat faţă de tine în toate modurile dezgustătoare amintite mai sus?”


„- Katherine, este departe de mine această cruzime! vorbi el repede, ştiind că dacă începea să plângă, avea să-şi piardă minţile. Chiar îmi pare de rău că ţi-am provocat atâtea neplăceri şi te-am făcut să suferi inutil. Uită-te la mine, Katherine! Privirea ei era suspicioasă şi încordată. Niciodată nu mi-am cerut scuze în faţa nimănui şi habar n-ai cât de greu îmi e s-o fac! Întotdeauna am încercat să fiu corect cu ceilalţi, tocmai din această pricină. Regret din tot sufletul ca s-a ajuns aici. Sunt dezolat şi… n-am cuvinte să-ţi descriu cât de prost mă simt în faţa ta… Mă crezi?”


„- Nu vreau să mă mărit cu dumneata, articulă ea cu dificultate, înghiţind convulsiv nodul din gît.
– Ştiu, spuse el serios, şi nici nu mai am această pretenţie.
– Adevărat?! rămase ea cu gura căscată de uimire.
– Nu vreau să mă însor cu o femeie care este atât de îngrozită de mine încât preferă să fugă şi care, în mod evident, mă dispreţuieşte şi mă urăşte de moarte!”
„Rămâi cu bine, lady Katherine, sfârşi el cu o voce adîncă, schiţând un zâmbet greu de interpretat, în timp ce se înclina respectuos în faţa ei.”
„Castelul Floors era din nou al ei! Hayworth îi trecuse proprietatea pe nume cu şase zile în urmă.”
„ Începu să plângă copleşită, strângând cu putere hârtiile la piept.
Ar fi trebuit să fie fericită! Era fericită, îşi zise ea, suspinând.
Atunci, de ce simţea un imens gol în inimă?!…”

Dar oare…vor mai fi împreună?

     Privilegii de Raluca Butnariu este o transpunere a sentimentelor, o luptă asiduă pentru supravieţuire, un montagne russe care va face să merite fiecare clipă de lectură. Povestea, personajele şi incertitudinile vor intriga stârnind controverse, dar şi emoţii la tot pasul. Adrenalina va creşte gradual când din întuneric vor pândi persoanele care doresc să-i facă rău lui Katherine Dellany. Vor fi numeroase tentative ce îi vor pune viaţa în pericol şi secretele celor din jur o vor duce pe marginea prăpastiei. Cine îi va fi alături şi cum va reuşi să se strecoare pentru a scăpa teafără, sunt două întrebări care vor avea nevoie de un răspuns înainte de a fi prea târziu. Finalul va reuşi să vă surprindă.
      Bucuraţi-vă de Privilegii şi continuaţi cu Deziluzii, sigur nu veţi regreta.

  PS: Cărţile Ralucăi Butnariu se află pe lista personală de slăbiciuni. Îmi place cum scrie şi mereu am profitat de fiecare oportunitate pentru a-i recomanda publicaţiile. 🙂 

Editura Celestium - OSIM CTR

Cartea Privilegii de Raluca Butnariu a fost oferită pentru recenzie de Editura Celestium. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook

Surse foto: pexels.com, pinterest.com

17 COMMENTS

    • Multumesc Cos. Stiu ca nu este genul tau preferat, dar cine stie, poate te reprofilezi.

  1. Cu siguranta m-ai convins sa o vreau si eu. 🙂 Felicitari pentru recenzie! locco_smiley_10

    • Daniela, daca-i historical romance, atunci trebuie sa fiu si eu. Raluca chiar scrie bine, este un autor cu „must read” in fata 😛

  2. Frumoasa recenzia Mili. Am cartea si intentionez sa o citesc cat mai repede. Imi place cum scrie Raluca Butnariu. Ramane sa mai iau „Deziluzii”

    • Deziluzii este prima carte citita de la aceasta autoare. Si eu imi doresc sa o am in biblioteca. Sa ma anunti care este prefera ta.

    • Cum sa nu te provoc, este chiar ceea ce iti place sa citesti de obicei.

  3. felicitari mili,cartile ralucai totdeauna o placere si o delectare. locco_smiley_10

    • Merci Arci, stii ca imi place Raluca. Bine ca nu-s singura cu asemenea slabiciuni. locco_smiley_1

  4. Eu am citit „Regasire” si chiar mi-a placut enorm stilul autoarei, scrie extraordinar de bine. „Privilegii” o am in biblioteca, dar inca nu am apucat sa o citesc. Totusi, ii va veni randul, si cu siguranta voi cumpara si „Deziluzii”.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.