Recolta de Jim Crace-Editura Allfa

Recolta de Jim Crace-Editura Allfa

by -
12

Recolta de Jim Crace-recenzie

Traducere din limba engleză: Iulian Curuia
Număr de pagini: 197
An publicare: 2015
Editura: ALLFA

Cum ar fi dacă tot ceea ce am ştiut până acum a fi unica realitate, ar lua o turnură diferită? Ar deveni altceva, o lume în care obiceiurile biciuie faptele rele, unde oamenii cunosc paşiilor lor, ai vecinilor şi ai stăpânilor. Anotimpurile sunt cele care ghidează acţiunile şi sensul vieţii, iar câmpurile înverzite decid cine trăieşte şi cine se duce. Este altă ţară, oraş, sat, alt trai…Bucuria omului izvorăşte din recoltă, iar zâmbetele copiilor sunt cele care dăinuie deasupra şi dedesubtul acestei tainice lumi. Vântul suflă cu putere şi a venit timpul să vă lăsaţi duşi de el în filele scrise de Jim Crace.
Dar cine este Crace? Un autor care s-a născut în anul 1946 la St Albans în Marea Britanie şi a studiat literatură engleză la Birmingham College of Commerce. Jim Crace a lucrat, mai întâi, pentru BBC realizând programe educative. În 1974 şi-a început cariera litarară cu povestirea „Annie, California Plates” în The New Review. A urmat primul său roman, „Continent”, în 1986. Alte opere ale sale sunt „Signals of Distress”(1994), „Being Dead”(1999), „Casa molimei”(2007).

În anul 2013 a fost pulicată şi lucrarea „Recolta”sau „Harvest”, nominalizată la Man Booker Prize. Este o carte care m-a cucerit prin simplitatea oamenilor, prin complexitatea descrierilor şi viaţa în ALTFEL… „Recolta” debutează cu un citat scris de Alexander Pope din opera „Odă singurătăţii”, „Ferice de cel care se îngrijeşte/ Numai de câteva pogoane strămoşeşti,/ Şi cu aerul de aici se mulţumeşte/Pe ăst pământ al lui”.
Încă de la primele lexeme ale volumului ne dăm seama că faptele vor fi narate la persoana I. Ne este arătat personajul principal, Walter Thirsk, unul dintre săteni. El descrie viaţa colectivităţii rurale şi dă frâu liber temerilor, fericirilor, deznădejdilor ţăranilor de odinioară. Dânsul nu a fost de la început un sătean, ci un străin pentru aceste locuri. Walter a adoptat, însă traiul simplu de pe mirişte, căsătorindu-se cu Cecily. Din păcate ea moare şi îl lasă în urmă pe eroul nostru, pradă frământărilor.
Ceea ce dă sens pe aceste câmpii uitate de timp este cutuma strămoşească care pedepseşte abaterile, ajută omul şi dă contur existenţei sale. Ceea ce e nou este aspirat de teamă, de necunoscut şi instabilitate. De aceea venirea unor străini şi focul aprins în pădure vor fi privite recalcitrant de săteni „Probabil că au pus verdeaţă umedă ca să facă fumul mai negru şi să nu treacă neobservaţi”, „Au sosit vecini noi…fiecare nor negru ne amintea că nimic nu e sigur”. Ţăranii nu se lasă, însă distraşi de la treburile zilnice şi continuă să secere, să cultive plante, să fie alături unii de alţii. Aşa îi vom vedea în timpul secerişului când „spicele spuneau: ne-am săturat. Capetele ni s-au copt şi ni-s grele. Ne-am uscat. Scoateţi-vă coasele şi faceţi ce ştiţi voi mai bine”, „Dai la coasă şi stai la bârfă. Aşa merg lucrurile”. Secerişul este un proces necesar acestei lumi, este însăşi esenţa ei doarece „în zilele de cules, niciun om cu două braţe zdravene nu poate să se aştepte să aibă de-ale gurii dacă nu trudeşte neîncetat.”. Toată lumea participă la acest „ritual necesar”- „copiii o iau înaintea noastră, căutând cenuşiul ciulinilor”, „soţiile şi fiicele noastre adună şi leagă snopii”, iar „bătrânii însemnează locurile unde o să fie căpiţele”. La final „munca noastră este sfinţită de raze” pentru că „toate chipurile pe care le cunoaştem şi iubim […] se strâng laolaltă de seceriş, legaţi de acelaşi izlaz şi nutrind aceleaşi speranţe”.

Pacea guvernează, dar va fi dată peste cap de o serie de lovituri date cu precizie în baza satului. Mai întâi a fost venirea altei familii, apoi a „domnului Scârţa-Scârţa” care nota tot ceea ce vedea şi auzea „Ce voia de la pământul nostru, ce-şi nota în tabelele lui?”. A doua pană neagră căzută din coama legii satului a fost incediul de pe proprietatea stăpânului Kent când gemenii Derby şi Brooker Higgs nu şi-au asumat răspunderea faptei lor şi au dat vina pe nou-veniţi. Din această cauză Kent şi alţi ţărani vor merge la cei din urmă şi îi vor pedepsi cu rasul în cap şi îi va lega de crucea satului. Urmează alte evenimente din comunitatea arhaică şi anume momentul alegerii reginei recoltei când o fetiţă e lăsată desculţă pe câmp şi „se apleacă să caute boabe…întinde mâna ca să ne arate perlele ei de orz.” Lumea e fericită pentru puţin timp fiindcă va cădea şi a treia pană neagră: conaşul Kent vrea să delimiteze terenurile şi să aducă oi pentru lână făcând „schimbarea spre binele nostru, al tuturor”, „vrea să pună lanţul în jurul vieţii noastre”.
În ceea ce priveşte structura, romanul se remarcă printr-o acţiune complexă, cu un singur fir narativ. Eu am ajuns să îndrăgesc această lucrare. De ce „am ajuns” ? Pentru că la început nu mă captivase. Ulterior am ajuns să o compar cu „Moromeţii” de Marin Preda stabilind diferenţa dintre ele: accentul în opera lui Crace e pus pe descriere şi nu pe dialog. Am continuat lectura şi am dat peste personaje atent conturate „era un om plăcut, aş spune. Nu avea mai mult de treizeci de ani …cizme zdravene, pantaloni, o vestă şi o pălărie simplă fără pene, broşe ca embleme. Barba lui era netezită şi ascuţită cu ceară…mergea pieziş”. Nu doar atât! Ceea ce atrage este legătura strânsă dintre narator, acţiune şi personaje. Dragostea îşi face şi ea apariţia printre spicele de grâu ale recoltei: iubirea lui Walter faţă de soţia sa şi atracţia faţă de nou-venită. Walter este un amalgam de sentimente, printre care amintesc dorinţa de libertate! Oare el va mai iubi, sau va părăsi această staţie de gară? Oare satul se va destrăma?
Nu ştiu dacă v-am atras atenţia, dar cert este un lucru „când te apuci să scrii un roman e ca şi cum te-ai apuca să împingi un bolovan pe povârnişul unui deal. După o vreme, ca să complicăm metafora, bolovanul se umple cu heliu şi se transformă într-un balon care te ia pe sus şi te duce până în vârf. Tot ce trebuie să faci e să nu-ţi pierzi cumpătul şi să ai încredere în povestire”. Eu am avut încredere în ea. Dar voi?

Editura AllCartea Recolta de Jim Crace este oferită pentru recenzie de Editura ALL. Cartea poate fi comandată de pe site-ul Editura ALL. Activitatea editurii şi promoţiile pot fi urmărite pe pagina de facebook.

 Autor: Crina Stanciu

12 COMMENTS

  1. Imi place la nebunie coperta ….si este o recezie amanuntita ce cuprinde esentealul…bravooo

  2. Mulţumesc mult; mă bucur că v-a plăcut recenzia! :p Cartea merită citită şi comparată puţin cu viaţa rurală din România de altă dată. Este complexă, această calitate fiind însăşi scânteia sa :D

    • M-ai dus intr-o altfel de lume, dar nu stiu daca ma prinde ideea in sine. Trebuie sa o rasfoiesc putin, poate cine stie ma razgandesc. Te felicit pentru modul cum ai prezentat peisajul in ansambu, doar tu puteai face minuni cu citatele din carte.

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro