In sangele tatalui de Ciprian Mitoceanu

In sangele tatalui de Ciprian Mitoceanu

by -
13

În sângele tatălui de Ciprian Mitoceanu

 Editura: Crux Publishing

Colecția Sci-Fi

Seria Predestinare genetică: 1. În sângele tatălui; 2. Insula diavolului

Anul apariţiei: 2015

Număr pagini: 217

Gen: S.F., Polițist, Thriller

Cotație Goodreads: 4,40

În sângele tatălui este o dovadă a faptului că autorii români merită citiți. Un roman polițist cu o intrigă parcă desprinsă din thriller-ele americane.

Romanul de față este primul din trilogia Predestinare genetică. Cel de-al doilea roman, Insula diavolului, este deja pe piață, iar al treilea este în curs de apariție.

În primul roman, acțiunea se petrece în anul 2056, într-un viitor posibil. Cu excepția amendamentului Dawson și a teoriei asupra predestinării genetice, nu ne-am da seama că ne aflăm într-un viitor atât de îndepărtat. Probabil din această cauză mi-a plăcut cartea, pentru că nu se axează mult pe aspectul S.F.

Dar la ce se referă predestinarea genetică și amendamentul Dawson? Să le luăm pe rând: în America anului 2056, s-a descoperit o nouă teorie: există criminali predispuși genetic, adică prezintă o agresivitate  înnăscută și moștenită de la înaintași. Cu alte cuvinte, au genele unor criminali celebri din trecut. Prin urmare, se consideră că nu răspund de faptele lor, singurele vinovate fiind genele; în momentul în care se confruntă cu o situație stresantă, furia și agresivitatea distructivă izbucnesc, ducând la crimă.

Amendamentul Dawson a apărut ca o reacție la teoria predestinării genetice, presupunând identificarea tuturor criminalilor potențiali și exilarea lor pe Insula Diavolului. Aceasta înseamnă că nu este necesar să fi comis o crimă, dacă se descoperă în urma analizelor că persoana respectivă prezintă acea predispoziție genetic, va fi exilată pentru siguranța celor din jur. Însă în baza acestui amendament se ajunge la multe abuzuri, nemaifiind vizați doar criminalii, ci și persoanele care provocate, au fost foarte violente cu agresorul. Cam aceasta este teoria, autorul a avut grijă s-o exemplifice foarte concret:

Romanul se împarte în două planuri, fiecare având în centru un personaj aflate la poluri opuse: pe de o parte, Robert, un bărbat de succes în toate domeniile: foarte apreciat la locul de muncă, carismatic, unul dintre cei mai râvniți burlaci, la prima vedere perfecțiunea întruchipată. Dar toată această lume care îl admiră nici nu își imaginează cu ce se „îndeletnicește” în unele nopți. Robert este un criminal în serie. De fiecare dată când întâlnește o femeie brunetă, cu părul drept și cărare pe mijloc, știe că va deveni următoarea sa victimă. Și nu vorbesc la modul figurat. Victimă la propriu, a crimei. Probabil cunoscătorii deja au identificat criminalul din istorie la care se face referire, nu-i așa?

Ironic este locul în care lucrează Robert: Societatea Contra Violenței Domestice. În timpul zilei, el consiliază la telefon diverse persoane abuzate sau deprimate, convingându-le că viața merită trăită și că suicidul nu este cea mai bună soluție, iar noaptea ia viața femeilor brunete și atrăgătoare.

Cel mai straniu mi s-a părut modul în care este prezentat Robert; nu ca un monstru ce omoară în disperare femei, ci precum un om obișnuit, care are și el o „hibă”: cum întâlnește o brunetă, i se declanșează instinctele criminale.

Alt lucru ce m-a frapat este lipsa de remușcare cu care omoară prostituate și în același timp,  regretul la gândul că ar putea ucide oameni nevinovați în nebunia sa.

La polul opus, îl avem pe Leo, un puști ambițios, dedicat în totalitate muncii și facultății și care se trezește săltat de poliție fără să știe de ce. Își amintește că băuse foarte mult în seara respectivă împreună cu prietenii într-un club și că a cunoscut o fată brunetă, probabil prostituată. Nu-și amintește ce s-a întâmplat mai departe, dar probabil ceva foarte grav din moment ce poliția l-a ridicat din apartamentul său.

Ce se întâmplă mai departe? Va fi revoluționat sistemul juridic, fiind condamnați toți cei „predispuși genetic”? Va ajunge toată lumea exilată pe Insula Diavolului? Eu dacă aș fi trăit în acest viitor ipotetic, cu siguranță aș fi fost considerată o „Dawson”. Voi ați fi? Nu vă rămâne decât să citiți cartea pentru a afla…

Ce mi-a plăcut: stilul direct, accesibil și simplu, ce poate fi înțeles de orice cititor; ritmul alert al acțiunii, ce nu te lasă să te plictisești nici un rând și te determină să citești cât mai repede; metafora din subtext pentru lumea înconjurătoare, pentru că în spatele acțiunii și a personajelor, avem referiri subtile la lumea în care trăim și la nedreptățile întâlnite din cauza erorilor de sistem; un criminal poate umbla liber, în timp ce un om doar predispus genetic la violență este închis, judecat sumar și exilat. Alții poate nu au făcut decât să se apere, dar tot un „Dawson” este considerat, „tratamentul preferențial” fiind extins și la alte categorii de persoane.

Romanul conține și o critică la adresa politicienilor, la cinismul cu care condamnă oameni fără să stea pe gânduri, pentru a câștiga popularitate. Nu am citit încă următorul volum al seriei, Insula diavolului, dar am o vagă bănuială, cum că genele politicianului Dawson, care a instituit acest amendament, nu sunt tocmai „curate”.

Finalul este brusc, ambiguu, deschis pentru următorul volum.

Citate:

„Uneori îmi vine să cred că legile au fost făcute în favoarea criminalilor…”

„Un prieten nu-ți spune ce vrei să auzi, ci ceea ce trebuie să auzi.”

„Fiecare trebuie să facă ceea ce i se potrivește mai bine, măcelarul să taie, ucigașul să ucidă… Ucigașul să ucidă…”

 Despre autor:

Ciprian Mitoceanu a studiat la Universitatea Ștefan cel Mare specializarea Istorie-Geografie. În prezent este profesor și scriitor, debutând în 2007 cu romanul Colții. A publicat romane și povestiri scurte aparținând genurilor horror, thriller, mister, în limbile română și engleză: Amendamentul Dawson (proză scurtă), Dark Tales of Sorrow and Despair, seria Predestinare genetică, aceasta din urmă luând naștere în urma vizionării unui documentar.

Autorul este supranumit de unii critici „Stephen King al României”.

Crux Publishing logo

Cartea În sângele tatălui de Ciprian Mitoceanu a fost oferită pentru recenzie de către Editura Crux Publishing. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Crux Publishing. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Autor: Sorina Ciocârlan

13 COMMENTS

  1. Felicitari pt prezentare. Pare draguta cartea. Genul de “hiba” al lui Robert l-am mai intalnit si la personajul lui Brussoli in “Haita”. Este vorba de unul care indeplinind un blestem, omoara oamenii doar pt a le obtine parul. :) I se declanseaza instinctul criminal la vederea parului.

    • da, pai si asta la fel. il excita parul brunet, lung si drept al femeilor. il excita in sensul ca le si omoara :)). ii trezeste instinctele criminale.

Leave a Reply