“Eram sugrumată de emoție… neputincioasă în fața a milioane de senzații […] simțind cum se topește viața din mine și totodată fiind mai vie ca niciodată. Timpul încremenise, totul în jur era amorțit, dormea, numai noi eram vii…”

Sclipind la ultimul vagon de Andreea BlânduSclipind la ultimul vagon de Andreea Blandu

Editura Emia, Blaj
Anul 2013
Nr. Pagini: 183

RECENZIE CITITOR
Prezentare carte

Țin să menționez că nu am auzit până acum de această carte, nu știam absolut nimic despre ea sau despre autoare, iar despre editură nici atât… Este vorba de Andreea Blându, o tânără talentată din Hunedoara și acesta e romanul ei de debut, lansat la vârsta de doar 18 ani.

“Sclipind la utimul vagon” este o carte care mi-a fost recomandată de o persoană foarte specială și trebuie să mărturisesc că mi-a fost foarte greu să mă adun în urma lecturii și să-mi aștern ideile pe hârtie… pe de o parte, pentru că a fost o carte ce m-a bulversat (în special finalul) și pe de altă parte mi-a fost teamă să nu dezamăgesc cu această recenzie…
“Păstrează-mă în gând… dar ai grijă cum și cât… pentru că… e posibil să-mi doresc să rămân acolo pentru totdeauna…”

Cartea m-a captivat din primele pagini și a reușit să mă țină “în șah” pe tot parcursul ei, făcându-mă din ce în ce mai curioasă să aflu cum se va termina povestea. Final, care de altfel, m-a dezamăgit… Nu pentru că nu ar fi un final reușit și extraordinar, ci pentru că nu e chiar pe gustul meu (cine știe, cunoaște!!). Cu toate astea nu aș schimba finalul acestei cărți pentru nimic in lume, este… pur și simplu, perfect! 😉

Descrierea cărții:
Luăm trenul din Timișoara, cu destinația Brașov. Ne bucurăm de călătorie, alături de tânăra plină de viață, Nidia și misteriosul artist, Eric. Cei doi conversează, mai mult sau mai puțin din politețe, mai mult sau mai puțin ironic, cu dialoguri inteligente și replici picante. Iar ceea ce începe ca o simplă și neînsemnată călătorie, se dovedește a fi povestea vieții lor… și a ta (ca cititor), alături de ei.

“-Avem de multe ori impresia că ducem o existență superficială, oarecum izolată, și deodată intervine în viața noastră, pe neașteptate o întâmplare aparte care ne schimbă total cursul vieții”.

Părerea mea:
Este un roman – o lecție de viață – despre dragoste la prima vedere; despre iubirea adolescentină, acea iubire ce apare întâia oară și “lovește” cu toată forța, acea iubire care te face să simți fericirea în forma ei pură, dar îți dă și să guști pelinul din plin; despre dragostea matură, sceptică și prevăzătoare, dar nu mai puțin profundă!

“Ori e iubire, ori am înnebunit complet, sau e posibil să fie amândouă! Dacă nu îl iubesc, atunci de ce aștept cu atâta nerăbdare să sune, să mă caute? De ce atunci când mă apropii de el, îmi bate inima cu putere? De ce cuvintele lui au avut un asemenea impact asupra mea? Și el… Ce simte el?”

O lecție despre cruzimea vieții, trădările ei și relațiile la distanță, despre încredere, prietenie adevărată, oameni frumoși, intrigi și secrete de familie, întâlniri emoționante și despărțiri dureroase.

“…absența ta mă cutremură, chiar și absent… ești ‘atât de prezent’, dar eu tot invizibilă rămân”.

Am trăit iubirea lor, am râs, am plâns, m-am emoționat, m-am îndrăgostit, le-am simțit tristețea și durerea imposibilității relației lor… și m-am bucurat extraordinar de mult de conversațiile lor spumoase ce au creat dependență exact ca un viciu. 😀

Am văzut cum o tânără optimistă și plină de viață, ce se bucura din plin de prezent și trăia viața la maxim, devine, din iubire… pentru iubire, un om matur mult prea încercat de soartă.
“A trecut mult timp. Perioadă în care am încercat să mă dezleg de slăbiciunea de a mă gândi la tine, dar nu am reușit. Mi-e dor de tine mai mult decât crezi…”
“…câteodată timpul trece atât de greu, sfidător chiar… mai ales atunci când ți-e dor…”

Tânăra scriitoare a reușit să redea perfect toate emoțiile înăbușitoare, toate trăirile efervescente, toată durerea halucinantă, toată tristețea sfâșietoare, toată dragostea amețitoare, deznădejdea, dorul, disperarea, tragedia, viața… citindu-le, trăindu-le alături de Nidia și Eric… îți iau efectiv respirația, lăsându-te cu un gol în stomac, uneori un gol emoțional, alteori unul amar…

“Eram sugrumată de emoție… neputincioasă în fața a milioane de senzații […] simțind cum se topește viața din mine și totodată fiind mai vie ca niciodată. Timpul încremenise, totul în jur era amorțit, dormea, numai noi eram vii…”

Iar finalul cărții… uff… finalul este cu totul neașteptat! Răvășitor. Cutremurător. Mai presus de orice emoție… mai presus de durere… Mai presus de cuvinte…
Finalul, pentru mine, a fost unul bulversant! Tulburător! Amar! Un final ce m-a lăsat cu zeci de întrebări. Nu neapărat despre carte, ci despre viață… iar “De ce?” mi s-a învârtit obsedant în minte zile intregi!

“…nu știi cât ești de puternic, decât în momentul în care ‘să fii puternic’ este singura opțiune care îți rămâne”.

“Imaginează-ți cum ar fi dacă am putea să visăm la imposibil. Să transformăm realitatea într-un vis… și visul să se stinga într-o secundă…”
“E amintire, și totuși pare reală. A îndrăznit să privească un vis ce se lovește de realitate, un vis imposibil. Doar pentru că-l privește, el devine probabil uneori. Știe răspunsul… și totuși… se întreabă dacă va deveni vreodată inevitabil”.
“Te caut pe tine… dar uit că drumurile pe care mă plimb eu sunt diferite de drumurile pe care mă aștepți tu acum…”
“Te iubesc… mai mult decât ți-am arătat”.

Cartea “Sclipind la ultimul vagon” a fost un fel de déjà vu pentru mine, până la un punct, și pentru o anumită perioadă… M-am (re)găsit în tânăra Nidia, am (re)trăit anumite situații cu ea și mi-am (re)amintit diferite circumstanțe asemănătoare cu a celor doi… iar acum nu mă pot abține… “De ce?”

“M-am pierdut printre filele unei cărți… o carte veche, cu mirosul de veșnic impregnat în fiecare cuvânt citit de tine… acolo”
“…mă găsești printre rândurile astea, fără sens… și știi că încă sunt aici pentru că reușești involuntar… să mă simți în fiecare adiere a vântului, în fiecare oftat special, în fiecare încercare de a respira…”

RECOMAND cu cea mai mare încredere această carte! Un roman sfâșietor, inexplicabil, psihologic, care te face să traversezi toată gama emoțională!

Nota mea: 10*/ 10

Recenzie cititor: Denisa

Review overview
5

10 COMMENTS

  1. Am citit cartea. Este superba. Acel gen de roman care te face sa razi, sa plangi, sa simti dincolo de pagini.

  2. Se vede/simte cat de mult ti-a placut aceasta carte 🙂
    Bravo pentru o astfel de recenzie 🙂 locco_smiley_10

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.