”–Nu mai citește nici dracu cărți, măi oamenilor! Pierdeți vremea! (…) Un pic de realism, vă rog! Online-ul este viitorul.”

Somalia, Mon Amour de Bogdan Hrib, Sofia Matei

Editura Tritonic
Anul apariţiei: 2009
Nr. pagini: 268

Somalia, Mon Amour” este unul din titlurile care poartă semnătura/implicarea lui Bogdan Hrib, după “Filiera grecească” și ”Blestemul manuscrisului”. Jurnalistul editor la Tritonic, inginer constructor de meserie, pare să le fi încercat pe toate; a mai făcut fotografie artistică și rețete de salate, iar mie îmi era complet străin atunci când am ținut în mână cartea, așa încât primele impresii au ținut de copertă, detalii legate de estetică.

Așadar, coperta este o imaginea aleasă sugestiv pentru genul cărții, aduce cu o revistă; fontul, organizarea textului sunt în regulă, dacă nu cumva ai aversiune pentru nuanța gălbuie a paginilor, care unora le sugerează carte veche. Misterul nu prea intră în discuție – la o răsfoire rapidă înțelegi imediat ce ai în față, dacă nu cumva ai înțeles încă privindu-i coperta.
Pornind la drum, după un număr nu prea mare de pagini subiectul se dezvăluie întreg, anume pirateria, pe coastele Somaliei, un subiect care astăzi pare demult apus, sau cel puţin izolat de preocupările noastre zilnice: “măcinați de criza economică, de pierderea locurilor de muncă, de imposibilitatea de a-și mai plăti creditele, câți mai aveau timp să fie atenți cu adevărat la răpirile din Africa și pirații somalezi?Păreau mult prea îndepărtate.<< Și totuși…suntem atât de implicați>>”( pag.44), infiltrată în evoluția unei povești de dragoste, autorul presărând pe întreg parcursul și momente / teme de reflecție.: ”Oare când am râs sincer ultima dată?” (pag.24). Mai intervin forțe navale și aeriene internaționale, interese economice și politice, trădări și operațiuni secrete, sub cerul sărac, dar paradoxal, atât de frumos al Africii.

Prologul deschide conținutul cărții într-o manieră realist dramatică, cu scena unei explozii “în praful cenușiu-gălbui din Mogadiscio”: “A pășit peste mâna care nu mai avea corp. Nu i se părea o imagine groaznică, pentru că nu putea să diferențieze carnea de sânge” ( pag.9) văzută de Ileana, una dintre femeile-“bărbat” ale cărții, pentru care am putea bănui că autorul are cel puțin sentimente de admirație, apreciere, respect. Scena este redată verosimil, documentat de autorul jurnalist, care găsește momentul de a pune cititorul pe gânduri, trimiţându-l să reflecteze, să-și imagineze, să compare.
Detaliile tehnice adunate în paginile “Știre” cuceresc, aș zice, mai ales cititorul masculin, iar dacă, “negustând” astfel de informații se simte amenințat de plictis, le poate ignora, pur și simplu.
Personajele principale, Sofia și Stelian, se întâlnesc pe terenul romantismului chiar înainte de a se îndrăgosti: pasiunea pentru mirosul volumelor proaspăt tipărite și dorința de a scrie ei însuși cărți; așezat lângă ei, Doru, de altfel și el unul dintre visătorii care “încă” mai scrie, pare un pragmatic înrăit: ”–Nu mai citește nici dracu cărți, măi oamenilor! Pierdeți vremea! (…) Un pic de realism, vă rog! Online-ul este viitorul.” (pag.25). Povestea lor de dragoste, integrată corect în subiectul piraterie, îmi pare, însă, viciată de previzibil, iar maniera în care evoluează, neverosimilă. În spatele lui Stelian, și chiar în umbra altora întrezărim silueta creatorului lor prin frământări, năzuințe, uneori mai slab, alteori mai evident.

Răpită și trădată, Sofia determină fără voia ei implicarea în evenimente a celui de care se îndrăgostește, ca și revenirea unor vechi actori în lupta cu grupările somaleze.
Senzația de participare și de actual este dată de menționarea unor nume ca: Starbucks, Mini Cooper, Barack Obama, etc. Un element pe care scriitorul pare să-l stăpânească destul de bine îl constituie replicile acide, generând o atmosfera amuzant-amară în ansamblu, reușind astfel să nu sperie prin “greutatea” aspectelor: “În 96 m-am căsătorit. Din dragoste. Dragostea am pierdut-o pe drum” .
Pe durata cărții tonalitatea alternează: de la tușe de romantism: ”Am tipărit cărți cu mâinile mele. Am pierdut nopți și bani. Am câștigat clipe frumoase, câteodată prieteni și bani”. (pag. 30),”, la ironie : “tata…cel care a crezut că pacea se face cu dolari mulţi și zâmbete amabile.” și autoironie “Toți ne visăm mari scriitori și toți credem că avem ceva de spus lumii”; de la sarcasm: “femeile își cară în genți nevrozele”, “e criză și oamenii mănâncă mai mult decât citesc.”, la gravitate – amestecată cu amărăciune și resemnare: “Entuziasmul și nebunia începuturilor s-au rătăcit pe parcurs.”; de la un dramatism ascuțit: “din instinct, a început să-și scuture sarafanul bej milităresc, de in, în timp ce se apropia de mormanul de carne.”, la acțiunea misterioasă a romanelor polițiste, frazele informativ-educationale; și, nu în ultimul rând, tonuri calde, care smulg zâmbete: “Marea noastră Neagră, unde nu avem pirați! Mă rog, în afară de cei care stabilesc prețurile!” visare, relaxare: : ”privesc lung în zare. Lacul e uriaș.” , încredere în forța dragostei: “Suntem o echipă acum, nu?”

Ca și concluzii: O lectură usoară, potrivită pentru vacanțe sau ieșirea din cotidian. Satisface onorabil amatorii de acțiune, pe cei în căutarea unor povești de dragoste, bifează și decorul mai aparte al desfășurării evenimentelor, şi câstigă trimiterile către documentare și o mai bună înțelegere a fenomenelor de genul piraterie, terorism, implicațiile lor asupra generațiilor și a zonelor geografice
Fiind prima carte de Bogdan Hrib citită, s-ar putea să nu-mi fi format o părere completă despre el; iar subiectul, nefiind tocmai genul meu —în ciuda povestii de iubire desfăşurată într-un decor atipic, aleg să mă opresc aici, cel puţin deocamdată.
Dintre cei doi protagoniști, cel masculin îmi pare construit mai veridic, iar Sofia – reprezentând acele femei puternice ale realității vremurilor, implicate activ în armată, poliție, marină, etc. deși admirabilă pentru categoria ei, nu îmi e pe plac mai mult decât boemul Stelian: ”Nu sufăr digitalele.”

7 puncte / 10

Editura Tritonic

Cartea Somalia, Mon Amour de Bogdan Hrib, Sofia Matei este oferită pentru recenzie de editura Tritonic. Cartea poate fi comandată de pe Editura Tritonic. Pentru a fi la curent cu noutăţile şi promoţiile periodice ale editurii urmăriți site-ul și pagina de facebook.

Autor: Adelina

9 COMMENTS

  1. Sunt total de acord cu tine in privinta copertei: cu siguranta spune multe despre carte. Imi place recenzia si cred ca m-ar tenta o carte de actiune.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.