Suflet rebel, de Nieves F. Joy–recenzie

Volumul I din seria “Paradoxul iubirii”

Editura: Librex Publishing

Data apariţiei: Aprilie 2017

Număr pagini: 452

   Un suflet captiv într-un trup înrobit. O fire rebelă ţinută sub control de eticheta strictă a unei societăţi superficiale. Un spirit înlănţuit de concesii şi renunţări. O viaţă trăită în minciună, sub atenta lupă a unui gardian nepăsător. Năzuinţe anulate de concepţii greşite. Compromisuri duse la extrem, datorită prejudecăţilor unui păpuşar manipulator.

    Toate aceastea si nu numai, se pot pronunţa într-un singur cuvânt: Raisa. Tiparul prelucrat minuţios de eronat, a unei soţii moderne, redactor şef la o editură din Boston, care nu o solicită, dar nici n-o umple de satisfacţii. La suprafaţă e modelul perfect de femeie. Tăcută, rafinată, strălucitoare, dar în adâncuri, zace un suflet saturat de regulile societăţii şi de soţul mereu taciturn, care îi oferă rămăşiţele unui trai îmbelşugat, dar sterp de beneficii spirituale. Raisa este in adâncuri un suflet visător, poet din naştere, dar neînţeles şi alege să tacă şi să înghită o căsnicie de faţadă, doar ca să nu dea greş, eşecurile pentru ea, fiind echivalentul ruşinii imposibil de suportat.

   Ce va alege când viaţa îi va oferi posibilitatea să se dezbare de tot ce nu o defineşte? Pe ce drum va purcede, când descoperă, printr-o conjunctură neaşteptată, că inima ei e însetată de afecţiune veritabilă şi nu de singurătate în doi, asa cum are parte in viaţa conjugală. O nesfârşită minciună, înăbuşindu-şi aspiraţiile native sau eliberarea lor şi un zbor lin spre libertatea de exprimare, aşa cum şi-a dorit dintotdeauna?

   Acum câteva minute am terminat de citit cartea “Suflet rebel” şi mă simt de parcă am fost trecută printr-un tăvălug de emoţii şi sentimente. În mintea mea este un amestec de evenimente şi trăiri emoţionale pe care vreau să vi le împărtăşesc. Iar dacă reuşesc să vă conving să o citiţi la rândul vostru, voi fi foarte mulţumită sufleteşte.

     Am avut mari emoții atunci când am început lectura și asta pentru că descrierea de pe copertă m-a făcut să cred că voi descoperi o poveste atât de dureroasă, încât am să rămân cu un cumplit sentiment de tristețe și frustrare. Însă a fost suficient să citesc primele pagini ca să îmi dau seama că am de-a face cu o poveste mult mai specială față de ce credeam.

    “Suflet rebel este o poveste plină de sensibilitate, intensă, cu numeroase răsturnări de situație, în care ni se dezvăluie întregul zbucium sufletesc al Raisei, personajul central al cărții. Însă, ceea ce m-a surprins în mod plăcut, a fost faptul că întreaga poveste este presărată cu numeroase înțepături ironice, cu dialoguri pline de vervă, iar stilul autoarei Nieves F. Joy este unul savuros, destins și dezinhibat.

    Mi-a plăcut tare mult să o descopăr pe Raisa, i-am admirat caracterul puternic și trebuie să recunosc că m-au binedispus gesturile sale de rebeliune, reacția ei când a descoperit că soțul o spiona prin intermediul unui angajat, impactul pe care Race l-a avut asupra ei atunci când l-a văzut prima oară. Povestea (care se desfășoară pe o perioadă scurtă de timp, de doar câteva zile) este spusă atât din perspectiva Raisei, cât și a lui Race, acțiunea fiind plasată în Boston.

   Raisa Callahan este redactor-șef la o editură cunoscută și de cinci ani este căsătorită cu un bărbat care reprezintă opusul ei, atât la caracter cât și ca stil de viață și care imediat după nuntă a început să o modeleze în totalitate. Din fata veselă, deschisă, visătoare și prietenoasă de altădată, a ajuns o femeie care ”trebuie să facă sluj de complezență în fața lui și al anturajului”, o soție supusă care îi decorează brațul la toate petrecerile simandicoase. Însă, cu toată averea și toată puterea de convingere ce o avea asupra Raisei, Steven nu a reușit să o despartă de prietenele ei, să o facă să renunțe la locul ei de muncă și a rămas surdă la sugestiile lui de a-și face noi cunoștințe din cercul lui de prieteni.

Eram atunci – și doar în adâncuri mai sunt – o fire deschisă, o visătoare incurabilă, prietenoasă cu toți, cu o glumă pentru orice împrejurare, cu un suflet de îl poți pune pe rană, fără falsă modestie și-mi doream ca orișice naivă, tot ce nu se poate atinge cu mâna.

Bărbatul pentru care mi-am renegat personalitatea, doar, doar m-ar vedea și pe mine la fel de încântat, cum își vede bilanțurile lunare. Sunt doar un suflet captiv într-o femeie pe care o plac toți, mai puțin prietenele mele apropiate care-mi surprind uneori lacrimile mici ca niște cristale ce-mi curg fără voie, dar în același timp sunt doar Raisa și sunt mai puternică decât el.”

“În căsnicia asta sunt doar eu, el oferind numai iluzii și dând doar ordine, tunând și fulgerând, fiind taciturn când nu iese cum îi e voia, iar eu tăcând și înghițind, fiind prea obosită să mă mai cert cu el.”

   În toată această perioadă de timp, Raisa a încercat să facă voia soțului și să animeze o căsnicie pe care nu și-o dorea a fi un eșec răsunător. Urăște să dea rateuri și să fie compătimită și asta este cauza pentru care a preferat să înghită “porcării la nesfârșit”, iar un divorț ieșea din discuție. Nici bunele sale prietene, Susan și Jessica, nu o pot convinge să redevină ceea ce a fost cândva.

Pentru că tu nu ești așa! m-a privit cu tristețe, știind că n-are cu cine vorbi. Pentru că visele tale au rămas undeva, departe și tu ești pe cale să devii ce detești cel mai mult.”

   Totul ia o altă întorsătură din ziua în care află că un tânăr, fratele vitreg al șefei ei, a venit în schimb de experiență și ea trebuie să-l instruiască. Însă tipul care arată ca “cel mai păcătos vis erotic” o face să reacționeze întru-un mod care pe mine m-a amuzant mult și trebuie neaprat să vă redau acest pasaj. Sper doar să aveți radare să-l citit până la capăt.

Uşa se deschide din senin şi silueta măgarului îngâmfat apare, lăsându-mă să-l văd doar în trecere, admirându-i mersul şi nu numai. OMFG! Mă ia la secundă cu cald şi contrar a tot ce aveam de gând, sunt rămasă mască la cel care traversează cu paşi mari încăperea trecând pe lângă capul meu plecat, colonia lui lăsându-mi la propriu, apă în gură. De la spate nu văd mare lucru, dar ce văd, Sfinte tare, e bombă curată! Un păr şaten ciufulit de zici că şi-a trecut degetele prin el până a uitat de câte ori o face, un spate lat îmbrăcat într-o haină de piele neagră şi nişte blugi care sunt imoral de căzuţi pe şoldurile înguste, completate de nişte picioare interminabile, tăiate brusc în nişte mocasini din piele întoarsă, dar nu pot jura cu mâna pe inimă că sunt realistă în descriere la cât sunt de fascinată în faţa fabuloasei imagini.

— Race, întoarce-te! e strigat şi încetineşte.

Să nu te întorci sau o să păţesc ce-a păţit Su şi exact asta mai lipseşte pe ziua de azi!

Şi se întoarce… Dumnezeule, de ce păcatele mele ai făcut-o?

Ochii lui de un albastru metalic mă ţintuiesc cu capul dat pe spate, sunt leoarcă de transpiraţie, nu ştiu exact până unde şi rămân fără aer, uitând că doar cu foarte puţin timp înainte, tipul n-avea cea mai bună părere despre femeile care sunt în limbă după farmecele lui. Dacă ar fi să spun ce găsesc cel mai fascinant la el, ce mă atrage mai mult, aş spune cu certitudine că sunt ochii! Şi ai mei sunt tot în ton de albastru, dar ai lui parcă sunt lentile de contact, aşa par de ireali, de parcă o bucată de cer s-a rupt şi s-a adăpostit în ei şi dacă ar mai şi zâmbi… Pe toţi sfinţii! Aş vrea să mă rup de privirea hipnotizantă. Aş vrea să-mi cobor privirea mai jos. O, Doamne, cum aş vrea! Dar mi-e teamă că pierzând contactul vizual o să dispară ca o iluzie magnifică. Revino-ţi, Raisa! Parcă n-ai mai văzut bărbaţi! Bărbaţi da, dar nu asemenea specimene făcute în ciuda femeilor care n-au parte de foarte multă activitate sexuală în căsnicie şi care parcă sunt creaţi, ca să visezi cu ochii deschişi. Fir-ar… Parcă spune ceva?! Buzele lui se mişcă de câteva secunde, sau minute, sau mama mă-sii mai ştie, că eu parcă sunt pe punctul de a decola de pe planetă, iar mâna ce mă scutură nu poate fi a lui, deoarece el e în faţa mea. Pământul către Raisa! Vă rog recepţie!

— Raisa? Eşti bine?

Nu mai sunt, de când mi-au zburat minţile şi sunt gata să salivez, după cum a prezis, pe tricoul lui negru, complet mototolit, scos numai într-un colţ din blugii care din faţă sunt şi mai indecent de lăsaţi în jos, lăsând la vedere o pereche de boxeri roşii cu bandă lată. Steven nu poartă niciodată… Steven! Numele lui e ca o găleată de apă rece peste mine şi dregându-mi glasul, sperând că nu m-am dat prea mult în spectacol, îmi mut privirea de pe, puţin spus, bunăciunea de bărbat, pe şefa mea, care mă priveşte de zici că am venit fără sutien la întâlnire, ba mai rău, de parcă aş fi dezbrăcată complet.

Bine lucrat, Raisa! Profesional, n-am ce zice!”

   Race Cooper (26 de ani) a fost toată viața lui un hoinar care a încercat să împace stilul său sălbatic de a fi cu societatea în care trăiește, oscilând între a se “comporta normal și a fi sălbaticul care are în sânge pericolul”. A stat doi ani la închisoare (a nimerit într-o bătaie de stradă, unul dintre bărbați a murit înjunghiat și, cum toți care erau cu el au fugit înainte să vină poliția, el a fost cel înhățat) și în urmă cu o săptămână a fost eliberat pentru bună purtare și trebuie reintegrat în societate. În ciuda faptului că lasă să se înțeleagă că doar cursele de mașini și femeile îl interesează, are și el o poveste de viață destul de tristă. Mai multe amănunte nu am să vă furnizez pentru că nu doresc să știrbesc atractivitatea acestei cărtii. Vă las pe voi să-l descoperiți pe adevăratul Race și secretele pe care el le-a tăinuit atât de bine în adâncul sufletului. Însă am să vă destăinui faptul că el a fost eliberat din închisoare mult mai devreme, dintr-un anumit motiv. Totul are legătură cu o anumită persoană care i-a oferit bani și libertatea, în schimbul unui anumit lucru – Race trebuie să-i seducă soția. Inițial el refuză să facă o asemenea faptă inumană, dar Mara, sora lui, a fost amenințată că i se va lua copilul dacă fratele ei nu face ce i se spune.

   În legătură cu atracția pe care Raisa o simte față de Race, trebuie să mărturisesc că am apreciat mult faptul că ea a încercat pe cât posibil să păstreze o distanță față de el. Race emană suficientă charismă sexuală cât să o facă să aibă tot felul de imagini erotice, însă ea își pune problema că s-ar putea ca totul să se năruie din cauza unei simple iluzii. Chiar dacă își dă seama că are niște sentimente pentru Race, ea își dorește să facă tot posibilul să-și salveze căsnicia. Asta dacă se mai putea, având în vedere că are un soț josnic, cu un calculator pe post de inimă. Iar dacă va ajunge să se gândească la o schimbare, Raisa nu-l vede pe Race ca fiind colacul ei de salvare. Numai ea își poate rezolva problemele personale.

Era prea frumos să fie adevărat și el să mă vrea într-adevăr. Dacă ar insista și ar ști ce vrea, poate am avea o minimă șansă, dar așa doar știu că sunt o altă femeie care a căzut în plasa lui de cuceritor și așa în ruptul capului nu vreau să fiu.

Una e să am fantezii, care-mi toarnă balsam peste sufletul meu singuratic și alta e să-mi destram căsnicia pentru un bărbat care pare că are în sânge acel ceva ce te tentează să cazi în păcat, fără a-ți oferi dreptul la mai mult. Mi-aș vinde sufletul? Mi-aș nărui o lume sigură pentru o iluzie? Raisa cea inteleaptă ar spune cu siguranţă că nu, rămânând fidelă concepțiilor vechi de când lumea, că soțul e o persoană sacră, la fel cum este și cununia într-o biserică!

Însă Raisa este victima unui act de cruzime și îmi vine greu să vorbesc în continuare despre ceea ce a fost în stare soțului ei să facă. M-a șocat și m-a îndurerat. Important e că ea a fost trezită brutal la realitate și trebuie să se gândească bine ce are de făcut!

“- Poţi face orice şi fericirea o poţi aduce unde doreşti tu, numai să vrei cu adevărat! îmi aduce vântul adierea şoaptei lui înfocate. Ţi-o spune un cunoscător!

Sunt prinsă într-o lume în care oricât încerc să cred că rămân din proprie voință, o fac constrânsă, mai mult decât de împrejurări.

Cât voi rezista, cât voi mai strânge din dinți și cât voi suspina în tăcere?

   Mă opresc aici din povestit pentru că nu vreau să vă stric plăcerea de-a descoperi voi ce se întâmplă mai departe cu Raisa. Între timp, eu îmi rod unghiile așteptând să-și facă apariția cel de-al doilea volum. Sper să se întâmple cât mai curând!

   “Suflet rebel” este un roman complex, intens, captivant, care te răscolește datorită profunzimii trăirilor emoționale ale Raisei și care te face să rămâi cu sentimentul unei lecturi profunde.

    Nota 9,6

Mulțumesc din suflet autoarei Nieves F. Joy pentru exemplarul oferit pentru recenzie.

 

Cartea poate fi comandată de pe Librex.ro
***Alina Geambaşu (Alina)***Simplă și complicată în același timp, prudentă și încăpățânată. Compar nevoia de a ști, cu desfășurarea unui mecanism și refacerea lui piuliță cu piuliță pentru a vedea cum funcționează. Când ceva mă depășește, mă simț ca David înainte de întâlnirea cu Goliath, când constată că a uitat să-și aducă praștia. Marea mea pasiune este literatura fantasy, romance și thriller. Posesoare a unei imaginații debordante, reușesc cu ușurință să mă transpun în pielea personajelor din cărți. Din postură de vrăjitoare mai am de lucru cu vrăjile.

22 COMMENTS

  1. O recenzie super atractiva! Nu poti sa nu-ti doresti dupa ce o citesti sa nu te cufunzi si mai mult in povestea cartii!… Dar, ca de obicei, eu am o problema cu numele personajelor. :p Despre pseudonimul autoarei ma stapanesc si nu zic nimic. 😀 De ce are padrujka un prenume rusesc? Era dintr-o familie mixta cu tata irlandez si mama rusoaica? Un nume rusesc pentru americani (mai ales pentru bostonieni – la naiba, cel mai arogant patriotic oras american) e chiar ultima alegere. Doar daca nu ii erau parintii pe etnobotanice si voiau sa faca vreun flower-power intarziat in spirit de fronda, iar atunci trebuia mentionat ceva si despre asta in istoriografia romanului.

    • Multumesc, Marius! Eu am avut ocazia sa dau peste o postare a autoarei pe facebook despre motivul pentru care si-a luat acest pseudonim (are legatura cu fiica ei) si chiar m-a suprins placut ce am descoperit 😀 Despre numele personajelor, aici nu comentez 😀

  2. Sunt fără cuvinte! Am inima în gât şi lacrimile de bucurie sunt de neoprit!
    Mulțumesc, Alina! ❤
    Sunt mândră de redacțiile stârnite de Raisa. Sunt onorată că un om ca tine a primit-o în inimă. Pozele, citatele, modul în care ai pus-o în valoare, îmi aduc atâta mulțumire sufletească, că simt cum am furat toate razele soarelui. E puțin… E mic cuvântul ,, MULȚUMESC ” dar ți -l spun din toată ființa mea răscolită după ce am citit recenzia.
    Mulțumesc Literatura pe tocuri, pentru oamenii de calitate cu care şi-a format echipa! Mult succes pe viitor!

    • Nieves, la randul meu, ma simt emotionata. Mi-a placut atat de mult povestea Raisei, incat am dorit sa-mi exprim cumva toata aprecierea. Eu iti multumesc pentru minunata poveste scrisa de tine!
      Iti doresc mult succes in continuarea. Sper din tot suflet ca tot mai multi cititori sa o descopere pe Raisa <3

      • Mulțumesc! De asemenea vă doresc succes şi putere ca să puneți în valoare pasiunea pentru cărți. ❤

  3. Felicitari,o recenzie marca Alina,nu poate fii decat citita cu multa placere!Nu stiu daca am sa citesc cartea acum,poate voi astepta si continuarea!

  4. alina m-ai omorat!vreau si eu sa citesc cartea!dar stii ca am o problema,cate volume are?trebuie sa astept sa apara si restul,nu-mi place sa citesc pe bucatele
    felicitari pentru prezentare!felicitari autoarei pentru carte si asteptam restul

  5. Alina, mereu mă faci curioasă. Chiar nu aveam niciun gând sa citesc această carte, nu mă dau în vânt după romantism și altele, dar suna bine ce ai prezentat tu aici. Te felicit! 🙂

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.