Tags Posts tagged with "De vorbă cu Emma"

De vorbă cu Emma

Cărţi care ne scot din minţi

   Citim cu pasiune și involuntar recomandăm celor din jur cărțile care ne plac, dar ce facem când avem în lista personală titluri care dintr-un motiv sau altul ne-au pus pe jar. Fie ne-a plăcut foarte mult și am așteptat cu nerăbdare să apară următorul volum dintr-o serie, fie efectiv am abandonat cartea de la primele pagini.

    Mulți dintre noi suntem atât de sârguincioși încât chiar dacă nu ne atrage foarte mult perseverăm pentru că nu dorim să lăsăm lucrurile neterminate, dar oare cum reacționăm la final? Ne bucurăm pentru reușită sau ne pare rău pentru timpul irosit? :)

   Laura Elena Apetroaie: O carte pe care o citesc greu este Toate sfârşiturile sunt la fel, Andrei Cioată. Subiectul este unul destul de des întâlnit în literatura română contemporană, dar cantitatea de dramă nu mă ajută deloc să evoluez lectura, să devorez cartea – aşa cum mi-am imaginat eu că se va întâmpla. O carte care mi-a răpit somnul prin clasa a XI-a am împrumutat-o de la colegă de bancă, iar peste ani am primit-o cadou tot de la ea. Romanul Noaptea samurailor, semnată Michael Crichton mi-a pus sângele în mişcare şi m-a făcut să uit de şcoală, de teme sau de faptul că citeam chiar şi în timpul orelor. Este o acţiune antrenantă, un roman japonez a cărui subiect şi intrigă te lasă fără suflare. Crime suspecte, căutări ale criminalilor şi tot ce se petrece pe lângă, creează o atmosferă fierbinte, ce te ţine pe jar de la prima pagină până la ultima. O carte pentru care încă vreau o continuare se numeşte Frumuseţi monstruoase, Marina Neagu, căci am rămas cu atât de multe întrebări, încât nu suport dacă nu aflu ce se mai întâmplă! La cărţi care mă enervează şi pe care nu le-am citit sunt cele din Colecţia Top 10+ de la Polirom. Pentru că au un scris înghesuit şi minuscul… Şi-mi trebuie lupă ca să citesc – aş citi o pagină în zeci de minute. Şi ştii ce este şi mai frustrant pentru mine? Faptul că nu pricep de ce scrisul e atât de mic dacă acea carte nu are mai mult de 150-200 de pagini.

    Sorina Ciocârlan: în şcoală m-a terorizat “Moromeţii”. Mi s-a părut atât de plictisitoare…. nu ştiu de ce m-am ambiţionat eu s-o termin, că am tras de mine. Din cele mai recente, “Clopotul de sticlă” de Sylvia Plath mi s-a părut o porcărie, nici n-am terminat-o. Și aveam aşteptări de la ea, era lăudată. Acum, două cărţi controversate :))) . De vorbă cu Emma“, unde chiar eu i-am făcut recenzie şi “Cămaşa lui“. Două cărţi lipsite de valoare, alcătuite numai din citate. totuşi, “De vorbă cu Emma” e un pic mai bună, aş zice lucrare de doctorat pe lângă “Cămaşa lui”, care e groaznică.

     Rodica Puşcaşu: Aveam de citit „Baltagul”, iar titlul mi s-a părut atât de dur, încât nu am reuşit să citesc, la vremea respectivă. Era de parcă deschizând filele cărţii, privirea mea ricoşa instant. Nici subiectul nu mă atrăgea prea mult. Dar, neavând altă soluţie, într-o vacanţă a trebuit să fac un efort uriaş şi s-o citesc. Acum văd altfel lucrurile… am învăţat să nu mai judec o carte nici după titlu, nici după copertă.

      Măli: Singura carte pe care pur şi simplu nu am putut să o termin de citit este „Fluturi” de Irina Binder. De ce? Sunt contradicţii peste contradicţii, greşeli gramaticale şi incoerenţă între fraze. Pe lângă asta, aş adăuga şi că lipsa de modestie şi eleganță a personajului principal fac ca aceasta să cadă uşor în penibil. Ce cred eu că a prins la public, sunt citatele acelea distribuite pe facebook, care apropo, nu ştiu dacă doar eu m-am confruntat cu déjà-vu-ul că le-am mai citit şi prin alte cărţi. Părerea mea? E că sunt cuvintele schimbate, uneori sunt trecute sinonime, pentru a lăsa impresia că citatul îi aparţine defapt autorului. Nu o consider o lecţie de viaţă sau o carte din care aş putea să învăţ, ţinând cont de stilul de viaţă al personajului şi circumstanţele în care se petrece acţiunea; nici măcar nu consider că e reală povestea!

     Crina Stanciu O carte pe care cu greu am putut-o termina a fost “Baltagul”. Nu mi-au plăcut modul în care erau conturate personajele, firul narativ. Felul de a scrie al lui Mihail Sadoveanu nu m-a atras, încercam, dar fără succes să merg mai departe. O contribuţie să zic, negativă, în privinţa autorului mi-a creat-o un volum de istorie care arată cu câtă uşurinţă autorul s-a dedat comuniştilor, în vreme ce alţii sufereau în temniţă şi chiar mureau. Am judecat cartea după autor şi nu sunt mândră de acestea. În final am citit-o cap coadă şi am reuşit să depăşesc un “obstacol” literar.

    Maryliyn: Eu am o problema cu literatura şcolară care mi se pare depăşită. Şi nu doresc acum să ştirbesc reputaţia lui Rebreanu şi Preda, dar “ţăranul român avid după pământ” care-şi “altoieşte” nevasta după câteva pahare…. parcă nu mă atrage. Şi, dacă nu mă atrage pe mine, care pricep acolo ideea, nu e de mirare că se iau la Bac note de toată laudă. :) Am mai zis eu … prea multă dramă zilnică pentru a o mai înghiţi forţat şi pe cea din cărţile vechi. Mi-a spus cineva “Da’ ce vrei, dom’le, să băgăm Sandra Brown?” Nu pot decât să mă amuz deoarece prefer Sandra Brown decât scenele dezgustătoare din Patul lui Procust sau violul din Răscoala… sau aluziile voalate prost din Ion. Îmi imaginez că după lecturarea clasicilor români … natalitatea va creşte simţitor. :))) Revenind la literatura din zilele noastre … m-a terminat psihic Maestra. Vai, Doamne! Scârboase descrieri. Nu degeaba am recomandat lămâile. Multe lămâi. Şi am citit greu şi Calea Regilor. Atâtea descrieri că nici nu mai am nevoie de ghid. Cunosc cadrul acţiunii şi cu ochii închişi. :) Cam atât la mine. Sincer, nu-mi doresc cărţi care să mă “tortureze” . Ideea principală e că lectura să mă relaxeze şi să mă rupă cumva de cotidian.

    Adrian R. Ivan O carte care mie chiar nu mi-a plăcut a fost “Mă numesc Salma” de Fadia Faqir. Trebuie să recunosc că subiectul cărţii a fost unul destul de nou pentru mine. O idee destul de interesantă, însă modul de scriere a fost cel care a lăsat de dorit. Au existat tot felul de schimbări temporale ceea ce a făcut totul extrem de derutant. Fără nicio avertizere în prealabil, personajul principal care este şi personaj narator trecea de la o perioadă la alta, lucru care mi s-a părut foarte confuz şi care mi-a îngreunat foarte mult lectura. Iar un alt aspect care nu mi-a plăcut a fost faptul că au existat descrieri prea lungi, prea languroase şi uneori prea pretenţioase. O carte dificilă…

    Dana Burda Cu greu pot găsi o carte care nu mi-a plăcut chiar deloc. Am citit cu dificultate Groapa de Eugen Barbu sau Bărăganul de V.E. Galan cărţi de mult uitate. Dar nu mi-a plăcut Eugen Barbu pentru că l-am citit la o vârstă nepotrivită. Mie spre exemplu mi-a plăcut enorm Sadoveanu în tot ce a scris, dar mai puţin Marin Sorescu. Am citit romane obscure de război uitate de mult şi m-am încăpăţânat să citesc tot ce a scris în stilul lui greoi Henry James. Mi s-a părut dificil şi nu foarte atractiv Kafka şi nu am fost foarte convinsă de romanele lui Mircea Eliade nici măcar de Noaptea de Sânziene că mi-am spus după ce l-am terminat de citit cum e posibil ca unii oameni să fi făcut închisoare ani de zile pentru un asemenea roman searbăd?!? Nici mie nu mi-au plăcut volumele Crossfire de Sylvia Day aşa că nu le-am terminat pe nici unul şi le-am dăruit cuiva care şi le dorea. Dar şi în plăcutul cărţilor ca peste tot unde e vorba de alegeri subiective este de gustibus… Mult succes Laura!

     Vero: Cartea care m-a plictisit enorm e Biblia pierdută. Ştiu că unii o să se supere, dar nu am putut trece de 300 de pagini. De ce? Autorul încearcă să ofere foarte multe informaţii, ceea ce nu i-a reuşit e să le aşeze într-o poveste fără să plictisească şi mai mult cartea conţine foarte multă istorie, plus informaţii care nu au nici o legătură cu conţinutul cărţii. De exemplu costul sicriului cântăreţului Michael Jackson de 37.000 dolari. Deşi cartea are o publicitate exagerată, risc să nu fiu de acord cu autorul că e cartea cea mai vândută în ultimii 20 de ani, cine poate dovedi?

Ex: Cap. 69 pag. 252

Biblia pierduta

      Nicol: Că tot veni vorba de ce ne place şi ce nu? Păi, în primul rând, nu pot să termin seria Cincizeci de umbre ale lui Grey. Am toată seria, dar citită doar un volum şi jumătate. Motive? În primul rând ţin să precizez că femeia a fost doar un obiect de decor în faţa bărbatului, încă din cele mai vechi timpuri. Bine, şi acum este un obiect, sau o fiinţă asupra căruia bărbatul are drept de viaţă şi de moarte, dar în unele state, nu precizez în care, nu vreau să isc polemică. Lupta grea pentru drepturile femeii, este arhicunoscută, iar în Cincizeci de umbre, întoarcerea femei la rolul de sclavă sexuală, la ceva ce nu vrea, apoi se înjoseşte şi vrea, mi-a lăsat un gust amar. Ştiu că o să se îndrepte, au încercat prietenele mele să îmi spună, dar, nu şi nu, nu reuşesc să pun mâna pe cărţi. Cine ştie, poate cândva… O carte m-a mai enervat este Plăceri interzise-Deanna Lee, la fel o carte în care sado-maso, este la el acasă.  Ştiu, sunt persoane pe care nu le deranjează, dar pe mine una mi-a lăsat un gust amar. Nu cred că aş mai citi aşa ceva vreodată. În această carte, comparativ cu Cincizeci de umbre, net este mai proastă. Ei, ce să îi faci, fiecare cu gusturile sale. Vreau să mai precizez o carte pe care aş dori să aibă continuarea seriei tradusă-Nopţi de patimă-J.R. WARD, sunt o echipă de vampiri, nu mă dau în vânt după acest gen, dar această carte mi-a plăcut enorm, eu sper, şi sper…poate odată şi odată va avea traducerea.

   Mili: Fără să vreau mă gândesc la cărțile pe care le-am citit pe bandă rulantă în liceu. Foarte multe plictisitoare, fără să le înțeleg în totalitate, dar utile pentru evoluția școlară. N-am fost prietenă cu Moromeții, volumul doi practic m-a adormit și da, am urât acea parte. Am renunțat din prima când am început să citesc Pe drumuri de munte de Calistrat Hogaș. Chiar nu știu de ce mi-am propus să abordez asemenea gen. În timp am încercat să găsesc zona de confort literar care să mă reprezinte. Știu că părerile sunt împărțite, dar cititul este subiectiv (nu aruncăm cu pietre, doar ne respectăm opiniile diferite) :) Voi nominaliza câteva cărți care m-au făcut să trag de ele și la final să mă bucur când am reușit să văd ultima pagină (da, și eu mă mir că le-am terminat): Un nou început de Mazo de la Roche (în loc să-mi stârnească interesul, mai rău m-au enervat personajele din carte. Atmosfera este anostă și în loc să te facă să dai pagina, mai bine îți vine să o închizi definitiv); Octopussy de Cristina Boncea (subiectul a fost inedit, dar faptul că n-a fost dezvoltat pentru mine a lăsat de dorit. Am făcut abstracție de scenele ciudate de sex și de jucăriile pe care le foloseau fetele, dar dacă autoarea ar fi dat o altă nuanță romanului, poate că acum aș fi avut altă opinie); Quasar de Ana Mănescu (mi-aș fi dorit să-mi placă, dar din păcate nebunia nu este chiar zona mea de confort. Mi-a fost greu să înțeleg unele povești și chiar dacă are puține pagini, am citit cu pauze foarte dese). O altă carte care m-a scos din minți pentru că s-a terminat total aiurea a fost După ce ne-am întâlnit de Anna Todd-finalul este dezastruos. Începusem să mă obișnuiesc cu părțile bune și mai puțin bune, certurile, situațiile încerte și schimbările de temperament, dar nu mă așteptam la o lovitură de grație.  Mă opresc aici pentru că altfel ar trebui să lovesc în alte titluri și nu s-ar cuveni. :)

     Dacă și voi aveți cărți care v-au nemulțumit de-a lungul timpului, vă așteptăm punctul de vedere.

by -
14

De vorba cu Emma-Vitali CipileagaDe vorbă cu Emma de Vitali Cipileaga

Titlul original: De vorbă cu Emma
Editura: Bestseller
Anul aparitiei: 2015
Număr pagini: 184
Gen: Romantic, Dezvoltare personală
Cotație Goodreads: 3,52

Chiar te rog să mă anunți de ce toată lumea vrea să stea de vorbă cu Emma ”. Sunt cuvintele colegei mele de la Literatura pe tocuri, Mili. Nu știu dacă toată lumea vrea să stea de vorbă cu Emma, dar vreo 10 milioane de persoane au stat. Pentru că acesta este numărul cititorilor online, al vizitatorilor blog-ului www.devorbacutine.eu., aparținând autorului cărții, Vitali Cipileaga.

de vorba cu EmmaBineînțeles că și eu m-am întrebat, la rândul meu, cum de această carte are atât succes, ce are atât de special, așa că m-am apucat s-o citesc.

Este o carte despre iubire, despre relații (în special de cuplu), despre fericire. Lucrarea este alcătuită din două planuri: pe de o parte, autorul ne împărtășește diverse aspecte ale vieții în general, iubire, relații, viața de cuplu și pe de altă parte, dialogul dintre Emma și Greg, un cuplu ca oricare altul, în care cititorii se pot regăsi; un cuplu cu momente fericite, dar și cu probleme, care trece prin perioade bune, dar și prin crize capabile de a zdruncina relația și chiar de a-i pune capăt.

În De vorbă cu Emma, găsim principii, judecăți de valoare, sfaturi. Unele citate sunt deja celebre, cartea fiind foarte populară în mediul online. Unele lucruri exprimate de autor mi-au plăcut, fiind de acord cu ele, în timp ce altele nu concordă cu modul meu de gândire. Probabil din acest motiv cartea place atât de mult; mulți se regăsesc în cele scrise, fiind de acord mai mult sau mai puțin cu ceea ce enunță autorul. De asemenea, mulți se regăsesc în cuplul Emma-Greg.

Acțiunea este destul de statică și deși se întâmplă lucruri în cuplul Emma-Greg, cartea nu se bazează pe întâmplările în sine. De fapt, Emma și Greg sunt doar un pretext, un suport pentru a ilustra principiile și judecățile de valoare enunțate de autor despre iubire și relații. Ca atunci când dai un exemplu pentru a se înțelege mai bine o situație.

Doriți să știți ce s-a întâmplat la final cu Emma și Greg? Or fi rămas împreună, reușind să treacă peste crizele de cuplu, sau s-or fi despărțit, mergând fiecare pe propriul drum? Mi-ar fi așa ușor să vă spun, dar nu, mai bine aflați singuri!

Ce mi-a plăcut: este o carte foarte ușor de parcurs, relaxantă, poate fi citită în metrou, în timp ce îți aștepți rândul, în pat, înainte de culcare, după o zi obositoare. Dacă doriți o lectură ușoară, relaxantă, care să nu vă solicite, este alegerea perfectă. Îmi mai plac unele principii, unele lucruri spuse, pe care le veți găsi mai jos în citate. Veți observa că am selectat atât citate care îmi plac, cât și care nu îmi plac, nefiind de acord cu ele.

Ce nu mi-a plăcut: acțiunea inexistentă, în afara dialogurilor celor două personaje; faptul că de multe ori, se repetă același lucru, câteodată în cuvinte diferite, dar în esență, aceeași idee, dând impresia că ne „învârtim” în jurul aceluiași lucru; unele aspecte enunțate și citate mai jos.

Acum pot să-i răspund lui Mili la întrebare. De ce vrea toată lumea să stea de vorbă cu Emma? Pentru că le spune ce vor să audă ;).

Citate care mi-au plăcut:

În dragoste, ca și în viață, contează alegerile.”

Suntem puternice, draga mea, doar atunci când suntem iubite.”

Certăm mamele care și-au părăsit copiii de mici, dar nu certăm copiii care uită de mame când se fac mari.”

Oamenilor nu le pasă ce ai pe suflet, Greg. Se uită cu cine ești, ce ai făcut, cum ai greșit… asta e specialitatea lor.”

Viața îți aparține. Orice ar spune unii, oricât ar încerca să te convingă că totul e altfel decât crezi tu, viața îți aparține. Și, odată cu ea, îți aparțin lecțiile, victoriile și suferințele ei.”

Dacă cineva îți va spune cum să acționezi sau ce să decizi, pune-l în spam și mergi mai departe. Pentru că nu există altceva mai bun decât propria părere, propriile gânduri, propriile eșecuri, propria dragoste, propria viață. Punct.”

Viața trebuie trăită, nu conjugată la timpul trecut. Ceea ce faci merită tot efortul și riscul. Fie că o faci bine, fie că nu. Atunci va fi ori o realizare, ori un eșec. Dacă este eșec, va fi o lecție.”

Așa că tu alegi, să fii fericit sau să suferi. Doar tu.”

Apoi, eu nu cred că există compatibilitate de la prima vedere între doi oameni. Există dragoste de la prima vedere, iar la potrivire lucrezi zi de zi.”

Dacă nu ai alături un om care să te iubească așa cum ești, nu ai pe nimeni.”

O femeie este pe măsura bărbatului de lângă ea. El o va privi ca pe o doamnă, pentru că el însuși este la fel de domn. Dacă el o consideră femeie de ocazie, mai mult decât un fustangiu și-un suflet gol nu poate fi.”

Dacă nu știi ce să simți față de un om, închide ochii și imaginează-ți că el nu este. Nu este în viața ta, în lumea ta, în inima ta.

Trăiți dragostea mai simplu, iubiți mai simplu și nu vă fie teamă să luptați pentru ceea ce este al vostru. Doar dacă știți, trup și suflet, conștient sau nu, că este al vostru.”

– De ce oamenii sunt răi, Greg?

– Nu există oameni răi, Emma. Există doar oameni nefericiți. Sau care nu sunt iubiți cu adevărat.”

Sunt oameni ca o binecuvântare și oameni ca un blestem. Să îi accepți și pe unii, și pe alții, pentru că și unii, și alții te vor învăța câte ceva.”

Când vedeți cupluri fericite pe stradă, nu le invidiați. Fiecare dintre ele are în spate o poveste și, cu siguranță, fiecare poveste nu e doar cu feți-frumoși și lumânări aprinse.”

Dacă ai ajuns în clipa când zici că de acum înainte nu se mai poate, să știi că de acum înainte se poate totul.”

Oamenii sunt puternici, dar până și puterea are o limită. Mai ales cea care vine din inimă.”

În viață gustăm dragostea de mai multe ori. O trăim însă de mai puține. Și o simțim atât de rar.”

Irosim iubiri mari pe oameni mici. Pierdem din încredere cu fiecare femeie care renunță la dragoste și cu fiecare bărbat care face o femeie să sufere.”

Până și iubirea se trăiește în doze mici și nu se descoperă toată dintr-o dată.”

Oamenii se despart înainte de a ajunge să se cunoască cu adevărat. Se împacă înainte de a apuca să înțeleagă de ce s-au certat și de asta relațiile sunt șubrede.”

Nimeni nu îți vrea fericirea așa cum ți-o dorești tu. Și nimeni nu o va construi în locul tău.”

Minciuna într-o relație este începutul unui sfârșit.”

Fii mai bine direct, în loc să fii laș. Rezolvă, în loc să minți. Spune, în loc să ascunzi. Iubește, în loc să te prefaci.”

Cei care cred că există relații perfecte, fără motive de supărare și fără momente de ceartă, să stea fericiți cu propria imaginație și să-și construiască singuri relații perfecte.”

Dragostea nu este un simplu monolog. Dragostea este un dialog fericit cu doi oameni care se iubesc și se susțin.”

Ne trăim tinerețea alergând după realizări, după merite și aplauze. Dar atunci când atingem rezultatul dorit, nu-i așa că dorim să-l împărțim cu cineva?”

Sunt oameni care nu pot iubi altfel decât adevărat și nu pot ține la cineva decât sincer.”

Uneori trebuie să plecăm la timp de lângă un om drag, pentru a nu-l transforma într-un motiv de ură. Și pentru a ne putea întoarce.”

Suntem proști în dragoste pentru că gândim prea mult, gândim prea multă fericire, gândim prea multă dragoste.”

Adesea închidem unele uși nu din mândrie, ură sau indiferență. Pur și simplu ele nu mai duc nicăieri.”

Să fii cu cineva de-a lungul timpului nu e dovadă de dragoste. Dovadă e ceea ce faci în tot acest timp.”

Oamenii sunt proști în dragoste! Caută o viață întreagă bărbatul ideal sau femeia ideală.”

Dragostea nu durează trei ani. De fapt, nimeni nu știe cât durează.”

Citate care nu mi-au plăcut:

Femeile frumoase nu au ce dărui în afară de frumusețea lor.”– mi se pare o discriminare fără margini, autorul greșind prin generalizare. Probabil a dorit să se refere la o parte dintre femeile frumoase, ceea ce nu-i dă dreptul să extindă raționamentul la toată categoria.

Oricât de puternici ați fi, nu vă despărțiți de cei pe care îi iubiți” – sună foarte frumos, dar depinde mult de situație. Dacă persoana respectivă are o influență nocivă asupra ta, indiferent cât de mult ai iubi-o, nu poate să-ți spună nimeni să n-o părăsești. Așa că eu aș susține exact contrariul.

Fericirea merge mână în mână cu suferința.” – complet greșit din punctul meu de vedere! Fericirea nu trebuie asociată cu suferința, sunt niște concepte total opuse! Desigur că autorul se referă în carte la faptul că într-o relație nu vei avea parte numai de momente fericite, ci și de suferință. Acest lucru este perfect normal, sunt de acord. Cu ce nu sunt eu de acord este permanența suferinței ce reiese din citat, ce poate fi interpretat într-un mod defectuos de multe persoane.

Despre autor:

Vitali Cipileaga este autorul blogului www.devorbacutine.eu, vizualizat de peste 10 milioane de cititori din mai multe țări. De curând, a publicat în format tipărit De vorbă cu Emma, carte deja existență în format e-book. În prezent, locuiește în Republica Moldova, alături de soția și fiica sa.

Librex.ro

Cartea De vorbă cu Emma de Vitali Cipileaga este oferită pentru recenzie de Librăria Librex. Cartea poate fi comandată de pe Librăria Librex Pentru a fi la curent cu noutăţile şi promoţiile periodice ale librăriei, vă puteţi abona la newsletter, dar puteţi urmări şi pe pagina de facebook.

Autor: Sorina Ciocârlan

%d bloggers like this: