Tags Posts tagged with "Dincolo de aparențe"

Dincolo de aparențe

Vara plină de amintiri și cărţi de dragoste

   Am fost un copil fericit, am avut parte de o copilărie plină de culoare, de iubirea bunicilor, de iubiri pline de vise irealizabile, dar mereu prezente în mintea mea de adolescentă visătoare. Verile la bunici  – mă apucă nostalgia și dorul de vremuri demult apuse, de râsetele cu lacrimi, de glasul bunicii, de vocea blajină, de duioșia dumneaei atunci când ne recita poezii – pe care le-a învățat în cele patru clase pe care a apucat să le urmeze.

   Fiecare vară a fost unică – prin bucuriile sale, prin suferința care m-a întărit și maturizat mult prea repede, prin gașca de prieteni care se aduna seară de seară la poartă – pe care acum prea puțini o mai deschid. Mi-a rămas în suflet fiecare vară, dar mai ales…fiecare noapte transformată în zi – una perfectă pentru a citi cărţi de dragoste, ce-mi tăiau răsuflarea și-mi aprindeau visele amorțite de gânduri și durere.

   A fost nevoie doar de o singură vară în care să merg la biblioteca din sat – era întotdeauna o plăcere. Nu veneau mulți copii, dar îmi plăcea să stau de vorbă cu doamna bibliotecară și să caut în tihnă cărțile pe care să le iau acasă. După ore de căutări, reveneam acasă cu sacoșa de cărți. Peste douăzeci de romane siropoase în răpeau somnul, îmi transformau starea și-mi luminau mintea și sufletul.

   O singură vară. De atât a fost nevoie ca să descopăr autoarea care mi-a rămas în suflet până în prezent: Danielle Steel – pe care inițial – în acel moment, am considerat-o ca fiind bărbat. Orice ar fi fost, scria foarte frumos – siropos, dar nu era vorba de acele cărți care să te plictisească, să te enerveze, să te facă să te uiți dacă mai ai mult până la următorul capitol, jumătatea cărții sau finalul ei.

   Am cunoscut autoarea Danielle Steel, iar gustat stilul și am apreciat enorm modul cum mă simt, starea în care eram, atunci când îi citeam romanele savuroase – ce-mi dădeau aripi spre cele mai frumoase vise.

   Cum de am știu de atunci că-mi place Danielle Steel? Păi era simplu de gândit asta, dar nici acum nu regret faptul că am ales-o pe Danielle Steel autoarea mea preferată. A rămas așa până astăzi – când citesc și mai mulți autori, descopăr și mai multe stiluri și povești care mă cuceresc. Dar ea, ea autoarea sufletului meu, m-a cucerit iremediabil. Va rămâne în topul sufletului meu întotdeauna – chiar dacă și-a mai lărgit orizontul în materie de scris, și-a schimbat poate și stilul puțin. Va fi autoarea care mi-a făcut verile mai frumoase, mi-a șters lacrimi și mi-a alinat dureri interioare de nenumărate ori.

   Prima carte citită de la Danielle Steel este Bijuterii. Îmi amintesc atunci că mă minunam, mă miram și trăiam cu impresia că este cea mai groasă carte pe care am văzut-o vreodată. Trăiam cu senzația că mă va plictisi groaznic şi că o voi abandona imediat. Eram aproape convinsă că-mi va lua multe zile până o voi termina de citit.

   Mirarea a fost și mai mare atunci când am văzut cu câtă poftă citeam cartea, cât de repede întorceam paginile, cu cât patos împărtășeam impresii cu sora și verișoara mea. Despărțirea de romanul acesta a fost grea. Da, m-am despărțit cu greu de personaje, poveste și fiecare emoție trăită pe parcursul lecturii.

   Mai trebuie să spun că după Bijuterii am devorat și alte cărți ale autoarei, că nu mă săturam de romanele ei, că mai voiam să mă bucur de stilul ei, de pofta nebună de lectură. Am citit fiecare carte ce purta semnătura autoarei – romane foarte vechi, dar scrise atât de bine. Mi s-a făcut dor de vară, de romanele Daniel Steel, de copilărie, de povești.

   De atunci mi-a rămas în cap romanul Bijuterii, pe care l-a căutat ani la rând în speranța că-ș voi găsi undeva pentru a-l putea lua acasă. E puntea frumoasă dintre trecut și prezent. După căutări multe, foarte multe. L-am găsit. Am plătit mai mult pentru transportul ei, decât pentru cartea în sine, dar nimic nu a contat. Cartea era a mea, iar atunci când l-am ținut în mână, am avut senzația că m-am reîntâlnit cu un prieten vechi, după ani de zile de absență.

   Nu e singura carte din bibliotecă semnată de Danielle Steel. Mai am Bucurie regăsită – citit și recitit de…nici nu mai știu exact, dar la fiecare recitire am plâns mai ceva ca atunci când am citit romanul pentru prima dată.

   La fel de recitite sunt și Imagine în oglindă și Nuntă în stil hollywoodian, iar acum, simplu fapt că mi-am reamintit de ele, a trezit în sufletul meu dorul de aceste trei cărți vechi ale autoarei Danielle Steel.

   Te-ai înșelat dacă ai crezut că dețin doar cărți vechi scrise de autoarea mea de suflet. Am și câteva titluri mai noi, primite cadou, dar pe care nu am apucat să le citesc. Încă, dar bine că sunt ale mele. Bine ar fisă am și timp pentru ele,  căci mă așteaptă multe surprize, simt asta.

   Acum ceva anu vizionam ecranizările unor bestseller-uri semnate Danielle Steel, iar anul trecut am citit o carte aparte, un stil wow pentru autoare. Am descoperit o altă Danielle Steel în Mistele dragostei.

   Mă așteaptă cuminți pentru o lectură savuroasă:  Hotel Vendome, Dincolo de aparențe, Luminile sudului, dar și reîntâlnirea cu Bijuterii și toate poveștile citite în copilărie, căci vreau să văd cum percep acum, la 30 de ani romanele marca Danielle Steel.

   Citești cărți ale autoarei? Care e ultima întâlnire literară cu Danielle Steel pe care ai savurat-o?

 

%d bloggers like this: