Tags Posts tagged with "Historical romance"

Historical romance

Tentația, de Anna Barton-Colecția Iubiri de poveste-prezentare

Vol. 2 al seriei Honeycote. Primul volum Păcătoasa.

   Pictura pe care o deține Benjamin Elliot, reprezintă o frumusețe uimitoare cu ochi de safir, păr de aur și piele lăptoasă. Ben recunoaște acesta frumusețe în momentul în care o întâlnește, deși poartă îmbrăcăminte la modă, în persoana debutantei Daphne Honeycote.

    Annabelle protagonista cărții ,,Păcătoasa”, nu este singura familiarizată cu scandalul. Se pare că și inocenta ei soră, Daphne are un secret.

   Înainte să fie cumnată de duce era o fată simplă cu o mamă bolnavă. Pentru a plăti facturile a fost de acord să pozeze pentru două picturi scandaloase. A fost asigurată că picturile nu vor fi văzute, ele făcând parte dintr-o colecție privată.

   Acum, sora ei s-a căsătorit cu un duce, au fost instalate confortabil și în sfârșit are și Daphne primul ei sezon. Frumusețea ei atrage ca un magnet și, Hugh Biltmore este interesat de ea.

   Dar, Benjamin Elliot, fostul prieten al fratelui lui Hugh, cel cu care luptat și au fost umăr lângă umăr în bătălia de la Waterloo, l-a făcut să-i promită înainte să moară că va avea grijă de fratele lui mai mic.

   Știe că Hugh este serios, dar cunoaşte și secretul lui Daphne-picturile scandaloase. Și mai crede că cei doi nu sunt potriviți.  Până la urmă de ce găndeşte așa nici el nu înțelege prea bine, dar era ceva la tânără care îl înflăcăra și-l făcea să vrea să fie un nemernic.

   Așa că, îi spune că una dintre picturi se află în posesia lui și îi dezvăluie secretul, asta dacă va continua să-l încurajeze pe tânărul Hugh. Vrea cu orice preț să-i despartă.

 Daphne, deşi disperată pune şi ea condiţii: Dacă vrea să-i despartă: să o ajute să găsească și celălalt tablou și după aceea să le distrugă.

   De aici lucrurile încep să curgă într-un alt ritm și în altă direcție. Cei doi petrec mult timp împreună și…orice este posibil.

   Ben studiase pictura în amănunt, femeia din tablou avea o strălucire aparte așa cum strălucea și în realitate. Era lumina.

   Iar el, eroul de război, era întunericul, cel ce duce cu el vinovăția supravieţuitorului. Ben are și el secretul lui.

   Cum a ajuns pictura în posesia lui Ben? Unde se află celalalt tablou? Care va fi relația dintre lumină și întuneric?

   Descoperiti voi în cartea Tentația, de Anne Barton, colecția Iubiri de poveste, ce apare în data de 20.01.2018, la chioșcurile de presă împreună cu ziarul Libertatea..

Sursa foto Pinterest-Trevillion

Șoimul și Floarea de Virginia Henley-prezentare

Titlul original: The Falcon and the Flower

   Orice bărbat rămînea mut de dorință cînd o vedea pe frumoasa Jasmine călărind pe calul ei alb. Blondă, cu părul lung, parcă plutind într-un nor argintiu, copila cu ochi violeți era rodul iubirii fratelui vitreg al regelui Richard. Ea hotărîse să nu-i va permite niciunui bărbat să-i cucerească inima. 

   Șoimul – Falcon de Burgh – un cavaler arogant, întunecat și misterios, care trăia cu sabia în mînă, în slujba dreptății, – nu a dorit nici o femeie ca soție, pînă cînd a văzut-o pe delicata Jasmine, iar atunci a decis că o va face a lui. Ea plecase la curtea unui rege nebun și depravat, înconjurat de oameni la fel de josnici, într-o încercare disperată de a trișa destinul și de a sta cît mai departe de privirea pătimașă a puternicului Falcon. 

   Acesta știe că doar pasiunea oarbă și insistentă învinge, așa că se jură să o cucerească pe frumoasa Jasmine cu riscul vieții lui… 

   Sursa: Editura Miron

 

by -
7

Sub arsiţa iubirii, de Evelyn Rogers-historical romance

Editura: Nova -2001

Traducere: Olga Gheorghe

Număr pagini: 351

Gen: Historical Romance

 

El-un tânăr scoţian, căpitan de vas, ambiţios şi hotărât, în viaţa căruia femeile nu reprezintă decăt trecătoare clipe de iubire.

Ea-o tânără americancă bogată, fragilă şi pură, dar încăpăţânată ţi orgolioasă, decisă să-şi găsească fratele dispărut şi să nu se căsătorească cu bărbatul impus de familie.

Două personalităţi puternice care se înfruntă violent şi sfărsesc prin…

 

   Să începem cu întâlnirea dintre Jayna Worthinton, o tânăra serioasă, și președintele Statelor Unite, James Madison. Această tânăra își caută fratele pierdut în naufragiul vasului Philadelphia, lângă malurile orașului Tripoli.
Deși toată lumea îl crede mort pe Josh, Jayne tot îl caută, ajungând la președinte pentru a-i cere o favoare. Vrea o scrisoare de recomandare către paşa din Tripoli, crudul și nemilosul Yusuf Karamanli, pentru a se interesa de soarta fratelui său.
Au fost eliberați o parte din naufragiaţi, alți au fost gășiți morți, dar un singur pasager lipsea de pe navă și acela era Josh.

   După întrevederea nefructuoasă cu președintele, Jayna vrea să urmeze altă cale. Caută în port un căpitan curajos și nava lui. ÎI este recomandat Andrew, un tânăr scoțian, ambițios și hotărât, un adevărat lup de mare. Întâlnirea dintre cei doi are loc într-o tavernă din port, așa că, impresiile nu sunt tocmai favorabile de nici o parte.
Andrew, un bărbat care consideră femeile ca pe câteva clipe de iubire trecătoare, când o observă pe subțirică Jayne, nu îl atrage decât ochii la ea și mândria ei. Refuzul lui de a o duce cu nava sa nu o descurajează pe tânăra fată.

   Deși au loc o serie de evenimente la care Jayne ia parte, inclusiv logodna sa forțată cu un nepot al tatălui său vitreg, șoaptele care apar în urma întâlniri dintre fată și căpitanul scoțian, o va face sa pornească separat pe mare în căutarea fratelui dispărut.
Andrew va porni și el după marfă cu nava sa. În mintea fiecăruia stăruiesc amintiri care nu vor să treacă.
Întrevederea cu paşa nu îi aduce niciun rezultat despre fratele său dispărut. Doar că, cineva, cu o cicatrice pe obraz, va încerca să o omoare de mai multe ori pe parcursul acestei călătorii.

   Căpitanul și Jayne se reîntâlnesc, atracția dintre ei este explozivă, la fel și urmările.
Fata are de gând să meargă mai departe în căutările sale, iar pași o duc spre șeicul Hammoda, care neagă că ar ști ceva despre fratele său, dar adevărul este undeva la mijloc. Jayne este informată de către un băiat al străzii, crede ea, că s-ar afla în Sahara o oază, un oraș ZIZA, unde fratele ei ar fi un sclav. Așa că, împreună cu o caravană, cu Andrew, vor porni prin deșert pentru a afla adevărul despre acest oraș și despre fratele ei.

   Nu vă mai prezint greutățile pe care le întâmpină prin deșert, sau nopțile pline de pasiune dintre cei doi, sau tentativa care era cât pe ce să o ucidă pe Jayne, prezint direct orașul Ziza, unde străzile sale amintesc de un oraș european, curat și civilizat condus de Sid Ali. Întrevederea cu acest conducător îi aduce o bucurie nesperată: fratele ei se află în față sa.

Oare de ce scrisorile de ambele părți nu au ajuns la destinație?

De ce Hammoda a mințit, când fiica sa Melina este căsătorită cu Josh? Ce se întâmplă aici?

  Mahomed, copilul străzii, este unul dintre copii lui Hammoda, dar ceva nu este în regulă. De ce copilul a fugit cu Jayne la sora lui în deșert? De ce este speriat de ceea ce se întâmplă?

   Ce se va întâmplă cu Jayne și Josh sau mai bine spus Sid Ali, cine este cel care vrea moartea fetii și stabilirea permanentă a fratelui în deșert veţi afla citind cartea.

   Veți descoperi și ce se va întâmplă cu povestea de dragoste dintre Jayne și Andrew, dar şi toate peripeţiile călătoriei în deşert.

O lectură antrenantă şi tulburătoare, o carte care nu se uită!

Colecţia Iubiri de poveste-ianuarie 2018

   Romanele care vor fi publicate în luna ianuarie 2018 în colecția ALMA. Cărțile apar sâmbăta la chioșcuri alături de ziarul Libertatea:

1. Secretul contesei, de Lorraine Heath- 06.01.2018

Primul volum al unei serii noi, Lorzi îndrăgostiți.

2. Acolo unde te conduce inima, de Stephanie Laurens-13.01.2018

Primul volum al unei noi serii, Casebook of Barnaby Adair.

3.Tentaţia, de Anne Barton-20.01.2018

Volumul al doilea al seriei Honeycote, continuarea romanului PĂCĂTOASA.

4. Mireasă pentru un scoţian,  de Vanessa Kelly-27.01.2018

Volumul al treilea al seriei Prințese necuviincioase, continuarea romanului TREI SĂPTĂMÂNI CU O PRINȚESĂ, apărut în luna noiembrie.

Sursa Cărţi Romantice

 

Între decenţă şi dorinţă, de Mary Balogh-Colecţia Cărţi Romantice-prezentare

Disponibil de vineri-29.12.2017- la toate punctele de difuzare a presei alături de revista Libertatea pentru Femei!
  Felicity, Lady Wren, s-a căsătorit mânată de simțul datoriei, cu un bărbat mult mai în vârstă, pentru a-și salva familia de perspectiva sărăciei. Acum însă este văduvă și hotărâtă să încheie o căsătorie strălucită. Așa că pornește spre Londra în căutarea unui soț fermecător, chipeș, tânăr, bogat, de rang înalt și alături de care să se bucure de viața înaltei societăți.
Lordul Edmond Waite pare să întrunească toate calitățile. Din momentul în care se întâlnesc, atracția este reciprocă. Însă există o singură problemă – în timp ce Felicity îl dorește ca soț, el este interesat să o aibă doar ca amantă. Dar Felicity nu se dă bătută și cere ajutorul vechiului ei prieten, Tom Russell, pentru a stârni gelozia lui Waite.
Tom și Felicity au împărtășit o pasională poveste de dragoste înainte ca ea să fie silită să se mărite cu bătrânul Lord Wren. Dar acum Tom nu se potrivește cu noile planuri ale lui Felicity, căci e un simplu gentleman fermier, nu are un rang înalt și nici nu e interesat de societatea londoneză.
Șarada lor trezește în amândoi sentimente ce păreau uitate. Iar în războiul dintre decență și dorință, Felicity își dă seama că adevărata câștigătoare este, de fapt, dragostea…

Gen: Historical romance

by -
6

S-a întâmplat la Londra, de Julia Quinn-Editura Miron-recenzie

Titlu original: What happenes in London
Editura: Miron
Gen: historical romance
Număr pagini: 374
Traducerea: Dagmar Popescu
   Julia Quinn (Julie Cotler Pottinger) s-a născut în anul 1970 în New York City. Genurile romance şi historical romance i-au adus notorietate şi cărţile sale au captat atenţia cititorilor traducându-se în douăzeci şi nouă de limbi.
   Această nouă carte a autoarei m-a surprins de la început. Viața de când era copil a eroului nostru, tristețea ce răzbate cu asemenea părinți, nevoia de a îi lua apărarea tatălui bețiv în față slujitorilor, m-a făcut să percep cum va deveni tânărul nostru ca și adult. O mamă mult prea indiferentă la tot ce se întâmplă în jurul său.

   Mulți tineri și-ar fi urât tatăl care nu era bun de nimic, decât să bea, să vomite și să îi facă de râs, dar Harry a încercat să se consoleze că va pleca la școală și totul se va termina. Iubea școala, și dorea să se afirme pe plan profesional.

,

,Harry adora școală. O iubea. Își iubea orele de clasă, iubea sportul și iubea faptul că atunci când se ducea la culcare nu trebuia să controleze fiecare colțișor al clădirii, pentru a-și face turul de control asupra tatălui său. Era fericit că scăpase înainte de a se autodistruge. La școală, Harry avea de străbătut un drum drept de la sala comună la dormitorul său și iubea fiecare pas lipsit de evenimente, din acest drum.”

   La nouăsprezece ani, Harry împreună cu vărul său Sebastian, au absolvit școala. Harry era moștenitorul unui baronet, dar Sebastian cu posibilități de moștenire mai îndepărtate se va înrola în armată. Acest imbold îl va avea și Harry, deși vroia să mai studieze. Sora lui a promis că se va mărita cât de curând pentru a putea părăsi și ea domeniul părintesc. Singur cu părinții va rămâne doar fratele mai mic Edward.

   Datorită unei bunici din partea mamei, care era de viţă nobilă, rusoaica, Harry va învață rusă. După mulți ani de lupte împotriva lui Napoleon și a francezilor, îl găsim pe Harry lucrând pentru Cancelaria de război.

   Problema lui cu concentrarea, apare când se simte urmărit de superba creatură blondă din spatele unor draperii de la fereastră din nord de casă lui Harry.

,,Fata din casa de la nord îl urmarea din nou. Făcea asta deja aproape tot timpul, de o săptămâna încoace. La început, Harry o ignorase cu desăvârșire. Doar era fiica Contelui de Rudland, Dumnezeule Mare și dacă nu, era cel puțin o rudă de-a lui-dacă ar fi fost o servitoare, cu siguranță că până acum ar fi fost concediată pentru timpul petrecut la fereastră.

Fusese tentat să-i facă cu mînă. Să-și lipească pe față un zâmbet vesel, uriaș și să-i facă cu mîna. Asta ar fi pus stop pîndei ei. Doar că atunci nu ar mai fi aflat niciodată de ce era atât de interesată de el.”

Eii…ce nu știe Harry- este că Olivia Bevelstoke va auzi prin bârfă prietenelor sale că noul său vecin și-ar fi ucis logodnica. Cum Olivia este o fire curioasă, nu crede bârfa, dar nu se poate împiedica să nu îl spioneze. Crezându-se bine ascunsă de draperiile de la dormitorul său, ea descoperă un bărbat cât se poate de ciudat, care în mod clar pune ceva la cale. Când este convinsă că vecinul său ar fi zărit-o la fereastră, intră în panică:

 ”Olivia se prăbuși în patru labe, cu inima bubuind. O văzuse. Categoric o văzuse. Citise asta în ochi lui, în acea rapidă întoarcere a capului. Dumnezeule Mare, ce explicație ar putea da ea? Domnișoarele bine crescute nu-și spionează vecinii. Barfesc despre ei, le studiază linia hainelor și calitatea trăsurilor, dar nu, și repetă cuvîntul nu, îi spionează de la fereastră.”

   Cu un Harry intrigat de vecina lui (oare să prezinte un pericol pentru munca sa), își va da seama că este curios. Deși o va studia și el pe furiș, ajunge la concluzia că, nu poate să fie vinovată de ceva, este hotărât să o cunoască mai îndeaproape.

,,El nu reușise să-i vadă prea bine fața. ÎI văzuse forma, puțin ca o inimă, puțin ca un oval. Dar nu-i văzuse trăsăturile, nu văzuse că ochii ei erau ușor mai depărtați decât în mod obișnuit, sau nu văzuse că genele ei erau cu trei nuanțe mai închise decât sprâncenele.

Părul i-l văzuse destul de bine-moale, blond ca untul, mai mult decât ușor ondulat.

Ar fi vrut să o atingă. Ar fi vrut să tragă ușor de bucla aceea, doar ca să vadă dacă ar fi sărit imediat înapoi când i-ar fi dat drumul, după care ar fi vrut să-i scoată agrafele, una câte una și să vadă cum îi cade fiecare buclă din coafură, transformând-o încet din perfecțiunea de gheață în zeiță tumultuoasă.”

   Olivia va deveni o persoană rece față de vecinul său, așa crezând că va scăpa să nu fie trasă la răspundere că l-a urmărit. Nici o șansă! Harry își va da seama că nu o place pe pe această persoană rece, îi va și spune de fapt, dar soarta altfel plănuiește pentru cei doi.

   Când Olivia va intra în grațiile unui prinț rus, Harry va primi ordin să o urmărească îndeaproape. Oare prințul rus o dorește pe Olivia pentru zestrea sa, sau este doar un spion rus care profită de poziția sa de prinț?

Harry va petrece mult timp la fereastră cu Olivia, iar cei doi vor recunoaște că nu sunt așa indiferenți precum pare.

   Cel mai distractiv moment din carte, cel ce a fost un deliciu, a fost vizită alternativă la Olivia, atât a lui Harry cât și a prințului Alexei. Cei doi masculi alfa își vor disputa teritoriul. Alexei, rigid datorită poziției sale de prinț, iar Harry, un umil baronet, care încearcă să aibă grijă de vecina lui.

Cel care îl va îndepărta pe prinț de Olivia este Sebastian și talentul său oratoric minunat.

În intervalul când cei doi tineri își vor vorbi prin ferestrele deschise, unele sentimente încep să apară, cel puțin din partea lui Harry.

,,-Eu unul mă distrez la nebunie, declară el. Și chiar așa era. Ce putea fi mai neobișnuit decât să stea aici, la fereastra lui, citindu-i un roman disperant de prost lui Lady Olivia Bevelstoke, cea mai rîvnită tânără din societate.

Nu era numai drăguță, era frumoasă, cu genul acela de față care-i făcea pe bărbați să lăcrimeze: în formă de inimă, cu o piele perfectă, ca de porțelan. Și ochii ei-femeile ar fi în stare să ucidă pentru niște ochi de culoarea asta, acest uluitor albastru de floare de albastrele.

Era frumoasă și o știa, dar nu-și mînuia frumusețea ca pe o armă. Aceasta era pur și simplu o parte din ce era ea, la fel de firească, de naturală.

Era frumoasă și o dorea.”

   Oare aceleași sentimente nutrește și Olivia față de Harry? Știm că el nu are un titlu pe măsura Oliviei și, mai știm că Olivia a refuzat multe partide strălucite.

   Ce se va întâmpla atunci când Olivia va fi răpită de la Balul dat de Ambasadorul rus? Cineva vrea să scoată o mulțime de bani în urmă relației dintre Alexei și Olivia.

   Oare, atunci când își va da seama răpitorul că Olivia nu este perechea prințului, ce plan va pune la cale răpitorul și care sunt consecințele?

   O care super haioasă, relaxantă, fără pretenții, minunată pentru o lectură de weekend.

Nota mea pentru carte este 10.

 Cartea S-a întâmplat la Londra, de Julia Quinn poate fi comandată de pe site-ul Editura Miron

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant

by -
22

,,Niciodată nu mai întâlnise o astfel de femeie. De-a lungul timpului avusese de a face cu o sumedenie de vrăjitoare. Unele îl tentaseră destul de mult ca să le aducă în patul lui. Orice iz de putere îl aţâţa suficient pentru a-i deschide cheful de joacă. Se amuzase pe socoteala lor. Le sedusese şi le corupsese mintea fără milă, delectându-se cu aroma îmbătătoare a victoriei."

Crepuscul, de Raluca Butnariu-Editura Librex Publishing-recenzie

Editura: Librex Publishing

Data apariţiei: Noiembrie 2017

Număr pagini: 255

 

Asgard. Tărâmul zeilor nemuritori.

   Zei mari, născuți din miezul creator al universului, meniți să stăpânească lumi nenumărate, și zei mai mici, la fel de lacomi și doritori de putere. Zeii cei mici râvneau și ei să stăpânească lumi, însă acest lucru nu le era îngăduit. Răscoala lor a fost inevitabilă. La fel și înfrângerea. Au fost blestemați, transformați în demoni și trimiși printr-un portal în cel mai îndepărtat bastion al universului: Pământul. Însă portalul nu a putut fi sigilat atât de lesne și zeii cei mari se temeau de un nou atac din partea celor exilați, căci demonii puteau răni cumplit un nemuritor. Așa că au spart Piatra-Trecerii în trei și-au dat câte un fragment spre păstrare unor vrăjitoare cu puteri deosebite. Și fiecare dintre cele trei Păstrătoare a jurat să apere cu propria-i viață ceea ce i-a fost lăsat în grijă. Atâta vreme cât pietrele rămâneau separate, portalul avea să rămână închis și Asgardul – Cetatea celor de nebiruit – avea să-și cearnă timpul în tihnă și siguranță.

Cel puțin așa sorocea Profeția…

   Demonii s-au amestecat printre oameni, apoi seminția lor a început treptat să se stingă. Însă răul nu a dispărut complet, ci s-a retras tăcut în măruntaiele pământului, ticluindu-și cu răbdare, în întuneric, cumplita-i răzbunare. Anii care s-au scurs au fost socotiți în veacuri și mai apoi în milenii. Iar momentul Profeției se apropia…

Vor reuși cei proscriși să-și răzbune prea lungul exil și să dobândească ceea ce râvniseră încă de la început? Vor reuși oamenii să le țină piept unor creaturi însetate de putere, sânge și răzbunare, cu atât mai mult cu cât soarta lor atârnă de alegerea unui demon și cea a unei Păstrătoare, pe jumătate zeiță, pe jumătate muritoare?

   În urmă cu câteva ore am terminat de citit acest fabulos roman fantasy și de atunci tot încerc să-mi pun ordine în gânduri, dar constat că mintea mea zburdă în continuare în magica lume populată de creaturi fantastice și de personaje cu puteri supranaturale – zei, semizei, demoni, driade etc. Vreau să scriu recenzia, dar în loc să încropesc ceva, mă trezesc că iau cartea în mână și recitesc pasajele cele mai interesante. Adevărul e că nu îmi vine să mă despart de cei doi protagoniști, Leah și Saul. Îmi amintesc de discuțiile lor spumoase și de modul cum s-au completat unul pe altul – un lucru destul de interesant, având în vedere că fac parte din tabere opuse, unul reprezentând lumina, iar celălalt întunericul. Acțiunea alertă m-a făcut să stau cu sufletul la gură, iar ultimile trei capitole au reprezentat pentru mine o sursă de mare agitație.

   De autoarea Raluca Butnariu am auzit cu ani în urmă. Mai multe doamne mi-au recomandat să îi citesc cărțile și recunosc că tentația a fost foarte mare, mai ales atunci când mi s-a spus că în materie de historical romance e ca o Judith McNaught a României. Am ținut cont de părerea lor, așa că am fost conștiincioasă și mi-am achiziționat romanele sale de epocă. Însă atunci când am aflat că autoarea s-a orientat și spre genul fantasy, toată atenția mea s-a îndreptat spre “Crepuscul”. Voiam ca prima mea întâlnire cu opera ei să fie ceva diferit, inedit. Voiam să fie precum dragostea la prima vedere. Să simt fluturi în stomac, să mă îndrăgostesc de stilul ei, de personajele ei. Și așa a fost! Romanul Crepuscul mi-a întrecut toate așteptările.

    Raluca m-a introdus într-o lume magică în care nu am fost doar un spectator tăcut la cele petrecute în carte. Am trăit alături de personaje și le-am simțit toate trăirile emoționale. Replicile amuzante și  înțepături ironice dintre Leah și Saul, m-am făcut să zâmbesc adesea. Dar m-am trezit și cu lacrimi în ochi de fiecare dată când vedea vorba de  regele Jerod și zeița Neyra, părinții Leei. În plus, natura duală a lui Saul (demon-cameleon cu o fire cameleonică, care a moștenit de la mama sa, o vrăjitoare cu darul prefacerii, frumusețea, înclinația către studiu și talentul ei de a-și schimba înfățișarea, iar de la tatăl său, regele nemesingienilor, luase cruzimea, inteligența și abilitatea de a conduce și stăpâni), m-a determinat să stau într-o permanentă stare de tensiune, neștiind ce este de fapt în mintea lui. Nu i-am putut intui intențiile și mai mereu m-am îndoit de el, din cauza minciunilor pe care le spune cu atâta ușurință. De la început și până la sfârșit, nu am putut să disting adevărul de minciună. Îmi puneam problema dacă nu cumva totul nu-i decât o înșelăciune, o cursă monstruoasă, un plan morbid, executat abil, cu sânge rece, de o cruzime înfiorătoare.

“În alte condiţii, probabil că s-ar fi deranjat să investească un oarece efort şi s-o ademenească în tabăra potrivită. Ar fi fost un pumn usturător dat drept în gura aristocraţiei din Asgard. Gândul acesta îl făcu să rânjească. Convertirea celei care pentru ei reprezenta singura garanţie a păcii şi continuităţii lumii lor… O privelişte magnifică, fără-ndoială!”

 “Totul era schimbător, sorţii fiind la fel de capricioşi ca zeii, însă el trebuia să se asigure că la momentul respectiv să fie în tabăra care trebuie: adică cea a învingătorilor.

  Aşa că tot ce el trebuia să facă era să aştepte şi să se adapteze schimbărilor din mers. Pentru că, mai mult decât să-şi încolţească prada, cameleonului din el îi plăcea să improvizeze, să surprindă, să ademenească şi să câştige.”

    De asemenea, am mai avut parte de o surpriză plăcută, prin faptul că stilul de scriere al Ralucăi se apropie mult de stilul autoarei mele de suflet, Nora Roberts. Amândouă reușesc cu mult succes să aducă magia în viața cititorilor, crează o anumită dependență, iar poveștile lor sunt impregnate de misticism. Însă, am remarcat și ceva diferit. La  Nora Roberts, taberele dintre bine și rău sunt foarte clar delimitate, personajele negative merg până la capăt cu planurile lor diabolice, iar cei care se confruntă cu personajul negativ, sunt de regulă un cuplu format de doi tineri din tabăra bună. În cazul de față, aș fi văzut mai degrabă cuplul Leah-Morkhan, luptând până la capăt împotriva lui Saul. Dar Raluca Butnariu a depășit granița dintre  bine și rău, dintre lumină și întuneric, creionând o poveste mult mai interesantă, incitantă și plină de neprevăzut.

Tu eşti preţul pentru care am renunţat la tot ceea ce aveam şi puteam să am, la tot ceea ce am fost şi puteam să devin.”

   E drept că am fost încântată de latura romantică a cărții – povestea de dragoste imposibilă între o semizeiță și un demon -, de intrigă (autoarea reușind cu succes să țină cititorii în suspans), dar cel mai mult am fost captivată de modul în care autoarea a conturat povestea: apariția demonilor, cum au fost ei izgoniți din Asgard, Tărâmul zeilor nemuritori, printr-un portal, și implicit, am fost fermecată de legenda care însoţeşte Poarta Celor Şapte.

   Cu aproape trei cicluri osirice în urmă, când omenirea se afla de abia la începuturile ei, pământul nu aparţinea decât zeilor – zei mari şi mici, care cârmuiau lumile şi convieţuiau în pace şi armonie. Treptat, unii dintre ei au devenit mai ambiţioşi şi mai lacomi decât ceilalţi, râvnind la mai multă putere şi bogăţie. Când cea mai mare parte a zeilor mărunţi s-a revoltat, zeii cei mari s-au mâniat si au hotărât să-i pedepsească pe cei vinovaţi, izgonindu-i pentru totdeauna din lumea veşniciei lor. Le-au luat nemurirea, sau o parte a ei, şi i-au osândit pe veci, blestemându-i şi transformându-i în demoni. I-au exilat, trimițându-i printr-un portal în cel mai îndepărtat bastion al universului: Pământul. Însă portalul nu a putut fi sigilat atât de lesne și zeii cei mari se temeau de un nou atac din partea celor exilați, căci demonii puteau răni cumplit un nemuritor. Așa că au spart Piatra-Trecerii/PiatraStelei în trei și-au dat câte un fragment spre păstrare unor vrăjitoare puternice şi înţelepte. Și fiecare dintre cele trei Păstrătoare a jurat să apere cu propria-i viață ceea ce i-a fost lăsat în grijă. Profeţia spune că ”atâta vreme cât pietrele rămâneau separate, portalul avea să rămână închis și Asgardul – Cetatea celor de nebiruit – avea să-și cearnă timpul în tihnă și siguranță”.

    Însă demonii au avut la dispoziţie aproape trei mii de ani ca să-şi gândească răzbunarea şi modul în care urma s-o împlinească. În tot acest timp, au stat ascunşi în văgăunile lor,” ştergându-şi urmele, învăluiţi în uitare”, și și-au construit o armată puternică, înfricoşătoare, de nebiruit. Au reușit să captureze și să ucidă două Păstrătoare, și astfel, au pus mâna pe două din cele trei pietre. Nemeth, regele nemesingienilor(războinici demoni de o cruzime inimaginabilă, lipsiţi de orice urmă de îndurare), nu mai are nevoie decât de ultima piatră și de sângele unui nemuritor sau de sângele unui vlăstar al Asgardului pentru a putea folosi Pietrele Stelei. Iar dacă Nemeth va reuși să pășească dincolo de Poartă, blestemul se va ridica şi el îşi va recăpăta veşnicia.

“Trăise veacuri nenumărate în acel colţ uitat de lume, măcinat de o ură fără margini, furie şi dorinţa mistuitoare de a se întoarce acolo unde începuse totul. Fusese izgonit, i se răpise nemurirea şi condamnat să-şi sfârşească viaţa în această lume mică, insignifiantă şi sufocantă… numai pentru că avusese îndrăzneala să ceară ceea ce i se cuvenea!”

 “Avea să-şi redobândească nemurirea şi, odată cu ea, chipul şi trupul său aveau să reîntinerească, recăpătându-şi vigoarea şi puterea de odinioară. Urma să stăpânească lumi care- i fuseseră interzise, să le distrugă sau să le modeleze după bunu-i plac. Se vedea şezând pe tronul atotputernicului şi mândrului Beltham, singurul dintre zei care avea să-i cunoască mărinimia, petrecându-şi veşnicia într-o lesă la picioarele lui, ca un câine ce era. Tabloul acela era favoritul lui şi singurul lucru care-l împiedica să păşească în el era… ultima dintre Păstrătoare şi Piatra de la gâtul ei!”

   Singura ființă care ar putea să îi scape  pe toți de această cumplită amenințare este Leah, ultima Păstrătoare, fiica regelui Jerod din Eliria și a zeiței Neyra. Însă ea reprezintă și singura verigă slabă din armura pentru că ea are sânge de nemuritor. Așadar, sfârşitul sau izbăvirea stă în mâinile ei.

“Se apropie timpul când aceste locuri îşi vor pierde din puritate şi vor deveni vulnerabile. Umbrele au început să se întindă, Leah, luând în stăpânire pământul, bucată cu bucată, şi tot ceea ce se află deasupra şi-năuntrul lui. Nimic nu va mai fi la fel ca înainte. Iar tu eşti speranţa noastră. Ultima noastră speranţă.”

 “Curând, vieţi nevinovate vor fi jertfite şi sânge neprihănit va uda aceste pământuri. E scris în Cartea Destinului şi nici chiar noi, zeii, nu putem interveni. Iar tu nu-i poţi salva pe toţi. Pe unii vei reuşi, dar nu pe toţi. Asta va fi durerea şi povara ta. Şi a noastră. Dar va trebui să înţelegi şi să accepţi acest adevăr. “

     Și pentru că Nemeth are nevoie de ultima piatră și de sângele Leei, își trimite fiul, pe Saul, un demon-cameleon să lupte cu ea. Însă modul în care tânăra îl înfruntă “cu o graţie specifică celor care ştiu cum anume să-şi înfrunte adversarul cu o sabie în mână şi să-l ţină la distanţă”, îl determină pe Saul să-şi revizuiască complet impresiile în privinţa ei.  În plus, i-a trezit curiozitatea şi interesul cameleonului din el, așa că începe să o urmărească peste tot. Se simte atras de mintea, voinţa, forţa, curajul şi puterile ei. Este ademenit şi stârnit de faptul că “nu mai întâlnise niciodată o vrăjitoare cu o asemenea forţă mentală. Şi ceva îl făcea să creadă că ceea ce văzuse era numai suprafaţa. Puterile ei erau, cu siguranţă, la fel de adânci ca apa unui lac de munte.”  Nu-şi face probleme în a o captura pe micuţa războinică, dar  în scurt timp, își dă seama că a ratat o gramadă de ocazii în care ar fi putut duce la bun sfârşit misiunea pe care Nemeth i-o încredinţase.

“Niciodată nu mai întâlnise o astfel de femeie. De-a lungul timpului avusese de a face cu o sumedenie de vrăjitoare. Unele îl tentaseră destul de mult ca să le aducă în patul lui. Orice iz de putere îl aţâţa suficient pentru a-i deschide cheful de joacă. Se amuzase pe socoteala lor. Le sedusese şi le corupsese mintea fără milă, delectându-se cu aroma îmbătătoare a victoriei. Şi întotdeauna fusese uşor, atât de uşor! Însă niciuna nu se apropiase, nici pe departe, de talentul şi puterea acestei Păstrătoare. Era… unică! Indiferent cum ar fi privit-o. Totul la ea îl provoca şi-l stimula. Ei bine, pe câmpul de la Biel-Cairngorm, avea să se lămurească cât de redutabilă era. Acolo, în acele mlaştini, fiecare dintre ei urma să dea tot ce era mai bun în el. Pentru că niciunul dintre ei nu-şi putea permite vreo greşeală.

 “O subestimase pe ea. N-avea de gând să mai repete această greşeală vreodată. Intenţiona să echilibreze balanţa într-un mod cât mai satisfăcător cu putinţă. Deja se hotărâse asupra unei strategii strălucite, un plan absolut încântător prin viclenia şi genialitatea lui, când Nemeth îşi trimisese gărzile năroade în cetate, tăindu-i şansa de a-l pune în aplicare.”

    Între timp, ameninţarea asupra căreia au fost avertizaţi elirienii cu multă vreme în urmă pluteşte la miazăzi. Demonii au invadat ținutul vecin, iar acum sunt la granița Eliriei. Regelui Jerod i s-a cerut ca în maxim o săptămână să le predea de bunăvoie cetatea, coroana şi tronul, pe fiica sa, Leah şi Piatra, în schimbul promisiunii că Eliria şi întregul ei popor va fi cruţat de mânia lor.

   Elirienii vor trebui să oprească această urgie care se anunţă la miazăzi de hotarele lor. Însă oştirea lor este mică comparativ cu cea pe care va trebui curând s-o întâmpine. Au ținut un sfat la Stânca Zeilor, iar cuvântul lor a fost acesta: „biruinţa nu va sta în mâinile celor de-un singur neam, ci în voinţa celor patru. Apa, pământul, focul şi aerul vor trebui să se unească într-un singur cuget. Forţa stă în echilibru şi nu va exista biruinţă fără sacrificiu”.

   Pământul este reprezentat de elirieni, aerul e stăpânit de nimfe, apa e guvernată de ondine, iar focul aparţine leoninilor. Singura lor șansă de salvare constă într-o posibilă alianță cu aceștia. Dar, cu toate că vor primi ajutor din partea driadelor conduse de Khaly, șansele să îi învingă pe demoni sunt aproape nule pentru că Nemeth prevăzuse aceste alianțe și avea să le împiedice. În scurt timp, acest pământ, urma să fie în curând câmpul de luptă a unui război înfricosător, poate cel mai mare și mai teribil din toate timpurile. Cine va ieși victorios? De ce a ales Saul să o salveze pe Leah în mlaștinile de la Biel-Cairngorm? Ce planuri ascunde el? Ce târg va încheia cu zeitățile? Ce decizie va lua la final?

El era unul dintre cei mai instruiţi războinici ai lui Nemeth. Amplitudinea forţelor lui mentale şi energetice era uriaşă şi nu putea fi contestată. Darurile lui întunecate erau extrem de complexe. Era viclean, puternic, abil şi foarte, foarte periculos. Un adversar formidabil care, ca aliat, le-ar fi mărit şansele de izbândă. În momentul de faţă, nemesingienii erau în avantaj: cuceriseră cetatea de scaun, regele era prizonier, armata fusese decimată. Puţinii supravieţuitori se retrăseseră în munţi, la adăpost. Curând, aveau să fie vânaţi precum sălbăticiunile şi nimiciţi cu toţii. Şi totul avea să fie pierdut… asta dacă nu se repliau cât mai repede şi nu ripostau.”

 Vă invit în lumea magică a creaturilor de poveste, o lume aflată la granița dintre lumină și întuneric, într-un crepuscul fermecător.

NOTA 10+

Mulțumesc Raluca Butnariu!

Cartea Crepuscul, de Raluca Butnariu poate fi comandată de pe site-ul Librex.ro

Diavolul în primăvară de Lisa Kleypas-prezentare

O fată excentrică rămasă nemăritată…  

Majoritatea debutantelor din înalta societate visează să-și găsească un soț. Frumoasa lady Pandora Ravenel are cu totul alte planuri. Tînăra ambițioasă ar prefera să rămînă acasă și să se ocupe de mica ei afacere, în loc să ia parte la Sezonul londonez. Dar într-o seară, la un bal din înalta societate, se vede atrasă într-un scandal, alături de un străin  frumos precum păcatul.

Un cuceritor cinic…

După ani întrgi în care a reușit să scape de căsătorie, Gabriel, lord St. Vincent, a căzut într-un final în mrejele unei fete rebele care i se pare complet nepotrivită lui. De fapt, ea nici nu vrea să aibă de-a face cu el, dar Gabriel o găsește irezistibilă. Și ar face orice, ar fi în stare  să o ia de soție pe Pandora, chiar dacă această căsătorie  ar fi un pact cu diavolul.  

Un complot periculos…

Lăsîndu-se convinsă de farmecele lui Gabriel și de insistențele lui, Pandora este de acord să-i devină mireasă. Dar va descoperi curînd că abilitățile ei de femeie de afaceri o vor implica, din întîmplare, într-o conspirație periculoasă – și doar soțul ei o mai poate apăra. Gabriel se pune pavăză în fața adversarilor ei necunoscuți și curînd își vor da seama că  ceea ce a părut la început o căsătorie de conveniență, se dovedește a fi căsătoria perfectă…

Sursa Editura Miron

 Blestemul frumuseţii, de Teresa Medeiros-Iubiri de poveste

 Titlu original: The Fairest Of Them All
Editura: Litera
Colecţia. Iubiri de poveste
Număr pagini: 292
Traducere: Cristina Kuti
   Teresa Medeiros este cunoscută ca romancier premiat în Statele Unite, cu peste zece milioane de cărți tipărite. Trăiește în Kentucky cu soțul și pisica ei, născută în 1962/1963( nu se știe sigur). Peste 23 de cărți publicate, toate pe lista New York Times Best Seller. Scriitor de Fantasy, Futuristic și Paranormal Romance, câștigătoarea Premiului PRISM, și de două ori câștigătoare a Premiului  Waldenbooks pentru cea mai bună ficțiune. 
   Știe cineva că ar exista o persoană care să se plângă de frumusețea ei? Mai ales femeie fiind? Se pare că eroina noastră exact acest lucru îl va face.

   Lui Holly de Chastel i se dusese vestea că era cea mai fermecătoare femeie din întreaga Anglie, însă ea își consideră frumusețea un blestem.

,,-Binecuvântare! Nu-i nici o binecuvântare, ci un blestem! Disprețul îi îngroșa vocea. ,,Holly, nu te plimba pe afară prin soare! Îți vei păta chipul. Holly, nu-ți uita mănușile, dacă nu vrei să-ți rupi vreo unghie! Holly, nu râde zgomotos! O să răguşeşti!.

Bărbații vin în valuri la Tewksbury pentru a se minuna și a-mi lăuda tonul melodios al vocii, însă nimeni nu ascultă nici măcar un cuvânt din ceea ce spun. Îmi ridică în slăvi nuanța ochilor, dar nu privesc niciodată în ei. Îmi văd numai chipul de alabastru! Trase mânioasă de o șuviță de par, numai pentru ca aceasta să se încolăcească din nou într-o buclă perfectă. Cosiţele negre ca pana corbului! Cuprinzându-și sânii în palme, le cântări greutatea generoasă. Rotundele, ademenitoarele…”

   De ani buni  reușea să-și alunge pretendenți cu tot felul de șiretlicuri. Acum însă, tatăl ei o oferă drept premiu la un turnir la care iau parte cavaleri din tot ținutul, care mai de care dornic să îi câștige mâna. Holly nu are însă de gând să se căsătorească cu vreunul dintre ei, așa că pune la cale cel mai scandalos plan de până atunci: să-și mascheze frumusețea de privirile hărpăreţe, transformându-se peste noapte, din ceea mai fermecătoare făptură în ceea mai hidoasă.

  Ce nu a luat în calcul tânăra noastră este întâlnirea neașteptată dintre ea și Austyn de Gavenmore. Ei…nici unul dintre ei nu era pregătit, așa că:

,,Scârţâitul leagănului din spatele lui îl avertiză o clipă prea târziu. Se răsuci pe călcâie și observă drăcovenia îndreptându-se spre el cu o viteză amețitoare, cu o creatură întunecată și înaripată cocoțată pe scândură. Picioarele acesteia îl loviră în piept, trântindu-l pe spate. Ar fi fost doborât la pământ, alegându-se numai cu mândria vătămată, dacă nu s-ar fi lovit cu capul de marginea unei bănci de marmură. Mii de fulgere îi scăpărara în mintea uluită.

Pe măsură ce se cufundă în inconștiență, ar fi putut jura că auzise trilurile batjocoritoare ale râsului unei femei pierzându-se în aerul fără adieri de vânt.

-Sir? șopti ea. O, sir? Rogu-vă, sir, mă auziți?

Părul lui îi mângâie încheieturile degetelor. Șuvițele i se parură moi și curate, nu aspre și încâlcite, așa cum se așteptase. Fascinată de mister, îi trasă cu degetul mare linia bărbii, pipăind curba puternică a bărbiei de dedesubt.”

   Austyn de Gavenmore este unul dintre acei galezi care a fost blestemat să aibă parte de frumusețe și de necazuri. Strămoșul său a fost blestemat de o zână. Aceasta le-a hărăzit femei frumoase ca soții, dar să nu aibă parte de ele. Vrând să scape de acest blestem care i-a distrus familia, Austyn este hotărât să se însoare cu o femeie banală. Când o va întâlni pe Holly, această era în starea sa ceea mai precară. Disperată să își ascundă frumusețea și-a înnegrit dinți, și-a pus cenușă în păr, și-a tăiat genele, și-a ciopârţit frumosul ei păr, iar hainele au fost modificate să pară mult mai plinuță, iar frumoși sâni legați strâns.

   Vrând să dea uitări întâlnirea de la miezul nopții cu zâna aceea brunetă cu miros de smirnă, Austyn o va aceepta pe Holly cea hidoasă ca și soață și se va reîntoarce la domeniul său.

Pe drum, Holly va face tot posibilul să îl scoată din minți de soțul ei și pe însoțitorii acestuia.

   Viața la castel va decurge normal până când Austyn va crede că soția sa are o legătură cu preotul ei, Nathanel, iar gelozia îi va întuneca mințile. El nu vrea să se atingă de soția sa, iar când șiretlicul ei va ieși la iveală și se va dovedi că de fapt este o frumusețe, Holly va fi închisă în turnul castelului. Se pare că blestemul îl urmărește în continuare: are soție frumoasă și gelozia îl macină.

   Ce se va întâmplă acum cu Holly? Va reuși ea să își atragă soțul? Va scapa din mâinile socrului său, care o va considera soția lui trădătoare și va încerca să o sugrume?

   Cineva, se pare că nu s-a împăcat cu măritişul fetei, iar acela are de gând să și-o facă a lui cu orice preț. Va reuși să își ducă mârşavul plan la îndeplinire?

   Ce soartă vor avea Holly și Austyn?

O carte de nota 10. O relaxare binevenită, care îți va aduce zâmbetul pe buze.

 Cartea Blestemul frumuseţii, de Teresa Medeiros poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

by -
12

Tu eşti alesul meu, de Julia Quinn-Editura Miron-recenzie

Titlu original; Brighter Than The Sun
Traducere: Gabriela Anca Marin
Editura: Miron
Număr pagini: 382
    Cartea face parte din seria-The Lyndon Sisters-1. Everything and the Moon.2-Brighter than the sun (Tu ești alesul meu)
 
   Julia Quinn (Julie Cotler Pottinger) s-a născut în anul 1970 în New York City. Genurile romance şi historical romance i-au adus notorietate şi cărţile sale au captat atenţia cititorilor traducându-se în douăzeci şi nouă de limbi.
 
   Când am început să citesc această nouă carte a Juliei nici prin cap nu îmi trecea ce amuzantă va fi. Certurile ,,dezastrele” casnice ce vor ,,cădea” pe Ellie fac deliciul acestei lecturi. Pur și simplu vei râde în hohote, și vei trece peste acțiunea puțin mai lejeră din carte. Eu sunt o persoană care nu mă amuz când citesc o carte, dar de data aceasta am făcut-o! Sper ca această carte să descreţească fruntea cât mai multor cititori!
 
  Când Charles Wycombe, îndrăznețul și incorigibilul conte de Billington a căzut dintr-un copac și a aterizat la picioarele lui Ellie, niciunul dintre ei nu a bănuit că această întâmplare nefericită va duce la căsătorie. Charles trebuia însă să-și găsească o mireasă înainte să împlinească treizeci de ani, altfel urma să-și piardă averea. Iar Elli avea nevoie de un soț, altfel ar fi fost obligată să se mărite cu bărbatul ales de odioasa logodnica a tatălui ei. Așa că se înțeleg să se căsătorească, chiar dacă nu li se pare neapărat cea mai bună idee.
 

,,Eleanor Lyndon își vedea de treaba ei când Charles Wycombe, conte de Billington, a aterizat în viața ei-la modul propriu. Se plimba de una singură, îngânând un cântecel vesel și ținându-și mintea ocupată, încercând să estimeze profitul anual al companiei East &West Sugar Company (la care cumpărase și ea câteva acțiuni) când, spre marea ei uimire, un bărbat a căzut din cer și a aterizat la-sau mai exact pe-picioarele ei. Şi-a tras piciorul stâng de sub umărul bărbatului, și-a ridicat fusta deasupra gleznelor, ca să nu o prăfuiască, după care s-a aplecat:

-Domnule? a spus. Ești bine?

El a răspuns doar:

-Au!

Dumnezeule, a murmurat ea. Sper că nu ți-ai zdrobit vreun os, nu-i așa?

El nu a spus nimic, doar a expirat prelung. Ellie s-a tras în spate, lovită de izul respirației lui.

-Dumnezeule mare, a șoptit. Miroși mai rău decât o distilărie.

-E de la whisky, a mormărit el. Un gentleman nu bea altceva. Doar whisky.

-În nici un caz așa de mult, i-a răspuns ea. Doar un bețiv poate să bea atît.

El s-a ridicat cu dificultate și a clătinat din cap, încercând parcă să se limpezească.

-Exact, a spus făcând un gest larg prin aer, după care a închis imediat ochii, pentru că ameţise din nou. Mă tem că sunt puțin cam beat.”

   Cu așa o întâlnire memorabilă cum să nu fii curios să mergi mai departe și să o urmăreşti pe tânăra noastă care, deși inteligentă, este inocentă în prezența părții masculine. Fiind o fiică de vicar a fost învățată să acorde ajutor persoanelor aflate în dificultate, iar tânărul nostru conte chiar avea nevoie de ajutor.

   Prin aburii alcoolului, Charles va distinge o superbă ființă, care îi ține piept. Un lucru neobișnuit pentru un conte. Când toate tinerele debutante de la Londra ar fi foarte bucuroase să îi între în graţii, tânăra noastră îi oferă o muştruluială zdravănă, iar acest fapt îl pune pe gânduri.

”Charles nu era prea sigur de ce, poate pentru că nu era complet treaz, dar îi plăcea cum sună cuvântul ,,amîndoi” rostit de buzele ei. Domnișoara Lyndon avea ceva special, care îl făcea să se bucure că-i era alături. Era loială, corectă, cu mintea ageră. Și avea un ciudat simt al umorului. Exact genul de persoană pe care cineva și-ar dori să o aibă alături atunci cînd avea mare nevoie de ajutor.

Avea o voce plăcută, și-a zis Charles. Avea voce plăcută, era isteață, spirituală și deși încă nu aflase ce culoare avea părul ei-avea sprîncene frumoase. Și se simțea al naibii de bine când ea se lipea toată de el.,,

După puține dezbaterii cei doi și-au dat seama că ar fi în avantajul lor să se căsătorească.

   Charles va pierde averea dacă nu se căsătorește în decurs de cinsprezece zile, iar Ellie nu ar rezista în casa tatălui său cu viitoarea mama soacră. Cum finanțele sale nu pot fi scoase de către ea, va accepta cererea puțin cam neobișnuită a contelui.

   De aici în colo avem dueluri verbale între cei doi, tatonări din partea contelui pentru a-și cuceri cu adevărat soția, pe lângă dezastrele ce se ivesc în gospodăria contelui, în care vinovată ar fi chiar contesa, ea fiind ultima care are de a face cu dezastrele produse. Să fie într-adevăr atât de nepricepută?

,,Nu era însă pregătit să vadă acel tablou: soția lui era în patru labe, cu întregul cap-ba chiar și jumătate de bust-într-un cuptor care se afla la Wycombe Abbey încă de pe vremea lui Cromwell.

-De data asta am reușit. A scos un grătar carbonizat și l-a băgat la loc. Trebuie doar așezat mai departe de flacăra.

Flacara? Lui Charles i-a înghețat sîngele în vene. Se juca cu focul?

-Gata! Ellie a dat să iasă din cuptor și a mai aterizat o dată în șezut. Acum ar trebui să fie în regulă.”

    Oare de la acest incident s-a declanșat incendiul în bucătărie?

   La fel se va întâmpla cu sera de portocali și trandafiri. Ellie care iubea grădinăritul va avea drept rezultat uscarea tuturor plantelor, iar duhoarea ce răzbate de acolo este insuportabilă.

   Totul va culmina când Ellie își va arde mâinile cu un ceaun cu dulceață. Cine este invidios pe noua contesă și îi va dejuca toate încercările de a-și lăsa amprenta asupra noii sale case?

  Oare să fie aceiași persoană care a sabotat cabrioleta tinerei perechi și sau răsturnat? Sau când contesa a fost otrăvită cu desertul preferat al contelui? Cine îi dorește moartea contelui, mai ales că un nou incident apare la calul cu care călărește el de obicei?

   Cert este că o persoană periculoasă le vrea răul. Oare vor reuși să scape cei doi?

   Vor reuși să convieţuiască împreună? Va putea contele să o cucerească pe frumoasa sa soție?

O poveste minunată scrisă de o autoare preferată de mine.

     Nota mea pentru carte 10.

Cartea Tu eşti alesul meu, de Julia Quinn poate fi comandată de pe site-ul Editura Miron

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant

 

Ducele de Castle.Tratatul de pace, de Alina Cosma-pre/recenzie-Continuarea romanului „Fiica regelui”

Editura: Primus

Data apariţiei: 29 octombrie 2017

Nr. de pagini: 192

Gen: roman de dragoste (de epoca); historical romance; fantasy-romance

 Seria Ducele de Castle: 1. Fiica regelui; 2. Tratatul de pace

 

Eternele povești de iubire se nasc din chinurile sfâșietoare ale dragostei.

Încotro se îndreaptă povestea lui Alexandru și a lui Miriam?

Pe când toți îl considerau nebun, singura care mai credea în el era ea!

Ajunsă pe tron, Miriam luptă să-și salveze poporul. Însă ea va fi nevoită să-și salveze și căsnicia și, mai ales, să vindece inima rănită a lui Alexandru. În încercarea disperată de a aduce pacea, regina cade în mâinile celui care îi omorâse tatăl, iar Alexandru este condamnat pentru uciderea regelui Teodor.

Într-o lume în care prejudecățile conduc societatea, va reuși Miriam să se facă ascultată la masa tratativelor? Va reuși regina să-și salveze țara și regele?

    În urmă un cu an, pe vremea când  eram foarte dornică să citesc cât mai multe lucrări scrise de autori români contemporani, am dat din întâmplare peste “Fiica regelui”, primul volum din seria “Ducele de Castle”.  E drept că mă lăsasem vrăjită de descrierea cărții, dar avusesem și câteva temeri că nu va fi pe placul meu, având în vedere că nu mai auzisem până atunci de  autoarea Alina Cosma. Însă, spre marea mea bucurie, am descoperit o poveste de dragoste (nici acum nu știu unde să o încadrez – historical romance sau fantasy-romance, de epocă) înduioșătoare, un stil de scriere simplu și delicat, cu fraze scurte, fără descrieri ample, cu foarte mult dialog, o acțiune alertă de nici nu-ți vine să crezi că se pot întâmpla atâtea evenimente în nici 200 de pagini (cartea are scrisul mai mărunt ) și doi protagoniști – Miriam și Alexandru, care dau un plus de savoare datorită disputelor din ei (mai tot timpul se provoacă unul pe celălalt ). Finalul m-a lăsat cu zâmbetul pe buze și, sinceră să fiu, am crezut că nu își va mai face apariția o continuarea. În plus, povestea se terminase atât de frumos, încât nu mai doream să se schimbe ceva între cei doi îndrăgostiți. M-am înșelat în ambele privințe!

  Mare mi-a fost bucuria, când  autoarea și-a exprimat dorința să-mi ofere în dar volumul doi  –“ Tratatul de  pace”, fapt pentru care îi mulțumesc din suflet!

   Așa că, în ciuda faptului că lansarea va avea loc pe 29 octombrie, eu știu deja ce s-a mai întâmplat cu perechea pe care am ajuns să o îndrăgesc atât de mult!

   Dacă în primul volum, povestea a avut o doză  mare de  romantism, cu multe replici ironice (ceva caracteristic tinerilor îndrăgostiți care încep să-și dea târcoale), în volumul doi – “Tratatul de pace” am constatat că povestea s-a transformat într-un roman de aventuri în toată regula, al cărui conținut  abundă de peripeții, răsturnări de situație, suspans și… dueluri.

   Și de această dată avem parte de intrigi, trădări, stări de gelozie, momente de pasiune, aventuri pline de neprevăzut, dar toate au fost parcă în doză dublă. În plus, acțiunea mi s-a părut și mai interesantă. Schimbarea de comportament pe care am remarcat-o la Alexandru mi-a stârnit o serie de trăiri emoționale. Trebuie să recunosc că de multe ori m-a enervat modul lui de gândire, greșelile pe care le-a comis, și parcă nu-mi venea să cred că se poate comporta atât de josnic cu ființa pe care o iubea cel mai mult pe lume. I-am înțeles motivul, temerile, dar tot m-am simțit afectată. De asemenea, m-a durut sufletul să vad o Miriam înlăcrimată, geloasă, suspicioasă. Bine măcar că anumite evenimente au reușit să o mobilizeze la timp, redevenind tânăra pe care o știam – curajoasă, cutezătoare, sfidătoare, încăpățânată.

   Înainte să trec la prezentarea romanului de față, am să menționez, foarte pe scurt, evenimentele din primul volum-“Fiica regelui”, pentru a fi de folos celor care nu știu deloc despre ce este vorba în seria Ducele de Castle.

   La începutul secolului al XV-lea, Regatul Lycaste era zdruncinat de lupte interne. Asasinarea regelui Ferdinand și inscăunarea fiului acestuia ca rege a dus la accentuarea instabilităţii politice și administrative. Alexandru, comandantul gărzii regale, fiind  trimis de actualul rege să aresteze pe o femeie care și-a otrăvit soțul, găsește o tânără închisă în temnița castelului și, fără să știe cine este ea de fapt, decide să o ia sub protecția lui. În curând descoperă că Miriam este fiica ilegitimă a fostului rege, rezultatul unei iubiri interzise, și sora actualului rege, Eduard. Atunci când acesta din urmă află de existența ei, ordonă să fie asasinată, dar Alexandru reușește să fugă cu fata în regatul Claire, la rudele lui, ajungând astfel sub protecția casei de Castle. Însă planurile le sunt date peste cap de vestea că regele a murit de ftizie și, cum nu avea moștenitori, Cancelarul și nobilii au decis să o aducă pe tron pe Miriam. Între timp, între cei doi tineri se naște o dragoste interzisă, având în vedere că vin din lumi pe cât de diferite, pe tot atât de rigide- ea, o prințesă care trebuie să se căsătorească numai cu un bărbat de același rang, el – un comandant de oști care abia de curând și-a recâștigat titlul nobiliar de Duce de Castle. Împreună își vor înfrunta destinele  și își vor găsi fericirea într-o societate dominată de reguli nemiloase.

 

   Acțiunea din volumul al doilea – “Tratatul de pace”, începe în forță, cu un moment dramatic petrecut la curtea Reginei Miriam și a regelui Alexandru. Tânăra regină mai avea o lună până să dea naștere moștenitorului, dar soarta a decis altceva. Au apucat-o durerile mai devreme, dar anumite complicații pot face ca ea să moară la naștere. Iar Alexandru  trece prin niște clipe groaznice.

Văzuse mult sânge pe câmpurile de luptă, dar de data aceasta i se făcu rău, totul se învârtea în jurul lui. Se întoarse cu spatele la doctor.

    – Doamne, o rupe toată; șopti el ștergându-și sudoarea de pe frunte cu dosul mâinii. Apoi îi șterse fruntea și ei.

   – Iubita mea, îi șopti el la ureche, trebuie să reziști! Am atâta nevoie de tine!

În clipa următoare fața ei se crispă din nou. Nu mai avea putere să scoată vreun sunet. El strânse pumnii, îl durea pieptul.

  – Doamne, ce am făcut?! pufni el cu lacrimi în ochi.”

   Până la urmă, au supraviețuit atât mama, cât și copilul, dar Alexandru este  mult prea zdruncinat, așa că în următoarele luni încercă să stea cât mai departe de ei. De fiecare dată când o vede pe Miriam, retrăieste din nou clipele acelea când a fost sigur că o pierde. În plus, suferința lui este dublată de vinovăție, iar temerile sale au rădăcini în trecut (mama lui s-a stins la câteva zile după ce l-a născut, tot din cauza unor complicații). Tot acest tăvălug emoțional îl transformă într-un bărbat dur, rece, distant, neatent, așa că în scurt timp, tot mai multe voci cer să fie declarat nebun și înlăturat de la putere. Miriam este singura care mai crede în el și va încerca să-și salveze căsnicia. Dar atunci când o zărește în castel pe Magdalena, femeia care deține un bordel și care în trecut îi aducea fete lui Alexandru, devine suspicioasă, fiind ferm convinsă că el o înșeală, așa că preferă să părăsească palatul regal, decisă fiind că de acum înainte să țină ședințele de Consiliu în altă parte.

Urmă coridorul lung mărginit de statuiete de marmură și ajunse în spațiul larg în care dădeau alte trei coridoare. La un moment dat observă o femeie trecută de prima tinerețe, care îi atrase atenția. O recunoscuse, era însoțită de o tânără și se apropiau. Simți că i se strânge inima, veneau dinspre dormitorul lui. Se ascunse după un colț, urmărind cum cele două femei se îndepărtau. I se făcuse greață, inspiră adânc, cu speranța să-și revină. Apoi apărură lacrimile, îi tremurau și mâinile. Se sprijini de perete și se rugă să nu apară nimeni.”

 “Îi era greu să accepte faptul că avea o altă femeie, chiar dacă o părăsise de câteva luni. Dar avuse încredere oarbă în el, iar ea îi oferise totul.”

 Dar și Magdalena este revoltată de purtarea lui și încearcă să-l facă să se întoarcă la familia lui.

“ – Știu că ai nevoie de o femeie.

   – De unde știi?

   – Ascultă, Alexandru, îți vreau binele! Nu îmi vorbi de parcă nu te-aș cunoaște! Știu că îți lipsește. Sunt convinsă că și dacă ți-aș alege cea mai frumoasă fată pe care o am, tu ai vrea doar una. Ceea ce cauți tu nu găsești aici și nici în băutură, ci la tine acasă!

   – Tu ai spus, uneori am și eu nevoie de o femeie! “

   Cât despre actualul Cancelar, unchiul lui Alexandru, nici nu mai știe ce facă pentru ca lucrurile să revină pe un făgaș normal.

Trebuia să merg la naiba! Ești un nebun înfumurat care ai fi în stare să dai foc întregii țări! Te comporți ca un tiran! De ce nu pleci naibii, dacă nu suporți pe nimeni în jurul tău?! Îmi cer iertare! Vrei să te vezi doar cu femeia aceea, Magdalena!

  Alexandru se încruntă.

 – I-ai spus de ea?

 – Cui?

 – Reginei!

 – Nici măcar numele nu ești în stare să i-l pronunți!

 – Este regină! Nu ar trebui săi te adresezi pe nume!

 – Pentru mine în primul rând este Miriam, apoi regina! Iar pentru tine este un nimeni!

 Nici regină, nici soție, nici măcar mama fiului tău!”

   Între timp, în regat au început să apară tot felul de probleme politice și administrative. Iar cel mai mare pericol vine din sud- sunt atacați la graniță de cei din Regatul Meath. Însă în loc să încerce un tratat de pace cu Regele Teodor, Alexandru cere ajutor regatului Claire și declară război.

“- Noaptea trecută am fost atacați la granița de sud. Au reușit să pătrundă în țară. Au fost atacate și distruse mai multe sate. Avem mulți morți și răniți între oamenii de rând. Vom trimite cereri de sprijin aliaților noștri și vom declara război Regatului Meath!”

   Regina Miriam este conștientă de faptul că oamenii nu sunt pregătiti de război, cu sărăcia pe care o aveau în tară, așa că ia decizia să vorbească cu regele Teodor ca să vadă ce intenții are acesta. Fără știrea soțului ei, se va strecura în Regatul Meath, dându-se drept un sol din partea Regatului Lycaste, însă planul îi este dejucat și astfel ajunge în mâinile dușmanului, iar singurul care o mai poate salva este Alexandru.

Ostașii erau epuizați, flămânzi, dar de când regele și comandantul lor de o viață li se alăturase, totul era mai ușor de suportat. Își urmau regele necondiționat și luptau cu dăruire totală.

  Se iveau zorile. Un ostaș intră în cort cu un răvaș.

 – Un sol din partea regelui Teodor a lăsat asta pentru Măria Ta! Ostașul îi întinse bucata de hârtie.

 – Nu a așteptat răspuns? întrebă Alexandru încruntat.

 „Solul Regatului Lycaste se află în grija mea. Dacă dorești să o recuperezi pe domnița cu părul de aur, va trebui să-ți trimiți comandantul personal! Regele Teodor”

   Se va negocia până la urmă tratatul de pace? Și dacă da, ce va vrea regele Teodor în schimbul păcii? Va reuși Miriam să îl învingă în duel pe acesta? Cum de a ajuns Alexandru să fie condamnat pentru uciderea regelui Teodor?  Ce se va întâmplă mai departe cu cei doi soți?

   Multe evenimente au loc în continuare, dar vă las pe voi să descoperiți ce se întâmplă mai departe. Sper că ceea ce v-am povestit până acum v-a stârnit interesul.

Mulțumesc din suflet autoarei Alina Cosma pentru exemplarul oferit pentru recenzie.

 

 

 

Văpaia soarelui, de Raluca Butnariu-un historical romance incitant

Nr. pagini: 479
Editura Librex Publishing
Anul: 2017
Gen: Historical romance

   Văpaia soarelui de Raluca Butnariu este o carte încărcată cu pasiune, adrenalină, suspans, secrete, personaje încăpăţânate, moşteniri cu mesaje ascunse și situații neprevăzute la tot pasul. Pe parcursul lecturii puteți simţi energia pozitivă, afecţiunea din spatele cuvintelor şi gesturilor.

    Totul a început cu un deces, o moştenire impresionantă şi o clauză care stârneşte multe controverse. La acestea se adaugă un jurnal misterios cu o valoare inestimabilă pe piața neagră şi misiuni care ar putea duce la găsirea lui. Multe întrebări fără răspuns, capcane la tot pasul şi o femeie care trebuie să deschidă Cutia Pandorei pentru a încheia lupta cu trecutul. Punctul culminant pare să fie când trei fraţi primesc vestea că au primit moştenire de la unchiul lor o avere care le-ar garanta siguranţa financiară, însă pentru a intra în posesia ei unul trebuie să se căsătorească cu tânăra văduvă în maxim șase luni, iar bonus se va adăuga suma de cinci sute de mii de lire. Toţi sunt şocaţi de gestul imprevizibil şi nu pot înţelege gestul acestuia, dar nu pot comenta împrejurările sau motivele bizare. Încă mai speră că este o glumă de prost gust.

O moştenire fabuloasă şi o condiţie care va stârni controverse

Blythe era înalt şi chipeş într-un fel întunecat şi primejdios, de corsar maur. Lionel, la fel de înalt ca fratele său mai mare, era blond, cu ochii de un albastru luminos, genele lungi şi trăsături armonioase, având alura unui arhanghel. Edmond, cel mai mic dintre ei ca vârstă, era cu un lat de palmă mai scund decât ceilalţi doi dar indiscutabil mai arătos şi, tocmai fiindcă era conştient de acest fapt, adopta un aer de blazare tipică filfizonilor, care părea să aibă mare trecere în faţa sexului frumos. Teoretic, toţi trei aveau suficiente atuuri pentru a câştiga afecţiunea unei femei. Dar o cunoştea prea bine pe Julia şi bănuia cum avea să privească ea această nebunie.”

   Singurul care arde de nerăbdare să pună mâna pe banii ei este Edmond, un pierde vară, dar Julia îl detestă şi ar face orice gest nebun numai să nu între pe mâinile lui. Lionel îi este un foarte bun prieten, iar Blythe a fost cândva marea ei dragoste. Afecţiunea şi devotamentul pentru memoria lui John, o împiedică să vadă pădurea de uscături şi scopul ei este să rămână independentă, să îşi continue viaţa, aşa cum îi promisese acestuia pe patul de moarte.

   Chiar dacă este în doliu, Julia primeşte un bilet misterios şi se vede nevoită să meargă de urgenţă la Londra. Caută indicii despre un jurnal misterios care îi ocupa gândurile şi orice fir de urmărit era binevenit. Un bal de caritate este locul de întâlnire, dar are nevoie de misteriosul Blythe Arkwright, noul duce de Ross, singurul care era disponibil spre disperarea ei.

   Cei opt ani care trecuseră peste amintirile lor ar fi fost suficiente să îngroape orice urmă de (re)sentimente, dar pe undeva încă îi mai bântuia întrebarea: De ce? Oare de ce?

Nu prea ştia exact ce sentimente îi inspira acum această femeie, dar orice ar fi fost nu semăna deloc cu indiferenţa pe care şi-ar fi dorit s-o poată simţi vizavi de persoana ei. Julia reuşea fără efort și întotdeauna, ori de câte ori se întâlneau, să răscolească un colţ al sufletului său într-un fel extrem de neplăcut, umplându-l cu tot felul de emoţii care nu-şi aveau locul şi nici rostul acolo. Un colţ pe care-l prefera, naibii, să fie tăcut şi gol!”


Fusese o vreme când acei ochi ameţitori îi smulseseră pământul de sub picioare şi…Blythe își impusese să nu privească în urmă. Ce rost ar fi avut? Julia fusese cea care alesese”

    Frumuseţea Juliei îi dă bătăi de cap, dar timpul îl ajutase pe Blythe să se formeze, să aleagă meseria potrivită şi să îşi construiască propriul drum.
   Formalităţile se îndeplinesc cu succes, amândoi îşi fac datoria pentru care se angajaseră, iar sumele strânse la balul de caritate ajung să fie mulţumitoare, dar seara nu se încheie. La scurt timp după ce o lasă acasă, Blythe merge să rezolve o altă problemă arzătoare şi printre umbre o vede pe femeia care îi invada gândurile îmbrăcată precum un bărbat. O urmăreşte și din întâmplare drumurile li de intersectează după o draperie, în casa lui Seth Bleymoore-un bărbat periculos, temut, bănuit că ar fi ucis numeroase persoane în condiții dubioase. În scurt timp în cameră își fac apariția trei bărbaţi care negociază afaceri.
     Un singur pas greşit şi viaţa lor este în pericol.
     Scapă nevătămaţi la mustață, însă nu oricum. Julia nu poate să umble cu minciuni, ceva informaţii trebuie să dezvăluie astfel Blythe nu o va lăsa în veci să îşi continue cercetările.

– Este vorba de jurnalul unei femei.”


“- Păi, să zicem că în el se găsesc informaţii referitoare la locul în care este ascuns un diamant de culoare galbenă, suficient de mare încât să te tragă la fundul apei dacă-ţi vine vreodată ideea să înoţi cu el la gât. Valoarea lui este estimată cam la un milion şi jumătate. Desigur, asta fără a pune la socoteală restul diamantelor care-l înconjoară şi formează întregul colier. În total, valorează o avere. Una uriaşă.
– Iar colierul a aparţinut…? lăsă el loc de răspuns.
Marchizei de Pompadour, amanta mult iubită a regelui Ludovic al XV-lea.
Blythe îşi înălţă sprâncenele surprins. O poveste de dragoste şi o comoară îngropată demult. Nu se aşteptase la ceva atât de drăgălaş şi romantic. Treaba începea să devină interesantă.
– Continuă, o îndemnă Blythe, privind-o atent.
Oricine cunoaşte istoria. Se spune că doamna a fost singura femeie care a stăpânit cu adevărat inima suveranului. În semn al afecţiunii sale sincere şi profunde, Ludovic, i-a dăruit acest diamant fabulos: Văpaia Soarelui. A fost văzut doar o singură dată la gâtul marchizei, cu ocazia unui bal dat în cinstea zilei de naştere a augustului ei iubit. Se spune că nu există un altul la fel în lume. Oricum, gesticulă Julia vag cu o mână, se ştie că frumoasa marchiză i-a fost mai mult decât amantă. Multe dintre deciziile luate în timpul domniei lui au fost inspirate de către această femeie. Jurnalul ei conţine multe informaţii cu privire la politica, scandalurile şi intrigile de la curte. De asemenea, ar avea şi o foarte mare importanţă istorică.”

    Ştie că detaliile primite sunt minuscule, dar instinctul îl îndeamnă pe Blythe să o ţină aproape, altfel femeia aceasta îi va da viaţa peste cap şi nu avea dispoziţia necesară să acopere scandaluri. Ceea ce nu ştie este că oricum va atrage asupra lor atenţia când o va obliga să rămână în propria casă.
    Acesta va fi începutul nebuniei care le va măcina gândurile şi le va pune la grea încercare răbdarea. Două temperamente puternice, două pietre tari care scot scântei atunci când ceva nu corespunde dorinţei lor. 
   Este în natura lui Blythe să protejeze persoanele care le are la suflet, iar Julia nu face excepţie de la regulă, ceea ce îi va face misiunea extrem de dificilă. Cum să îngrădeşti o femeie care nu este firavă şi deține talente ascunse?


   Revederea lor cu lady Anne şi soțul acesteia, Michael Davenport (personajele din Umbra nopţii) scoate la iveală noi indicii. Anne era apropiată de Julia prin prisma proiectului Suita Cleopatrei, iar Michael îi devenise bun prieten de pe vremea războiului cu Franţa. Fiecare ascunde ceva și în scurt timp planurile li se vor schimba radical.

   Legătura invizibilă dintre Julia şi Blythe se va contura încetul cu încetul şi vor înţelege că nu au cum să se opună inevitabilului. Pasiunea ce îi leagă este un drog nociv, dar vital pentru propria sănătate mintală. Aerul pe care îl respirau era încărcat emoţional şi chiar dacă se mint la tot pasul, la un moment dat tot vor ceda.
În ce condiţii şi cât de greu le va fi să se decidă, chiar va stârni amuzamentul. Sunt încăpățânaţi, orgolioşi şi de neoprit, dar împreună au o şansă pentru a găsi misteriosul jurnal secret.

   Cartea Văpaia soarelui este încărcată cu informaţii care par să ducă la dezlegarea secretului ce aplanează asupra jurnalului. Dacă vor reuşi să descifreze scrisul codat și să scape de cei care le pun viața în pericol, rămâne de văzut şi de trăit. Autoarea Raluca Butnariu va ţine suspansul şi pe lângă doza de romantism vom avea parte de substanţă, chimie şi acel ceva specific.
   Dacă vă era dor de aventura din cartea Umbra nopții, să știți că vor exista detalii despre femeile spion. Vom afla informații prețioase despre această latură secretă plină de mister.

   Am trăit alături de personaje fiecare moment şi m-am enervat atunci când apăreau indicii neprevăzute, dar care duceau nicăieri.  Subiectivismul şi plăcerea de a citi o carte precum Văpaia soarelui, mă îndeamnă indirect să transmit cât de bine m-am simţit pe parcursul lecturii.  Dacă ar fi să am unele obiecţii care au stricat entuziasmul, ar fi finalul imprevizibil. Începuse să îmi placă acţiunea şi să merg pe un anumit circuit misterios, să caut detalii şi să mă bucur de atmosfera tensionată, dar totul s-a liniştit brusc. Acesta a fost minusul, a lipsit acel avânt, acel ceva care ar fi făcut sfârșitul incendiar.  Simt că a ştirbit din farmec şi a lăsat totul în aer.
Surpriza a fost însă May-May, femeia care o instruise pe Anne, iar mai târziu pe Julia. Ele descoperiseră tehnici de a jongla cu loviturile şi intervenţiile inamicilor să fie joacă de copii.

     Dacă vă doriți o carte palpitantă alegeți Văpaia soarelui.

Cartea Văpaia soarelui de Raluca Butnariu este oferită pentru recenzie de Editura Librex Publishing și poate fi comandată de pe site-ul librex.ro

Photo credit: Pinterest.com, Arhiva personală

Pretenţiile unui crai, de Mia Marlowe-recenzie

Titlu original: Touch of Seduction
Traducerea: Mihaela Sofonea
Editura: Litera
Colecţia Iubiri de poveste
Seria: Touch of Seduction: 1.Seducţie la prima vedere (Touch of a Thief), 2.Pretenţiile unui crai (Touch of a Rogue), 3.Touch of a Scoundrel

   Mia Marlowe, autoare premiată de romane istorice romantice a primit numeroase elogii încă de la debut. Până în prezent cărţile ei au fost traduse în 10 limbi, numărându-se printre prezenţele constante în topurile din New York Times şi Publishers Weekly. A avut numeroase ocupaţii: profesor, director de cor şi agent imobiliar printre altele. Iubeşte istoria, arta, muzica şi călătoriile, evident din moment ce a trăit în mai multe state. În prezent locuieşte cu familia în New Englend.

   Am terminat şi ceea de a doua carte din serie, iar impresia făcută prima dată nu s-a schimbat. Mi-a plăcut şi această poveste cu peripeţii.

,,Jacob Preston îşi doreşte trei lucruri de la o femeie care se arată interesată să ajungă la el în pat: să fie pasională şi înflăcărată, să fie versată în chestiuni legate de amor şi – pentru că aceste două cerinţe să fie cu succes îndeplinite – să fie căsătorită.
Lady Julianne Cambourne are toate trăsăturile unei femei pasionale şi în mod sigur nu pare genul sentimental.”

   Pe lângă problemele ivite cu fiul vitreg, Julianne o fosta actriţă devenită lady Cambourne are acum şi probleme cu situaţia financiară, dacă nu reuşeşte să găsească la timp toate cele şase pumnale ezoterice.

”Algeron îi respectase inteligenţa, la fel de mult cum îi admirase frumuseţea. Şi îi permise fără nici o restricţie să-şi înfiinţeze propria fundaţie de caritate-Şcoala pentru Fete a doamnei Osgood. Juliane înţelesese foarte bine pasiunea lui pentru arme ezoterice şi datorită experienţei ei scenice putuse chiar să facă demonstraţii ale mânuirii lor în mici lupte simulate, care îi bucurase pe amândoi. Dar viaţa ei plină de libertăţi îndrăgite se năruise în ziua în care Algeron fusese găsit mort”.

   Văduvă fiind ştiind ce viaţă mizeră a dus de mică, Juliane va apela la Jacob pentru a o ajuta de a găsi la timp ultimul din cele şase pumnale.
Statutul de văduvă ar trebui să fie un motiv îndeajuns de bun ca Jacob să se ţină departe de ea. Şi totuşi, el o găseşte mult prea ispititoare. Iar tentaţia devine chiar mai mare în clipa când ea se dezlănţuie şi nu vrea să cedeze atracţiei mult prea evidente dintre cei doi.

,,-Ai un sentiment exagerat al propriei importante, domnule Preston. Nu o să mă culc cu dumneata doar pentru a-mi asigura serviciile dumitale.
Aproape că scuipa flăcări prin ochii ei de culoarea chilimbarului. Indignarea îi era trădată de roşeaţa care se înalţa peste gulerul înalt al rochiei şi-i aprindea pomeţii ca nişte flăcări.
Doamne, chiar era o femeie foarte frumoasă!”

   Jacob are abilitatea misterioasă şi de-a dreptul supranaturală de a afla informaţii prin simpla atingere a metalelor, iar informaţiile care le poate obţine sunt variate, dar şi foarte periculoase pentru sănătatea sa mintală. Va risca el alături de această tânără văduvă, îndărătnică şi deloc supusă? Câteodată suntem independenţi de alegerea noastră, la fel şi Preston, şi dacă va capăta un sărut va fi gata să o ajute.

,,Nu-şi amintea să fi existat vreo perioadă a vieţii sale în care metalul să nu-i fi vorbit. Se întâmpla mereu atunci când pielea lui goală atingea orice fel de element chimic lustruit. Prima dată auzise glasul fierului şi apoi descoperise că fiecare metal în parte avea propriul sunet unic, pe care Jacob îl putea auzi dacă se afla îndeajuns de aproape. Iar metalele preţioase emiteau note muzicale, delicate. Argintul, de exemplu, vibra într-un clinchet strălucitor, în timp ce aurul exprima o melodie mult mai caldă şi voluptoasă. Cântecul oţelului era mult mai ascuţit şi mai strident, iar fierul emitea tonuri grave şi adânci.
Dintre toate metalele, platina era singură tăcută în faţă lui. Şi încerca să se înconjoare cu ea cât de des putea, de vreme ce era singura substanţă odihnitoare pentru el-chiar dacă raritatea sa o transforma în ceva foarte scump.”

   Datorită abilităţi sale a descoperit prin intermediul pumnalului pus la dispoziţie de către Julianne cum a murit lord Algernon, dar nu înţelege ce impuls a avut pumnalul, de ce a curmat viaţa lordului. Pare ceva malefic la aceste pumnale, oare va mai dori să meargă mai departe Preston şi să o ajute pe frumoasa văduvă?Julianne va fi motivul pentru care îşi va risca sănătatea mintală tânărul nostru crai, deoarece după fiecare ,,citire , ,a unui obiect metalic, acesta se alege cu dureri groaznice de cap. Acesta este extrem de atras de fosta noastră actriţă, dar şi de a afla misterele ce înconjoară pumnalele. Cei doi vor descoperi prin intermediul bibliei druizilor date despre pumnale. Partea din manuscris care a moştenit-o împreună cu pumnalele îi va pune pe Preston şi Julianne în situaţii periculoase. Sunt persoane din Ordinul Druizilor care sunt extrem de interesate de reunirea celor şase pumnale. Cineva va încerca să pună mâna pe manuscris, îi va urmări din umbră, şi posibil să aibă puteri supranaturale şi el. Diferenţa dintre cei doi tineri cu puteri supranaturale este că Preston ajută pe cât poate, rivalul său vrea să distrugă totul în calea sa pentru a obţine o putere imensă.

   Pe parcursul acestei căutări contra cronometru cu duşmani periculoşi pe urmele lor, Preston şi Julianne vor avea momentele lor de pasiune. El un crai, care nu se gândeşte la însurătoare, ea o fire independentă mult prea conştientă de lupta sa dusă pentru a deveni persoana care este acum.

   Vor ceda sentimentelor?
Vor reuşi să îşi acorde o şansă la fericire?
Vor reuşi să descopere la timp şi să se salveze din pericolul mortal reprezentat de pumnale, şi prezenţa malefică ce planează asupra lor?
Urmează să descoperiţi voi toate peripeţiile prin care trec tinerii.

Nota mea este 9.

Cartea Pretenţiile unui crai, de Mia Marlowe poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

Seducerea unui păcătos, de Elizabeth Hoyt-recenzie

Seria „Legenda celor patru soldaţi”

Titlul original: „To Seduce a Sinner”

Traducerea din limba engleză: Bianca Mateescu/Graal Soft

Editura: Litera

Colecţia „Iubiri de poveste”

An apariţie: 2016

Număr de pagini: 321

   Ce am simţit citind acest volum? Un amalgam de sentimente. M-a fermecat prin spontaneitatea personajelor, prin felul deschis prin care se manifestau. Este ca şi cum autoarea ne dă câteva fire de aţă pe care ni le leagă de degetul mic de la mâna dreaptă ori stângă şi ne ia cu dânsa spre un labirint, poate că al minotaurului, dar eu, cititor, nu am găsit decât o poveste a patru soldaţi care şi-au creat o viaţă cu bune şi cu rele şi care doresc să afle adevărul ce stă în spatele unui masacru. Imaginaţi-vă un ciclon, iar în mijlocul acestei furtuni stau cuvinte încâlcite care aşteaptă a fi ordonate de către…

   Elisabeth Hoyt , autoarea ale cărei romane de dragoste istorice au urcat rapid în topurile de bestselleruri. De asemenea, cărţile ei, traduse până acum în 15 limbi, au fost nominalizate de patru ori la premiul RITA şi au câştigat de două ori premiul Romantic Times Reviewer’s Choice. Elisabeth s-a născut în New Orleans, dar a crescut în St. Paul, Minnesota. A călătorit mult şi a vizitat St. Andrews, Scoţia; Germania, Franţa şi Belgia. A petrecut un an în Oxford şi, pe timpul unui schimb de vară între studenţi, a locuit în Kawasaki, Japonia. Are BA în antropologie de la Universitatea din Wisconsin la Madison. A mai scris trilogia „The Princess”,   seriile „Maiden Lane” şi „Legend of Four Soldiers”.

   Volumul se deschide şi de astă dată cu imaginea unui soldat care se întorcea de la război. El mărşaluia spre casă, un loc  în care credea şi nu prea credea pentru că ştia că nu mai exista un cineva care să îl aştepte. Numele său era Jack Zâmbăreţul. Acesta este imaginea în oglindă a personajului principal, vicontele de Vale, Jasper Renshaw, proaspăt părăsit în faţa altarului pentru un preot cu părul bălai. Nici bine nu a fost anulată căsătoria că în pragul casei sale a apărut o nouă soţie, Melisande Fleming, care se oferă să se mărite cu el. Jasper este năucit la cât de repede merg lucrurile şi, pentru a nu mai pierde timp preţios cu cucerirea unei alte femei, acceptă propunerea domnişoarei Fleming. El nu îşi dă, însă seama că Melisande îl iubea pe acesta de mai mulţi ani: l-a urmărit cum i-a cerut mâna celei mai bune prietene ale sale şi cum a fost, ulterior, părăsit; l-a privit cum flirta cu alte femei, dar nu a avut destul curaj să vină mai aproape de acesta. Ea este mult prea timidă, nu îi plac evenimentele mondene, aceasta fiind în totală contradicţie cu felul de  a fi al lui Jasper care doreşte să fie mereu în centrul atenţiei şi sufletul oricărei serate. Vicontele de Vale este un om cu zâmbetul pe buze, dar care ascunde un trecut tragic, fiind unul dintre puţinii supravieţuitori ai masacrului de la Spinner’s Falls. Nu vrea să îi arate soţiei sale adevăratul său chip, plin de amărăciune, de dor faţă de prietenii şi camarazii pierduţi pe front. Se vor duce, însă două bătălii: a lui Melisande pentru a-l cunoaşte mai bine pe viconte şi pentru a-l ţine la distanţă „când intră în sala unde avea loc balul mascat al lui Lady Graham, Melisande îşi ascunsese mâinile tremurânde între faldurile fustei…detesta genul acela de mondenităţi…dar acela era teritoriul lui Jasper. Şi dacă voia să-i arate că putea fi o înlocuitoare mai mult decât potrivită pentru nenumăratele lui iubite, atunci trebuia să-l înfrunte pe propriul teren” şi a lui Vale pentru a o cuceri.

   Jasper începe să o curteze pe Melisande; îşi dă seama că în spatele hainelor anoste, chipului şters, timidităţii sale, se află o femeie puternică, inteligentă,  plină de pasiune, dar care nu va trebui să ştie niciodată ce face vicontele de Vale în timpul său liber: încearcă să găsească persoana care şi-a trădat camarazii pe câmpul de luptă. Tot întrebând, Jasper află că trădătorul ar fi avut mama din Franţa, dar lucrurile se complică. Va pleca împreună cu Melisande în Scoţia către singuraticul Sir Alistair Munroe, un alt supravieţuitor al masacrului pentru a afla mai multe. În tot acest timp îşi va apăra soţia de intemperii şi va descoperi…ceva ce rămâne de citit…

   Opera este scrisă la persoana a III-a, iar naratorul este omniscient şi omniprezent. Ceea ce impresionează este modul în care sunt construite personajele, gândurile acestora, sentimentele pe care le dau în vileag:

Jasper se uită la soţia lui, care stătea pe scaunul de vizavi de el…în timp ce stătea şi o privea, mintea lui plănuia furioasă următorul asalt asupra fortăreţei sufletului ei…La ce te gândeşti? întrebă Melisande şi vocea ei căzu în gândurile lui, precum o pietricică într-un lac./Mă întreb dacă eşti o zână, îi răspunse el./Îţi baţi joc de mine./Din păcate, nu, inima mea. ”.

Lectură plăcută!!!

Notă: 5/5 steluţe

Cartea Seducerea unui păcătos, de Elizabeth Hoyt poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

Respiraţia i se opri dureros. Se holba la ea încercând să-şi menţină echilibrul, apoi îşi strânse mai tare bastonul, ca să se apere de forţa cu care amintirile îl aruncară cu câţiva ani în urmă, la Waterloo, la Bruxelles, în toate celelalte momente în care o văzuse făcând exact aceleaşi gesturi.

Capitularea, de Julie Anne Long-recenzie

Titlul original: Since the surrender
Editura Litera
Traducere: Manuela Bulat

Seria Pennyroyal Green:  1. The Perils of Pleasure (Placeri vinovate), 2. Like No Other Lover (Un iubit ca nimeni altul), 3. Since the Surrender (Capitularea), 4. I Kissed an Earl, 5. What I Did for a Duke, 6.How the Marquess Was Won,  7. A Notorious Countess Confesses, 8. It Happened One Midnight, 9. Between the Devil and Ian Eversea, 10. It Started With a Scandal, 11. The Legend of Lyon Redmond

   Julie Anne Long locuieşte în zona San Francisco. Este o autoare cu numeroase premii, iar cărțile din genul romance au cucerit o mulţime de cititori. Are ca hobby-muzica clasică şi muzeele.

   Acţiunea din Capitularea se petrece în mare parte într-un muzeu. Seria Pennyroyal Green ne conduce prin vieţi, pasiuni, aventuri şi rătăciri ale locuitorilor din Pennyroyal Green, Sussex, Anglia, o ţară în care trăiesc familii bogate: Eversea şi Redmond, ale căror relaţii sunt civilizate la suprafaţă, dar de fapt, foarte tensionate din cauza unei serii infinite de nemulţumiri începute în timpul lui William Cuceritorul. Vom urmări aceşti oameni peste tot unde îi vor aduce pasiunile, fie că este vorba de Londra, o sală de bal, un dormitor sau pe mare. Povestirile sunt legate vag şi personajele se repetă, dar nu în fiecare carte. Un număr de personaje Pennyroyal Green vor avea poveştile lor, nu doar Eversea şi Redmond, şi fiecare poveste poate fi citită independent una de cealaltă, iar plăcerea va fi de partea cititorului.

   Viața liniştită de zi cu zi a căpitanului Charles “Chase” Eversea, un erou războinic, dispare atunci când primeşte un mesaj misterios care îl aduce în întâmpinarea lui Rosalind March. Cu cinci ani în urmă un sărut îl costase transferul la o altă comandă. La acea vreme, Rosalind, în ciuda iubirii ei faţă de soţ, dorea atenţia căpitanului curajos, dar acum văduva vrea doar să-i găsească din nou sora dispărută.

   Abia sosit, de fapt “alungat” de familia lui, la Londra, cu misiunea, chipurile, de a vedea cu ochii lui dacă vărul său îndepărtat s-ar potrivi ca vicar în comitatul lor, Chaise va fi abordat de Liam, o puşlama micuţă care îşi face veacul pe străzile din Londra. Isteţ foc, puştiul îl anunţă că- ,,Am un mesaj pen’mneavoastră!
 Biletul buclucaş care îl anunţă cam aşa-,,Căpitan Eversea, ne întâlnim într-o oră la muzeul Montmorency, lângă bucolicele italiene. E o chestiune foarte urgentă.
P.S. – Bucolice înseamnă vaci şi alte chestii de-astea.”

    Întâlnirea stabilită într-un muzeu îi va readuce căpitanului amintiri ce se vor pierdute!

,,Înaltă. Zveltă.
De la pălărie până la botine, veşmintele aveau nuanţe calde de maro, de la ciocolatiu la auriu-închis al tivului pelerinei. Efectul general ar fi trebuit să fie de camufla, dat fiind lemnul vechi şi lumina difuză care o înconjurau. Însă era genul de femeie care nu putea să spere că va rămâne neobservată, indiferent unde s-ar fi aflat şi cât de nemişcat ar fi stat.
Era suficient de gentleman pentru a se întreba cum era bine s-o abordeze pe femeia neînsoţită, care părea de familie bună… când, în sfârşit, ea se mişcă. Subtil, însă vizibil-o înclinare uşoară a capului, o mişcare abia perceptibilă a unui umăr.
Pentru el, avură acelaşi efect ca o lovitură de cizmă în coaste.
Respiraţia i se opri dureros. Se holba la ea încercând să-şi menţină echilibrul, apoi îşi strânse mai tare bastonul, ca să se apere de forţa cu care amintirile îl aruncară cu câţiva ani în urmă, la Waterloo, la Bruxelles, în toate celelalte momente în care o văzuse făcând exact aceleaşi gesturi.
Şi inevitabil, la ultima dată când o atinsese pe Rosalind March.’

    Ce se întâmplă? Unde a dispărut Lucy? Se pare că ar fi probat o brăţară, nu ar fi plătit, a fost arestată de un sergent de stradă, dusă la închisoare şi de acolo a dispărut. Când cei doi tineri vor încerca să dea de mai multe informaţii, drumul lor va fi blocat. Nu ştie nimeni unde a dispărut frumoasa fată, dar cu un creier cât un grăunte. Între timp unele indicii pornesc de la un tabloul din muzeu, unii dintre cunoscuţii căpitanului ar fi şi ei implicaţi. Sora golănașului nostru Liam, ar fi dispărut şi ea. Acelaşi scenariu, un furt al unei pâini, acelaşi sergent ar fi arestat-o şi… a dispărut!

   Coincidenţă sau nu, traficul dintr-un bordel cunoscut de Chase a început să scadă simţitor. Picturile atârnate în bordel ar fi şi în muzeu. Cine este pictorul şi ce legătură au? Ce legătură să fie între un păpuşar care în timpul reprezentaţiilor sale îl atacă pe fratele căpitanului? Unele indicii îl pun pe gânduri, doar că informaţiile obţinute duc la concluzia că păpuşarul este speriat, se teme, fata sa ar fi dispărut, iar el ar fi lucrat pentru cineva în schimbul unor ameninţări.

   Pe lângă goana după informaţii avem parte de o readucere aminte dureros-plăcută din partea văduvei March. Aceasta în timpul căsătoriei cu colonelul, i-ar fi căzut cu tronc căpitanul nostru. Deşi nu mai mult de un sărut schimbat între ei duce totuşi la detaşarea căpitanului.

Uitase că acesta avea talentul de a tulbura atmosfera unui loc, întocmai ca o furtună. Puful de pe ceafă i se zbârli. Braţele i se răciră de emoţie. Venise. Ce triumf!
Cuvintele lui erau la fel de calde ca ale unui ofiţer care îşi pedepsea un subaltern şi erau încărcate de ironie. Dar… oh! Vocea. Cum de nu se pregătise să-i audă din nou vocea? Înşelător de blândă, întunecată şi catifelată, alina precum fumul de opiu când conversaţia era naturală şi intimă-de pildă, în timpul unui vals sau când ţinea pe cineva de braţ la un dineu.
Când dădea un ordin, putea face un cuvânt să tune ca o împuşcătură de pistol.
Vocea lui era o armă.
Ochii lui… Ochii lui încă ar fi putut tăia diamante. Ar fi putut lumina un puţ întunecat.
Erau albaştri.
Nu ,,albaştri” era un cuvânt nepotrivit pentru ei.
Auzise întotdeauna descrieri ale caracterului lui în cuvinte absolute: Curajos. Loial. De încredere. Genial. Încăpăţânat. Neobosit. Disciplinat.

   Acum văduvă, cu o soră dispărută, se vede nevoită să apeleze la căpitan. Oare o va ajuta? Va reuşi să treacă peste ce a fost între ei? Sau pasiunea va pune stăpânire pe ei? Eu zic că focul odată aţâţat mocneşte vreme îndelungată. Scânteile dintre cei doi vor deveni incendiare. Periplul lor prin muzee, prin bordel în căutarea de indicii, îi vor face pe cei doi să îşi analizeze opţiunile pe care le au.

   Ea-ameninţată prin scrisori, el-nevoia de a o proteja, va duce la o cerere în căsătorie, refuzată de Rosalind.
Ce se poate întâmpla mai departe? Cine sunt puternicele persoane care răpesc fetele frumoase pentru simplu fapt că au furat? Ce se întâmplă cu acele fete- vor reuşi să le găsească?

   Vor reuşi cei doi să capituleze în faţă dorinţelor păcătoase şi chiar a iubirii pentru o viaţă?

Recomand această carte din serie. Nota mea este 9.

Cartea Capitularea de Julie Anne Long poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

 Sursa foto> Pinterest

Femeia falsă, de Jude Deveraux-recenzie

Titlul original: „Counterfeit Lady”

Seria „The James River”

Editura: MIRON

Număr de pagini: 383

An apariţie: 2012

   Ce s-ar întâmpla dacă  pentru câteva zile am fi nişte simpli călători, ori piraţi şi, de ce nu, căpitanul unui vas din anul 1794? Am avea parte de o viaţă plină de aventură, de lupte între marinari, de prea mult peşte şi nelegiuiri. Probabil am fi sclavii unei nave, dar curajoşi fiindcă ştim că putem muri din cauza unei furtuni mult prea puternice, putem fi răpuşi de boli sau rămâne fără alimente. Câte şi mai câte se pot întâmpla la bordul unei corăbii. În plus, putem fi mituiţi să furăm o soţie pentru un bogătaş şi să încurcăm o lady cu…o servitoare, refugiată din Franţa care şi-a privit familia trasă în ţeapă şi care a fost nevoită să plece să găsească un nou început. Oare de ce să ne complicăm atât de mult? Mai bine rămânem în secolul nostru şi ducem viaţa de acum, decât să o schimbăm pe o alta. Nu se ştie, însă dacă nu vom ajunge să ne schimbăm părerea după ce vom citi cartea scrisă de…

   Jude Deveraux (Jude Gilliam) s-a născut pe data de 20 septembrie 1947 în Fairdale, Kentuky şi este autoarea a peste 40 de volume care au fost trecute pe lista „The New York Times Best Selle list”. Este cunoscută pentru romanele istorice de dragoste: povestirile sale au de cele mai multe ori în centru eroine puternice care îşi duc viaţa în anii trecuţi ai secolului al XIX-lea Colorado sau New Mexico. Câteva dintre volumele publicate de aceasta sunt „Fecioara”(1988), „Iubire de catifea”(1982), „Invitaţia”(1994).

   Opera se deschide cu imaginea Angliei rurale din iunie 1794.  Ne este prezentată familia Maleson: Jacob „un om mic de statură, gras, cu o burtă care-l obliga să lase ultimii nasturi ai vestei neîncheiaţi” şi fiica sa, Bianca cu „trupul înalt şi corpolent” care se studia în oglindă şi se gândea la zilele de glorie, acum nemairămânând decât cu o mică avere, o casă la ţară şi un nume regal. Aceasta o avea ca slujnică pe Nicole Courtalain, o femeie  care a trăit Revoluţia Franceză pe propriai piele şi care acum era nevoită să se refugieze în Anglia.

   Nicole provenea dintr-o familie de nobili, rude cu regii Franţei. Ascunde un secret de-a dreptul macabru: cât timp ea şi bunicul său fuseseră plecaţi, părinţii acesteia muriseră în focul declanşat de ţăranii de pe moşie. De aceea s-a ascuns cu acesta în căpiţele de fân din hambar şi nu au fost găsiţi. Povestea ei nu se termină aici: cei doi devin ajutoarele unor oameni de la moară. Totuşi sătenii înfuriaţi de cele întâmplate îi vor ucide familia morarului la un loc cu bunicul tinerei. Nu mai avea pe nimeni şi nimic în Franţa aşa că ajunge la Londra unde devine cameristă şi apoi doamna bună la toate a Biancăi. Spre deosebire de ceilalţi refugiaţi, Nicole nu e primită cu milă, ci cu neîncredere în propria descendenţă, cu ură şi superioritate. Trebuie, însă să se adapteze şi aşa şi face. Mai mult, pune la cale un plan pentru viitor: munceşte fără oprire şi strânge bani pentru a deveni asociata la o firmă de cusătorie care aparţine uneia dintre verişoarele sale. Din păcate lucrurile nu merg aşa cum trebuia. Destinul are o altă idee: în timpul unei plimbări cu trăsura, Bianca şi Nicole sunt atacate de bandiţi care nu vor aur sau haine, ci pe Bianca Maleson. Cea de pe urmă, dorind să scape, strigă cât poate de tare că Nicole este cea căutată. Aceştia o iau pe sus pe tânăra noastră şi fug pe un vas care se îndrepta spre…America.

   Ce are să o aştepte de aici în colo sau, mai bine zis…cine? Pe vas Nicole o cunoaşte pe Janie, femeia trimisă de Clay Armstrong să îi fie alături Biancăi pe drum, să îi coasă haine noi, să îi dea de mâncare. Tânăra se confesează acesteia, îi spune ce mare încurcătură s-a comis şi că nu ştie cum să o îndrepte. În plus, căpitanul vasului are ordin dat de Clay să îl însoare prin reprezentant. Foloseşte forţa pentru a o determina pe Nicole să accepte, iar aceasta cedează. Trece timpul, iar cele două femei ajung, în cele din urmă în America. Clay nici nu aşteaptă să audă explicaţiile lui Janie despre cele petrecute că se şi duce valvârtej spre Nicole şi o sărută. Ea îl dă repede la o parte şi îi spune că nu este Bianca. Furios, Clay îi spune că este o hoaţă şi o jigneşte în fel şi chip. Drept urmare Nicole va fugi, dar nu rezistă prea mult timp fără apă şi mâncare. Mai mult decât atât, este prinsă de mai mulţi câini, se loveşte la picior şi pare că zilele îi sunt numărate. Cel care o salvează este Clay. O duce acasă şi îi dă mâncare, vin – dându-şi seama cât de slabă la băutură era aceasta – o tratează la rană.

   În următoarea dimineaţă, Clay îi propune lui Nicole anularea căsătoriei, trebuindu-le doar prezenţa doctorului care fusese martor la nunta de pe vas. Până atunci, ea avea să rămână la moşia acestuia, în calitate de soţie a acestuia. Lunile trec, iar Clay se simte din ce în ce mai atras de Nicole. Nu doar el, dar şi muncitorii, nepoţii bărbatului, prietenii de familie, localnicii, cu toţii sunt vrăjiţi  de bunătatea fetei, de inteligenţa sa, de curajul şi bucuria pe care o aduce. Lucrurile bune nu ţin, însă mult timp…Barca se întoarce şi apare…Bianca de care Clay pare de-a dreptul fermecat. Parcă nu vede şi nu aude cuvintele pline de ură, dorinţa de avere a Biancăi. În plus nu vrea să îi destăinuie lui Nicole motivul pentru care nu vorbeşte despre moartea fratelui său mai mare şi a soţiei acestuia, Beth. Beth-Bianca, Bianca-Beth, este ceva ce ar trebui să ştim? Este ceva ce îl reduce pe Clay la un simplu obiect vorbitor şi care nu-i poate spune decât „da” Biancăi şi „nu” dragostei lui Nicole…Ce anume va fi dispusă Bianca să facă pentru a-l ţine pe Clay alături? Înşelăciune? Omor? Nu sunt vorbe goale fiindcă femeia se foloseşte de toţi şi de toate pentru a se asigura că va deveni „doamna Armstrong”. Doreşti, dragă cititor, să afli capătul unui lanţ al tristeţii care se strânge de jur împrejurul  încheieturii personajelor noastre şi nu mai vrea să le dea drumul?

   „Femeia falsă” este scrisă la persoana a III-a, naratorul este omniscinet şi omniprezent. Descrierile nu sunt atât spaţiale, cât bazate pe personaje, pe ce simt şi văd acestea la un moment dat, fapt ce conferă farmec lucrării „Nicole nu-şi putea imagina cum urma să ajungă acasă, încercă să-şi ţină capul sus şi-şi fixă privirea numai asupra casei…se aruncă în pat şi hohotele de plâns izbucniră”; observăm imaginile dinamice care dau contur acţiunii „Nicole începu să fugă spre casă. Trebuie să-l găsesc pe Clay. În bibliotecă, pe jos, erau urme de sânge, dar nici urmă de Clay. Inima ei încetase să bată mai de mult”. Personajul feminin rămâne un model demn de urmat: curajoasă, isteaţă, bună la suflet. Celor cărora le plac cărţile de tipul labirintului cu patru ieşiri dintre care una aduce fericirea şi celelalte moarte, dramă, suferinţă, colorate cu multă acţiune, dragoste, vor fi pur şi simplu daţi peste cap de combinaţie.

VĂ UREZ LECTURĂ PLĂCUTĂ!!!

   NOTĂ: 5/5 STELUŢE

 Cartea Femeia falsă, de Jude Deveraux poate fi comandată de pe site-ul târgulcărţii.ro

Sursa foto: Pinterest

Inimă sălbatică, de Elizabeth Hoyt-recenzie

Seria: „Legenda celor patru soldaţi”

Titlul original: „To Desire a Devil”

Traducere din limba engleză: Elena Arhire/Graal Soft

Editura: Litera

Colecţia „Iubiri de poveste”

An apariţie:2016

Număr de pagini: 270

5/5 STELUŢE

 

   Omul este o fiinţă cu totul şi cu totul deosebită şi ar trebui să ne simţim mândri că suntem ceea ce suntem şi nu o altă făptură. De ce acestea? Fiindcă avem capacitatea de a simţi bunele şi relele, fericirea şi tristeţea, ura şi iubirea. Uneori ne lăsăm copleşiţi de acest amalgam de sentimente şi ne ridicăm, fiind cuprinşi de bucurie, ori, din contra, cădem la pământ, în disperare, uitându-ne o lume întreagă. De uitare îi este frică omului, de faptul că fie va uita persoana care îi este aproape în ultimele momente, fie va uita cine este, fie îl vor uita pe el cu toţii. Parese că scriu cuvinte sumbre, parcă legate şi parcă dezlegate. Acestea nu reflectă decât ceea ce am descoperit într-o carte adusă de…

   Elisabeth Hoyt , autoarea ale cărei romane de dragoste istorice au urcat rapid în topurile de bestselleruri. De asemenea, cărţile ei, traduse până acum în 15 limbi, au fost nominalizate de patru ori la premiul RITA şi au câştigat de două ori premiul Romantic Times Reviewer’s Choice. Elisabeth s-a născut în New Orleans, dar a crescut în St. Paul, Minnesota. A călătorit mult şi a vizitat St. Andrews, Scoţia; Germania, Franţa şi Belgia. A petrecut un an în Oxford şi, pe timpul unui schimb de vară între studenţi, a locuit în Kawasaki, Japonia. Are BA în antropologie de la Universitatea din Wisconsin la Madison. A mai scris trilogia „The Princess”,   seriile „Maiden Lane” şi „Legend of Four Soldiers”.

   Romanul se deschide şi de astă dată cu un fragment dintr-o mini poveste care va urmări cititorul pe parcursul întregii lucrări. Vom afla continuarea Legendei celor patru soldaţi, mai cu seamă, a celui care s-a oprit să îşi scoată o pietricică din cizmă. El nu dorea să îşi reia călătoria deoarece nu credea că va exista vreo persoană care să îl aştepte acasă. Soldatul a fost schimbat de război „frica şi dorinţa, curajul şi pierderile, omorurile şi oboseala, toate îşi lasă subtil amprenta asupra lui, minut de minut, zi de zi, an de an până când, în cele din urmă, se schimbă întru totul, o transformare în bine sau în rău a omului care fusese cândva”. Acesta a rămas să cugete, dar nu pentru mult timp… fiindcă lângă el va apărea o sabie de nicăieri şi soldatul nostru va fi de aici încolo numit Longsword…

   Ulterior, lectorul este adus în Londra lui octombrie 1765 şi îi este prezentată domnişoara Beatrice Corning, nepoata celui care a moştenit toată averea Blanchard, mai bine spus, cel care a revendicat-o după ce au apărut veştile de pe front despre moartea adevăratului conte, Reynaud St. Aubyn. După cum aflasem în volumele anterioare, Reynaud, este fratele lui Emeline Gordon, recent căsătorită cu Samuel Hartley, şi care decedase în urmă cu şapte ani în bătălia de la Spinner’s Falls. Aşa s-a crezut până la momentul acestei petreceri, destul de plictisitoare din perspectiva lui Beatrice, când „uşa salonului albastru se deschise brutal şi se trânti de perete. Fiecare cap din încăpere se întoarse ca să îl privească pe bărbatul care rămase pironit în pragul ei. Era înalt, cu umeri extraordinar de laţi…părul negru îi cădea în dezordine pe spate, şi o barbă prea mare aproape îi acoperea obrajii supţi. O cruce de fier se legăna în urechea lui şi un pumnal imens, scos din teacă era atârnat de o sfoară la brâu”. Lucrurile iau o turnură neaşteptată; bărbatul începe a striga cât îl ţin plămânii că doreşte să îşi vadă tatăl. În tot acest timp privirea-i nu conteneşte în a o măsura din cap şi până în picioare pe Beatrice. După câteva minute acesta îşi pierde cunoştinţa. Tânăra noastră îl recunoaşte de îndată din portretul  la care se uita zi de zi: bărbatul era nimeni altul decât Reynaud St. Aubyn.

   Reynaud fusese ţinut ca sclav de către indieni, dar a reuşit să fugă şi s-a întors pentru a-şi reclama drepturile. Află cele ce s-au petrecut cât timp a fost plecat: casa, averea, titlul erau deţinute de unchiul lui Beatrice, iar sora sa s-a căsătorit cu unul dintre companionii săi din regiment. Ce urmăreşte în cele din urmă? Să  i se redea toate care i se cuvin. Totuşi pentru a reuşi va trebui să se supună regulilor societăţii engleze, să redevină vicontele manierat şi oratorul de altă dată, să se căsătorească. Este ajutat de mătuşa sa, Tante Cristelle şi de vechii săi camarazi: Hartley, Munroe şi Vale. Află că masacrul de la Spinner’s Falls nu a fost doar un accident, ci a fost plănuit şi va face orice pentru a descoperi adevărul. Nu se gândeşte, însă că trădătorul care a întins cursa cu şapte ani în urmă va încerca să îl ucidă, angajând mercenari după bunu-i plac. Pe acest fundal, plin de acţiune şi mister, se va naşte şi o poveste de dragoste dintre cele mai pasionale dintre Reynaud şi Beatrice care se ceartă fără sorţi de izbândă. El ştie şi nu ştie ce vrea, iar dânsa s-a săturat să îl aştepte. Ca de obicei, puţin alcool şi auzim cu toţii acele cuvinte „Te iubesc, trebuie să îi spun” . Ce se va întâmpla, rămâne de citit…

   „Inimă sălbatică” este scris la persoana a III-a, naratorul este omniscient şi omniprezent. Descrierile spaţiale aduc un ton specific volumului „cu coloane albe înşirate de-a lungul pereţilor, care se înălţau spre tavan cu bucle ornamentale discrete. Mesele şi scaunele erau împrăştiate ici-colo, iar în centrul încăperii se afla o masă ovală pe care se găsea o vază cu stelişoare târzii”, crema societăţii era împărţită în cupluri care dansau, domnişoare care aşteptau a fi curtate, bărbaţi care vorbesc despre politică şi femei, soţii, care infirmă toate ideile soţului care face parte din Camera Lorzilor şi nu ştie să facă propuneri de legi mai înţelepte J. Personajele nu lasă de dorit. Cel care m-a impresionat a fost Reynaud datorită curajului său, tăriei de caracter, reuşind să salveze o parte din companionii săi în luptă şi rezistând ca sclav pentru şapte ani. În plus se adaptează la fiece mediu, rustic sau la societatea londoneză a secolului al XVIII-lea.

„-Sunt prostuţă, nu? Să mă aştept ca un bărbat pe care îl cunosc doar dintr-un portret să fie un prinţ romantic.

-Poate, recunoscu el. Dar dacă nu am avea visuri romantice, viaţa ar fi teribil de plicticoasă, nu crezi?”

LECTURĂ PLĂCUTĂ!!!Cartea Inimă sălbatică de Elizabeth Hoyt poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

Sursa foto:  Pinterest

Să iubeşti un Conte, de Julia Quinn-Editura Miron-recenzie

Titlu original: A Night Like This

Traducerea: Cornelia Cerneţchi Pascu

Editura: Miron

Numar pagini: 366

Seria Smythe-Smith Quartet-1. Just Like Heaven (2011)-2. A Night Like This (2012)-3. The Sum of All Kisses (2013)-4. The Secrets of Şir Richard Kenworthy (2015)

 

   Julia Quinn (Julie Cotler Pottinger) s-a născut în anul 1970 în New York City. Genurile romance şi historical romance i-au adus notorietate şi cărţile sale au captat atenţia cititorilor traducându-se în douăzeci şi nouă de limbi.

   O carte cu adevărat ,,delicioasă”. O serie pe care vreau să o citesc în întregime, ceea ce înseamnă că aştept să fie tradusă şi la noi. Cred că aţi auzit de celebrele concerte Smythe-Smith, nu? Ce mai contează că celebrele interprete se schimbă în funcţie de căsătoria fiecăruia, toate sunt la fel, iar verişoarele sunt multe -cu o ureche muzicală dezastruoasă! De această dată în premieră va fi acceptată să cânte guvernanta familiei Smythe-Smith. Ce mai contează când e vorba de bunul renume al concertului? Se mai întâmplă să se îmbolnăvească şi interpretele, nu? Sau doar îşi dau seama că talentul muzical este pe nicăieri…

   Anne Wynter nu este cea care pretinde că ar fi…deşi este guvernanta fetelor mai mici din familia Pleinsworth, nu are prea multe de spus despre ea. Este frumoasă, manierată, recomandări excelente, singuratică şi cam atât…sau nu? Când va fi nevoită să cânte ne vom da seama că guvernanta noastră evita mulţimile pe cât posibil. De ce oare? De cine sau de ce se teme?

,

,Văzu pe cineva.
Îngheţă. Cineva le urmarea din culise. Uşa prin care intraseră pe scenă şi pe care Anne îşi aminti că o închisese cu un clic, era întredeschisă. Cum ea se afla cel mai aproape de uşă, vedea un bărbat care le privea.
Panică.
Puse stăpânire pe ea, comprimându-i plămânii şi aprinzându-i pielea. Cunoştea această senzaţie. Nu o copleşea prea des, slavă Domnului, dar de cele mai multe ori i se întâmpla. Ori de câte ori vedea pe cineva într-un loc unde nu trebuia să se afle.
Încetează.
Se strădui să respire. Se afla în casa contesei de Winstead, o văduva bogată. Era într-o deplină siguranţă. Nu trebuia decât să…”

   Daniel Winstead un tânăr conte care la o partidă de cărţi, la băutură cu prietenii, ajunge să se dueleze cu Hugh, acesta din urmă va fi împuşcat accidental în genunchi…ceea ce pentru aceea vreme era un dezastru. Degeaba încearcă Daniel să se justifice că a fost o greşeală, că au fost beţii amândoi protagoniştii duelului, lordul Ramsgate (tatăl lui Hugh ) îl ameninţă cu moartea. Va începe exilul său prin Europa, fuga de criminalii ce se găseau pe urmele lui, până când, după câţiva ani Hugh îl va găsi şi îl va convinge să revină în Anglia. El nu îi poartă pică şi l-a convins şi pe tatăl său să îl lase în pace pe Daniel.
Acesta nu vrea o revenire glorioasă în casa părintească, aşa că va intra prin uşa din dos, va asista la concert şi va întâlni o făptură minunată.

,,O privi cum răsuflă, cum îşi flexează degetele, apoi…
Ea ridică privirea.
Timpul s-a oprit pur şi simplu. Era modul cel mai ciudat de a descrie sentimentul, dar acele câteva clipe, când ochii ei îi întâlniră pe ai lui…sau prelungit, s-au extins, apoi s-au topit în eternitate.
Era frumoasă. Dar asta nu explica nimic. Mai văzuse femei frumoase şi altădată. Chiar se culcase cu multe dintre ele. Dar această…Ea…Ea… Nici chiar gândurile lui nu puteau fi exprimate prin cuvinte.
Avea părul negru, lucios şi bogat şi nu conta că fusese strâns într-un coc modest. Nu avea nevoie de agrafe decorative sau de altceva. Şi-ar fi putut purta părul strâns la spate, ca o balerină, ori şi l-ar fi putut tunde scurt şi tot ar fi fost fiinţa cea mai reuşită pe care o văzuse în viaţa lui.
Faţa ei, de forma unei inimi, şi pielea albă, apoi genele lungi, frumos arcuite. În lumina apusului nu putea distinge culoarea ochilor ei şi asta i se păru trist.
Dar buzele ei…
Spera din tot sufletul ca această tânăra să nu fie măritată, fiindcă avea de gând să o sărute. Întrebarea era când.”

   Ce avea de ascuns frumoasa noastră Anne? Se pare că ea nu este chiar o simplă guvernantă. Avea o familie decentă, o soră, dar din cauza încrederi acordată unui tânăr, acesta a profitat de ea. Când acesta îi aruncă în faţă că este o uşuratică şi că el este logodit cu o fată de viţă nobilă, Anne în încercarea de a scapa de mârşăviile tânărului i-ar fi crestat foarte rău faţa.  Părinţii au alungat-o de acasă, iar tânărul o va ameninţa cu răzbunarea. Se pare că şi Anne are demonii săi de care fuge, iar precauţia sa în tot ceea ce face are acum un înţeles.

   Daniel nu înţelege de ce frumoasa guvernantă nu vrea să îi cadă în braţe. Da, vor exista tachinări între cei doi tineri, săruturi furate pline de fiori, aranjamente din partea tânărului conte pentru a fi inclus şi el în planurile Annei, dar nu îşi poate da seama de ce fata încearcă să îi reziste.

   Anne, deşi foarte atrasă de conte va încerca să pună distanţă între ei, atunci când, câteva întâmplări nefericite îi puteau costa viaţa. Contele va fi atacat, atelajul unde se găseau cei doi tineri s-a răsturnat peste ei, iar fiecare din tineri va crede că duşmanii lor declaraţi sunt de vină. Hugh îi va asigura că nu tatăl său este în spatele mârşăviilor. Oare se fie George, tânărul infam care a profitat de Anne? Acesta a cautat-o în continuare decis să se răzbune. Când o va prinde neajutorată pe o alee va reuşi să îşi ducă la bun sfârşit planul?
Ce va face Daniel, când aleasa inimii lui a dispărut din casa verişoarelor sale? Va reuşi să scape de răpitorul său însetat de răzbunare?
Oare relaţia lor va mai avea vreo şansă?

   O carte la care am ras cu lacrimi atunci când asistam la dialogurile dintre cei doi tineri, dar mai ales la strădaniile deloc mascate ale contelui de a îşi petrece cât mai mult timp cu Anne. Va suferi alături de planurile deloc cuminţi ale mult mai tinerelor verişoare pentru a-şi urma inima? Am asistat la suferinţa Annei, atunci când încearcă să reziste eroic la dreptul ei de a fi fericită. Nu mai are puterea de a visa la o viaţă de familie, iar privaţiunile suferite de când a fost alungată o vor face să se resemneze în faţa destinului.

   Autoare are un dar special de a te face să asişti împreună cu personajele sale la tot ce se întâmplă în cărţile ei, şi nu le  poţi lasă din mâna. Povestea ,,Să iubeşti un conte”, este una dintre cele mai bune cărţi ale sale traduse la noi. Aştept după cum am mai spus să citesc toată seria Smythe-Smith.

O carte de nota 10.

Cartea Să iubeşti un Conte, de Julia Quinn poate fi comandată de pe site-ul Editura Miron

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant

Sursa foto> Pinterest

,„Nu uita!” gemeau cicatricele. „Nu uita locurile în care securea ţi-a sfârtecat carnea şi glonţul de plumb te-a străpuns până la os. Ţine minte că ai fost însemnat pentru vecie."

Gustul ispitei, de Elizabeth Hoyt-recenzie

Seria: „Legenda celor patru soldaţi”

Colecţia:”Iubiri de poveste”

Titlu original: „To Taste Temptation”

Traducere din limba engleză: Bianca Mateescu/Graal Soft

Editura:Litera

Număr de pagini: 288

An apariţie:2016

   

   O întrebare pe care multă lume evită fie să o pună, fie să-i dea un răspuns concret: „Cum este pe timp de război?”. De ce toate acestea? Fiindcă războiul înseamnă suferinţă, râuri de sânge care  par a nu mai seca. Imaginaţi-vă, dragi cititori, cum se purtau în secolele trecute luptele între triburile băştinaşe şi englezi, cum soţiile, copiii şi surorile rămâneau acasă şi aşteptau. Veştile proaste erau aduse de presă ori scrisoare sau locotenent. Acele vremuri arătau diferenţele între bine şi rău, între fericire şi durere. Cine ştia să joace şah, ştia şi arta războiului, cum anume să învingă pe cel mai slab. Un pion bine aşezat făcea de cele mai multe ori diferenţa. Totuşi, ce s-ar întâmpla dacă o piesă oarecare ar transmite strategia atent măsluită către inamic? Un masacru. Cine să fie persoana care ne  trimite atât de departe în timp?

   Elisabeth Hoyt este autoarea ale cărei romane de dragoste istorice au urcat rapid în topurile de bestselleruri. De asemenea, cărţile ei, traduse până acum în 15 limbi, au fost nominalizate de patru ori la premiul RITA şi au câştigat de două ori premiul Romantic Times Reviewer’s Choice. Elisabeth s-a născut în New Orleans, dar a crescut în St. Paul, Minnesota. A călătorit mult şi a vizitat St. Andrews, Scoţia; Germania, Franţa şi Belgia. A petrecut un an în Oxford şi, pe timpul unui schimb de vară între studenţi, a locuit în Kawasaki, Japonia. Are BA în antropologie de la Universitatea din Wisconsin la Madison. A mai scris trilogia „The Princess”,   seriile „Maiden Lane” şi „Legend of Four Soldiers”.

   Volumul se deschide cu un epilog în care sunt prezentaţi patru soldaţi care se întorceau acasă de la luptă. Ajunşi la o răscruce, aceştia au trebuit să se despartă: unul a mers către răsărit şi prin pădurea întunecată, altul către munţii din depărtări, al treilea alege calea cea mai uşoară, iar ultimul a rămas în urmă pentru a-şi scoate o piatră din cizmă. Povestea care urmează a fi spusă aparţine primului şi anume Inimă de Fier. În carte vom observa cum sunt spuse în paralel două istorii strâns legate una de alta. Cea care prinde ulterior contur este a lui Lady Emeline Gordon, sora mai mică a căpitanului St. Aubyn, decedat în bătălia de la Spinner’s Falls şi a lui Samuel Hartley,  fost soldat, om de afaceri venit în Londra din Boston. De ce spun că este a lor? Fiindcă cei doi vor ajunge din ce în ce mai apropiaţi, simţind de la ură şi respect până la  dragoste unul faţă de celălalt.

   Samuel Hartley a venit în Londra sub pretextul de a reuşi să îşi mărească afacerea şi de a face intrarea sorei sale în societate. Există un mic impediment. El este un bărbat recunoscut pentru o aparentă laşitate arătată pe câmpul de luptă, care nu cunoaşte bine bunele maniere şi pentru faptul că se îmbracă mai deosebit decât ceilalţi gentelmeni. Are nevoie de ajutor în ceea ce o priveşte pe sora sa, Rebecca. Cui îl cere? Lui Lady Emeline Gordon, sora căpitanului său. Mai devreme am afirmat că acesta are un pretext, dar pentru a ascunde ce scop? Ei bine…Samuel nu consideră că în războiul din Colonii, în care multe vieţi s-au pierdut, totul a fost pură întâmplare. Mai exact, nu crede că triburile băştinaşe au avut doar norocul de a şti poziţia trupelor engleze. Nu!  El ştie că există un trădător şi…rămâne de văzut cine este acesta J. De cealaltă parte, Lady Emeline îşi doreşte să afle cum au fost ultimele clipe din viaţa fratelui său, iar în momentul în care Hartley îi dezvăluie adevăratele sale planuri, ea imediat va dori să i se alăture. Dar oare ce anume vor trebui să realizeze, la ce anume vor trebui să renunţe pentru a putea afla adevărul din spatele morţii fratelui şi căpitanului St. Aubyn? Samuel doreşte să vorbească cu toţi cei care au supravieţuit acelei lupte, dar începe să se împiedice de maşinaţiuni, de atacuri prin surprindere şi de…puţină dragoste…

„- Dar ce te-a făcut să râzi?

Lui Emeline i se tăie răsuflarea când auzi tandreţea din vocea lui.

-Faptul că este absolut ridicol! Cine s-ar putea gândi că eşti laş?

-Nu e ridicol, şopti Sam apropiindu-şi faţa de a ei. Nu mă cunoşti.

-Ba da. Eu… Voise să-i spună că îl cunoştea mai bine decât pe orice alt bărbat de pe faţa pământului. Mai bine chiar decât pe Jasper. Dar nu apucă să mai rostească nici un cuvânt, pentru că buzele lui le acoperiră pe ale ei. De ce tocmai acest bărbat? De ce nu oricare altul, de rangul ei şi din ţara ei?”

   Cei doi sunt precum albul şi negrul, sarea şi piperul: Samuel foloseşte bunele maniere doar atunci când crede de cuviinţă, dar Emeline nu vede societate fără de acestea; stilurile vestimentare sunt diferite „Şi atunci de ce dumneata alegi să porţi o încălţăminte atât de ciudată?…Vânătorii îi poartă în pădurile din America. Sunt foarte comozi şi mult mai utili decât pantofii englezeşti. Iar jambierele protejează de spini şi de crengi. M-am obişnuit cu ei…Îşi dădea seama că ea şi-ar fi dorit să fie mai convenţional şi să semene mai mult cu gentlemenii englezi obişnuiţi… ”.  Unul este în permanenţă lovit de amintiri „Nu uita!” gemeau cicatricele. „Nu uita locurile în care securea ţi-a sfârtecat carnea şi glonţul de plumb te-a străpuns până la os. Ţine minte că ai fost însemnat pentru vecie. Tu eşti supravieţuitorul. Singurul martor rămas ”, iar celălalt tânjeşte după memorii. Ce are să se întâmple?  Rămâne de citit…

   Opera este scrisă la persoana a III-a, iar naratorul este omniscient şi omniprezent. Uneori povestea este relatată prin prisma gândurilor lui Samuel, iar alteori prin ceea ce face şi spune Lady Emeline. Ceea ce m-a impresionat este felul în care sunt descrise spaţiile şi cum a fost construit firul narativ „traversă o baltă şi simţi cum stropii îi biciuiau coapsele. Oricum nu mai conta, era deja ud până la piele. Ştia că se apropia de chei, căci putea simţi deja mirosul rânced al fluviului. Pe marginea aleii se ridicau, de-o parte şi de alta, depozite uriaşe. Respira greu şi simţea o durere usturătoare sub coaste. Pierduse complet noţiunea timpului”. Personajele sunt bine conturate, având personalităţi puternice, amibiţie şi curaj. Faptul că trec prin atâtea peripeţii m-a atras de la primele file ale volumului. Sper să vă placă şi dumneavoastră, dragi cititori!

LECTURĂ PLĂCUTĂ!!!

Cartea Gustul ispitei, de Elizabeth Hoyt poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

 

Scandaluri ascunse, de Caroline Linden-recenzie

Titlu original: Six degrees of scandal

Traducere: Diana Ţuţuianu

Editura: Litera

Colecţía: Iubiri de poveste

Număr pagini: 304

Seria: Poveşti Scandaloase’-1.Dragoste şi alte poveşti scandaloase, 2.Între raţiune şi scandal, 3.Iubiri şi scandaluri, 4.Scandaluri ascunse

   Este cazul să descopăr a patra carte din serie, m-ai ales că, din celelalte trei cărţi am urmărit zbuciumul Oliviei şi încercarea ei de a scapa de Lordul Clary.

    Olivia Townsend se află într-o situaţie aproape fără ieşire. Urmărită de un bărbat periculos aflat în căutarea unei comori pierdute, dar extrem de valoroase, despre care ea nu ştie nimic, dar şi vânată de el pentru a şi-o face amantă, nu se poate baza decât pe nişte însemnări ale răposatului ei soţ şi pe bărbatul care a fost prima-şi singura-ei dragoste.
Deşi a suferit enorm când a fost obligată să accepte un soţ impus de tatăl ei şi să renunţe astfel la bărbatul iubit, Olivia s-a străduit din răsputeri să-şi ascundă durerea în cei zece ani care s-au scurs de atunci. Dar acum, când el îi vine în aujor şi jură să rămână alături de ea orice se va întâmplă, nu se poate împedica să spere că, de data această, soarta va fi în favoarea lor.

   Prima dată când cei doi tineri s-au întâlnit, James a lăsat o impresie puternică fetiţei care participa cu părinţii  şi surioara la slujba de duminică.

,,Olivia Herbert ştiu că James Weston este genul care creează probleme încă de prima oară când el îi făcu cu ochiul, într-o dimineaţă plăcută de august în care fluturii zburau pe deasupra curenţilor de aer cald ce circulau prin uşa deschisă a bisericii St.Godfrey, iar domnul Bunce, preotul, tot vorbea şi vorbea, la nesfârşit, ca şi cum ar fi să adoarmă pe toţi cei din biserica.
În timp ce Olivia urmarea cu privirea unul dintre fluturi-unul alb şi delicat, cu pete albăstrui pe aripi, care intra în picaj şi apoi parcă plutea fără pic de efort prin aerul încărcat de fum şi de particule de praf, ochii ei îi întâlniră pe cei a lui James. Familia lui stătea pe banca alăturată, iar, când privirile li se întâlniră, băiatul acela neruşinat îi făcu repede cu ochiul.”

   Familia Oliviei, deşi de vită nobilă, erau foarte strâmtoraţi financiar. Când familia lui James a cumpărat o reşedinţa maiestoasă în zonă, Olivia a avut voie să viziteze fetiţele din vecini. Ce dacă familia Weston era parvenită? Aveau banii, iar asta conta. Copii din cele două famili au început să se viziteze, iar Olivia a devenit prietenă bună cu copii Weston, mai ales cu chipeşul James. În vara când Olivia împlinise şaptesprezece ani, totul s-a schimbat. James a făcut dragoste cu ea, s-au promis unul altuia, dar el a plecat cu treburi, spunându-i să aştepte, iar ea a fost descoperită de mama sa şi forţată să se căsătorească cu un străin, cu Henry, în schimbul unui ajutor financiar pentru părinţii Oliviei.

   Căsnicia Oliviei plină de regrete pentru iubirea din tinereţe, a funcţionat până la decesul soţului, rămânând în urmă o văduvă fără nici un venit, unele probleme de rezolvat pentru a elucida din misterul ce îi învăluia venitul fostului ei soţ. Singurele ei prietene ce îi rămân alături, sunt tinerele din familia Weston. Acestea o vor ajuta să scape din mâinile crude ale vicontelui Clary, care îşi dorea ceva cu disperare. Olivia ştia că vrea să o facă amanta sa, dar ce mai dorea Clary? Cu siguranţă ceva foarte valoros de la defunctul soţ, îndeajuns pentru a încerca să o înece pe Lady Atherton, Penelope. Olivia va apela la Penelope pentru ai cere o sumă măricică de bani cu care se va face nevăzută, încercând totodată să se ascundă, dar şi să descopere ce ar avea de valoare pentru ai pune viaţa în pericol prietenei ei, dar şi a sa.
În ajutorul tinerei văduve va veni James, hotărât să dea de frumoasa Olivia şi de a o ajută, dar şi pentru a îşi lipezi sentimentele în privinţa acestei făpturi minunate.
Regăsirea Oliviei nu se întâmplă sub auspicii tocmai plăcute:

,,Olivia trase adânc aer în piept şi îşi balansa corpul cu toată puterea.
El era înalt şi se află acolo pe alee, în timp ce ea nu era la fel de înaltă şi stătea ca într-o găoace în grădina casei dărăpănate.Lopata îl lovi zdravăn cu toată suprafaţa metalică în braţ, cu o forţă care aproape o făcu să îşi piardă echilibru. Pistolul zbură din mâna bărbatului şi dispăru în întuneric. Bărbatul înjnură şi se încovoie. Înnebunită, Olivia trase lopata înapoi, ridicând-o ca să mai lovească o dată. Trebuia să îl împiedice să găsească arma.
-Opreşte-te, strigă el, ridicându-şi mâinile în timp ce cădea în genunchi. Aşteaptă!
Cu braţele ridicate, cu inima bătându-i să îi sară din piept, Olivia recunoscu vocea la timp cât să se abţină să-l mai lovească o dată. Nu era Simion Clary. De fapt, nu era cineva care i-ar fi făcut vreun rău.
-J-Jamie? se bâlbâi ea neîncrezătoare.
El îşi lasă capul pe spate în momentul în care norul trecu şi descoperi din nou luna oferindu-i suficientă lumină încât să-i vadă faţa sub borul pălăriei.
Bună seară, Livie, spuse James Weston cu un zâmbet strâmb. Ce bine-mi pare să te

revăd!”

   Cu cât va descoperi mai multe indicii, cu atât îşi vor da seama cu ce se confruntă cei doi. Primirea din greşeală a unor acte din partea avocatului fostului soţ vor pune într-o lumina nouă faptele. Reiese că Henry se ocupa cu contrabanda operelor valoroase de artă. Acestea erau introduse ilegal în Anglia, iar defunctul era intermediar. Ultima tranzacţie nu s-ar mai fi încheiat, iar acea opera de artă este inestimabilă.
Olivia şi James vor încerca să dea de tabloul respectiv, dar şi să găsească mai multe dovezi pentru al putea inculpa pe Clary. Fuga lor cu infractori periculoşi pe urme, îi va apropia pe cei doi, dar îi vor face să conştientizeze ce au pierdut în urmă cu zece ani.

   Vor reuşi să descopere despre ce tablou este vorba şi unde se găseşte?
Vor scăpa cu viaţă din ghearele temutului Clary?
Cum se va desfăşura relaţia dintre cei doi tineri? Vor mai avea curajul să îşi acorde încă o şansă la fericire, sau greşelile trecutului au lăsat urme prea adânci pentru ei?

   Cu acest al patrulea volum am încheiat seria ,,Poveşti scandaloase”, şi pot să recomand cu încredere această autoare atunci când vreţi cu adevărat să va relaxaţi. Este o gură de aer proaspăt pentru o minte obosită de treburile cotidiene.
Nota mea pentru carte, dar şi pentru întreaga serie este 9,8.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

Sursa foto: Pinterest-Trevillon Images

Și îngerii iubesc, de Teresa Medeiros-recenzie

Titlu original: Once an Angel

Editura: Litera

Colecția: Alma ~Iubiri de poveste

Traducere din limba engleză: Lavinia Șerban

Număr pagini: 341

    Despre autoare

   Teresa Medeiros este cunoscută ca romancier premiat în Statele Unite, cu peste zece milioane de cărți tipărite. Trăiește în Kentucky cu soțul și pisica ei, născută în 1962/1963( nu se știe sigur). Peste 23 de cărți publicate, toate pe lista New York Times Best Seller. Scriitor de filme Fantasy, Futuristic și Paranormal Romance, câștigătorul Premiului PRISM, și de două ori câștigătorul Premiului Waldenbooks pentru cea mai bună ficțiune. În plus, ea este un membru charter al scriitorilor români ai American Honor Roll.  Ea este, de asemenea, membru al Kentucky Romance Writers and Novelists.

 

  „ –  Ce credeți, domnule, este o sirenă?

      – Vezi solzi?

  Penfeld aruncă o privire rapidă peste umăr. Nu văzu decât o tânără cu forme voluptoase, pe care stăpânul lui o acoperea cu grijă cu haina lui.

Justin se ridică ținând-o ca pe o copilă în brațele lui. Capul ei se sprijinea cald și umed pe umărul lui. Îi studie trăsăturile – nasul delicat cu vârful ușor ridicat, buzele pline care nu-și cereau scuze pentru aspectul lor senzual.

  Penfeld îndrăzni să se întoarcă.

    – Oare de unde a venit, domnule? O fi victima unui naufragiu? Sau o fugară?

   – Nu e o fugară, Penfeld. E un dar. Un dar al mării.”

  Când trăiești pe o insulă pustie, înconjurat doar de un trib Maori și valetul tău, o femeie găsită pe malul mării dezbrăcată ți se pare un dar, un înger.

   Romanul acesta este menit să-ți aducă un zâmbet pe buze, să te facă să vibrezi de plăcere pierzându-te în jocul seducției. Un joc pe care doar în cărți mai reușim să-l savurăm. Acest roman aparținând genului romance, este cea mai amuzantă carte pe care am citit-o anul acesta. E drept că am cam fugit de romantism căutând aventură. Ei bine, aici am găsit de toate pentru toți: romantism, aventură, mister, trădare, iubire și multă senzualitate.

    Justin Connor este moștenitorul unui titlu nobil, duce. Supărat pe familia lui își caută propria sa aventură alături de doi prieteni. În căutare de aur, pe o insulă din Noua Zeelandă unul dintre prieteni trădează, iar celălalt își pierde viața lăsându-și în grija lui Justin fiica.

„ – Cine ești tu, Emily? De ce fugi?

  – De tine. Începu să se zbată, de teamă că panica ar fi împins-o să mărturisească mai mult decât intenționase.„

   Emily Claire Scarborough trăiește într-un internat așteptând ca tutorele său Justin să apară să o salveze de directoarea școlii care o tratează ca pe o slugă de când tatăl ei a murit. Deși Justin trimite bani directoarei, aceasta este veșnic nemulțumită și profitând de faptul că fata nu este căutată de nimeni o pune la muncă și o ține într-un pod mizerabil. După șapte ani, directoarea se hotărăște să o trimită pe fată tutorelui său cu doi elevi răutăcioși. Cum aceștia nu-l găsesc o aruncă pe fată peste bord. Așa ajunge Claire să fie descoperită pe plajă chiar de Justin. Ea realizează cine e el, dar el o cunoaște sub numele de Emily fără a ști că e pupila lui. Se naște jocul seducției, întâmplări amuzante și o poveste de iubire absolut jucăușă. Pe cât de inocentă e tânăra de optsprezece ani, pe atât de directă și pusă pe șotii.

   Justin e mai tânăr decât credea Claire (în jur de treizeci de ani), iar el crede că ea are vreo 11, fără să bănuiască că tânăra de optsprezece ani de care se îndrăgostește este fata prietenului său.

   Ceea ce Emily vrea este să-l facă pe tutorele său să plătească pentru că a abandonat-o, fiind singură atâta vreme. Lucrurile se complică când realizează că Justin este tot ceea ce-și dorește de la un bărbat.

   Totul se schimbă când Justin află că tatăl său a decedat și este oficial Duce. Trebuie să plece la Londra să preia responsabilitățile titlului și e hotărât să o găsească pe Claire, îndurerat că Emily vrea să rămână pe insulă.

   Oh, dar ce surpriză are când după multe căutări și o recompensă uriașă, Emily care revenise pe furiș la Londra este adusă ca pupila sa, Claire. Justin umpluse casa cu jucării, hăinuțe pentru o fată de unsprezece ani.

   Pentru o perioadă fata e nărăvașă, apoi exagerat de cuminte. Câteodată se ceartă cu Justin, ca mai apoi să-l seducă. După o ceartă serioasă, Claire fuge de acasă căutând refugiu la un bordel unde fosta servitoare din internat, cea care i-a fost prietenă este acum femeia care-şi oferă compania anumitor bărbați.

   Ea este salvată la timp de Justin, chiar din mâinile celui mai frumos bărbat. Omul care-l trădase pe tatăl ei și pe Justin și la care era moștenirea ei. Diavolul cu chip de înger.

   Din seara aceea nimic nu a mai fost la fel. Povestea lor de dragoste se consumă și pentru un timp spiritul lor de aventură se manifestă doar noaptea. Zilele trecând aparent liniștite una după alta.

„Își trecu buzele prin triunghiul mătăsos al feminității ei, apoi o sărută. Îi vorbi într-o șoaptă răgușită, pe jumătate ordin, pe jumătate rugăminte.

– Ai încredere în mine!

Nu-i mai ceruse niciodată asta. Cum să-l refuze tocmai acum? Capul îi căzu pe pernă și picioarele i se înmuiară, oferindu-i acces la mai mult decât trupul ei. Gemând, își înfipse pumnii în cămașa lui. El era demon, cât și înger, oferindu-i un extaz de nedescris până începu să se zvârcolească de plăcere. Înainte să distrugă liniștea casei cufundate în somn cu strigătul ei, buzele lui îi acoperiră gura într-un sărut șocant și îmbătător.”

    Acțiunea se petrece în anul 1865, momentul când moare tatăl fetei și peste șapte ani când se întâlnesc cei doi porumbei. Poziția femeii în societate era mult inferioară bărbatului, de cele mai multe ori femeile conștiente de vizitele soților lor la bordeluri. Oricât de captivante erau balurile și petrecerile din înalta societate, bârfa și scandalurile erau condimentele principale care animau zilele doamnelor în perioada respectivă. Momentele amuzante ale acestui roman însuflețește vizitele și petrecerile la care Claire participă și șotiile ei pornesc deseori reacții controversate.

   Totul trebuie lămurit între Justin și Claire, iar apariția lui Nicky a venit la fix pentru a lămuri unde la cine este moștenirea fetei. La Justin sau Nicky. Tânăra află că David, tatăl ei a murit împușcat chiar de Justin. Împreună îi întind o capcană lui Nicky pentru a afla toată povestea, iar fata se hotărăște să fugă cu Nicky. Justin pornește în căutarea ei.

De ce a plecat Claire? Cine spune adevărul și cum ajung toți înapoi în Noua Zeelandă?

Cu cine rămâne? Pentru că Nicky o cere în căsătorie.

Acest roman plin de mister, aventură, pasiune și senzualitate te poartă într-o atmosferă diferită și te scoate din rutina de zi cu zi.

„ – Aiureli, domnule, dacă îmi permiteți să spun. Am descoperit că civilizația nu este pe gustul meu. Am ajuns să cred că un pic de aventură, la fel ca o ceașcă de ceai fierbinte, încălzește sângele și ne păstrează pasiunea în inimă.”

Cartea Și îngerii iubesc, de Teresa Medeiros poate fi comandata de pe site-ul Editura Litera.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

Sursa foto: Pinterest

"Te iubesc. Nu mi-ar păsa nici dacă tată ţi-ar fi diavolul în persoană. Aş fi în stare să te las să-mi înfigi un pumnal în inimă şi tot m-aş stinge iubindu-te, pînă la ultima mea suflare."

  Vreau să fiu soţia ta, de Lisa Kleypas-recenzie

Titlul original: Marrying Winterborne

Nr. pagini: 367

Editura Miron

Traducere: Gabriela Anca Marin

Anul: 2017

Gen: Historical romance, Romance

Seria The Ravenels: 1. Frumos şi cu inima de gheaţă (Cold-Hearted Rake), 2. Vreau să fiu soţia ta (Marrying Winterborne), 3. Devil in Spring, 4. Hello Stranger 

    Prinşi într-un cerc vicios în care totul se învârte în jurul rangului şi banilor, a fi fericit alături de soţia pe care o alegi este ceva atât de rar încât nici nu pare să conteze. Helen și Rhys par să sfideze regulile și să demonstreze că sunt și excepții, iar ei se vor strădui să fie diferiți, să lupte pentru un astfel de mariaj.

Un magnat lipsit de scrupule
O frumusețe retrasă

   Vreau să fiu soţia ta de Lisa Kleypas-un rău necesar cu personaje hotărâte care ştiu din start ce vor: o căsnicie, un statut în societate şi dacă se poate un strop de fericire. Dacă vi se pare desuet, vă asigur că nu este, cartea nu rămâne platonică şi nici nu se termină înainte de a ne bucura de subiectul în sine. Iniţial m-am speriat, credeam că după acceptul ei legat de căsătorie va știrbi din farmec, acţiunea va rămâne suspendată în aer fără să descopăr prea multe despre magnatul Winterborne, dar m-am înșelat.

    Mi-a plăcut atât de mult această carte încât am simţit cum se scurge fiecare picătură şi la final părea că nu este suficient. Deşi am terminat-o acum ceva timp, încă nu pot să-mi revin, mai vreau încă o doză de pasiune, mai vreau puţin din povestea celor doi.

    Efectiv am fost fascinată din primul volum al seriei Ravenel. În loc să îl apreciez pe Devon din Frumos și cu inima de gheață, am preferat să mă axez strict pe misteriosul Winterborne, iar acum după ce i-am descoperit secretele, mă gândesc că n-ar strica să profit la maxim şi de The Devil in Spring.

   Finalul volumului anterior ne-a lăsat în aer și a creat suspans pentru că Helen Ravenel și-a schimbat atitudinea. Atracția palpabilă, dorința ei de a-l ajuta pe Rhys Winterborne să se refacă după accident a creat o legătură care părea să prindă contur. El o dorea din motive egoiste, dar i se părea imposibil, însă Helen se temea de gândurile ei: l-ar fi vrut de soț și nu știa cum să reacționeze, cum să-l cucerească. Refuzul indirect de a rupe logodna și reacția de final când realizează că a luat decizia nepotrivită, întoarce acțiunea volumului doi la 180 grade.

    Vizita neprevăzută la magazinul Winterborne aproape că îl șochează pe Rhys, nici nu știe ce dorește lady Helen, dar își va da seama curând că ea acceptă să-i fie soție cu orice preț. Obișnuit să plătească pentru fiecare serviciu, tratează totul ca pe o afacere și îi pune la dispoziție cât mai multe: cel mai frumos inel, cele mai alese cadouri, dar nu omite esențialul: se asigură că are acceptul ei și o va dezonora pentru a înlătura orice îndoială a vărului ei, Devon Ravenel legat de consimțirea căsătoriei.

EL are posibilitatea de a-i pune lumea la picioare, iar EA ar putea fi visul lui transformat în realitate

   Dacă până în acel moment aveau îndoieli asupra relației lor, după consumarea acesteia cei doi conștientizează că nu au cale de întors, resimt chimia și abia așteaptă să fie împreună zi de zi, noapte de noapte.

   O serie de întâmplări nefericite le va amâna căsătoria și va pune la încercare încrederea, afecțiunea și mai ales stima de sine. Helen face parte dintr-o familie cu rang, dar crescuse cu convingerea că trebuie să-și tempereze comportamentul și să lase surorile să se exteriorizeze. Timiditatea ei este adorabilă, dar viitorul ei soț este dispus să o ajute să își exprime dorințele și să îi facă loc în viața lui austeră.

Helen,

Mă întrebi dacă regret logodna noastră.

Nu. Regret însă fiecare minut în care nu eşti cu mine. Şi fiecare pas care nu te aduce mai aproape de mine.

În fiecare seară, ultimul meu gînd înainte de culcare este că ar trebui să fii în braţele mele. Nu-mi găsesc pacea în patul meu cel gol şi adorm cu tine în gînd, abia la ivirea zorilor.

Dacă aş avea acest drept, ţi-aş interzice să mai pleci oriunde fără mine. Nu din egoism, ci pentru că, fără tine, parcă aş trăi fără să pot respira.

Gîndeşte-te la asta, cariad. Îmi eşti la fel de necesară ca respiraţia. Iar mie nu-mi mai râmîne decît să număr zilele pînă cînd mi-o voi recăpăta de la tine, sărut după sărut.

Winterborne”

    Rhys Winterborne la origini era un galez încăpățânat, obișnuit de mic să muncească pentru a câștiga propriul trai. Inteligența și perseverența îl ajutase să construiască un imperiu în sufletul Londrei, un magazin care funcționa precum un furnicar cu tot ce aveau nevoie cei mai pretențioși cumpărători pentru propria locuință. Ambiția și spiritul competitiv îl forțase să trateze orice obstacol întâlnit ca pe o provocare profitabilă. Helen este tot ce își putea dori vreodată, inițial crede că ar putea să-l ajute în ierarhia socială, dar pe parcurs își va da seama că ea se transformă în ceva vital sufletului său și chiar nu știe cum să reacționeze.

   Un accident nefericit aproape că îl va ucide pe Rhys, dar are noroc cu Garrett Gibson, o femeie doctor care trecea din întâmplare pe strada cu clădirea prăbușită. Talentul lui de a vedea potențial în oameni și profesionalismul acestei femei, îl va determina să o angajeze pentru a ajuta proprii salariați. Chiar dacă este dur, distant și practic, acordă o atenție deosebită celor din jur care muncesc pentru propriul lui imperiu, ceea ce-l face respectat.

   Suspansul va crește și le va da bătăi de cap pentru că emoțiile au un rol important. Familia lui Helen va înțelege că este îndrăgostită și va accepta căsătoria, dar descoperirea unor scrisori rătăcite, scrise de Jane, lady Trenear-mama ei decedată, pe când se afla la Eversby Priory, o va pune în impas. Se simte distrusă când află că aventura mamei sale cu un bărbat necunoscut îl va îndepărta pe Rhys atunci când va înțelege că nu are rang social, motivul adevărat pentru care credea că de fapt se căsătorea cu ea. În scurt timp i se va confirma că pierderea lui este iminentă pentru că tatăl ei este dușmanul acestuia de moarte.

    Helen nu poate lupta cu morile de vânt atunci când se va declanșa nebunia, va fi manipulată, șantajată de propriul părinte și foarte nefericită. Ceea ce nu știe este că Rhys Winterborne este dur precum o stâncă și șansele de a-l pierde sunt minuscule.

   

“Te iubesc. Nu mi-ar păsa nici dacă tată ţi-ar fi diavolul în persoană. Aş fi în stare să te las să-mi înfigi un pumnal în inimă şi tot m-aş stinge iubindu-te, pînă la ultima mea suflare.”

   Acest bărbat a fost vitregit de soartă, discriminat pentru propriile origini, dar a muncit pe brânci şi a demonstrat că siguranţa financiară nu a picat din cer. Prin perseverenţa şi respectul cuvenit a reuşit să ofere o şansă inclusiv celor mai puţin norocoşi. Este orgolios şi nu vrea să arate, însă are nevoie de cineva care să îl completeze și să-i arate ce înseamnă cu adevărat fericirea. Declaraţiile lui par mult mai frumoase decât suntem obişnuiţi, dar pentru Helen va face imposibilul posibil pentru a-i demonstra că este tot ce și-ar putea dori în această viață. Ea este floarea de orhidee care îi va schimba destinul şi se va simţi onorat să o privească zi de zi cum i se schimbă coloritul.

    Dacă ați citit primul volum și v-a plăcut, atunci urmați-vă instinctul și continuați seria. Vreau sa fiu soţia ta de Lisa Kleypas este o carte îmbietoare, romantică, amuzantă si cu o doză consistentă de pasiune. Chiar dacă următoarele titluri din serie sunt în curs de apariție, autoarea nu ne va dezamăgi. Volumul trei-The Devil in Spring va fi despre Lady Pandora Ravenel şi Gabriel, Lord St. Vincent. Presimt că va fi o poveste memorabilă, precum în cartea Diavolul în iarnă. Oare roata se întoarce? Hmm, vom vedea.

Cartea Vreau să fiu soția ta de Lisa Kleypas a fost oferită pentru recenzie de către Editura Miron. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Miron. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant 

 Sursă imagine: pinterest.com

by -
10

Frumuseţea ei a fost scînteia… Pasiunea lui a fost focul…

Corbul și trandafirul, de Virginia Henley-Editura Miron-recenzie

Titlul original: The Raven and the Rose
Traducere: Dagmar Popescu
Editura Miron
Nr. pagini: 447
 
  Virginia Henley s-a născut la data de 5 decembrie 1935 în Bolton, Anglia, iar de-a lungul anilor a reuşit să încânte publicul cititor cu numeroase cărţi historical romance. 

    Romanul de faţă nu dezminte priceperea autoarei de a combina istoria, picanteriile de la curţile regale, cu ceva fierbinte şi romantic. Luptele pentru putere din Anglia sunt descrise cu acurateţe de către autoare. Povestea super delicioasă dintre Roseanna şi Roger sunt un deliciu continuu între un tigru şi o pisică sălbatică, cel puţin mie această impresie mi-a lăsat.

    Frumuseţea ei a fost scînteia…

   Roseanna era frumoasă şi hotărâtă să facă tot ce voia, aşa că şi-a jurat să nu-l iubească pe acest bărbat brunet, puternic şi dominator. În naivitatea ei se credea îndrăgostită de prietenul fratelui său, Bryan.
   Tânăra domniţă va pleca să îi ceară logodnicului promis să desfacă legământul, dar sfârşeşte udă, murdară şi în mâinile lui Tristian, viitorul cumnat, care o confundă cu o ţărăncuţă, iar acesta o va depune goală şi drogată la picioarele lui Roger.

  

,,Când lumina căzu pe trăsăturile ei delicate, ochii i se dilatară de plăcere. Dădu la o parte cu grijă cuvertura şi îşi plimbă ochii în sus şi în jos, pe trupul minunat. Îşi ţinu respiraţia, văzând frumuseţea din faţa lui.
Coama ei luxuriantă de păr negru, lucios, ajungea până la genunchi, ca o pelerină de samur, negrul ei intens contrastând cu pielea albă, delicată.
Ştia că niciodată până atunci nu mai avusese în stăpânire o coroană de glorie atât de magnifică. Degetele lui ridicară, neinvitate, o şuviţă solitară, căzută pe coapsă.”

   Mama sa, Joanna era iubita regelui încă de la paisprezece ani. Deşi iubirea dintre cei doi a fost mare, căsătoria nu a putut fi realizată. Edward s-a căsătorit la douăzeci şi unu de ani cu Elizabeth Voodville, văduva cu doi copii, iar Joanna cu Castlemaine. Tânăra Roseanna era bastarda regală şi avea firea aprigă şi independentă a Plantageneţilor.

    Ea va fi promisă în continuare de către tatăl său, regele, lui Roger Ravenspur, iar nunta va avea loc, în ciuda fugii ei cu Bryan. Dar în dormitor, unde el a forţat-o să-şi onoreze jurămintele matrimoniale ea a învăţat să tânjească după atingerile copleşitoare ale întunecatului CORB…

    Mândria Roseannei nu are limite, iar duelurile şi rezistenţa din partea ei va face din Roger un bărbat tânjind să îşi cucerească soţia.

“Gândurile ei alergau sălbatic, în devălmăşie. El era un barbar, un diavol! Era decisă ca omul acesta să o dezguste total! Era prea arogant, prea viril, prea…bărbat!
Se cutremură la gândul că ar fi putut fi legată toată viaţa de el, cu un nod gordian. Era copleşită de indignare, de mânie mocnită şi de uşurare, dar şi de senzaţii care înmugureau în trupul ei în cel mai extraordinar mod. Închipuie-ţi! Căsătoria cu Ravenspur ar anula sufletul orcărei femei, atât de dominant ar fi. I-ar înfrânge spiritul. Ar trebui să i se supună dorinţei lui, ori de câte ori ar pofti el. Era, clar, un afemeiat înrăit, obişnuit să facă ce vroia el. Ei bine, ea era excepţia de la regulă. Ea era femeia care nu-i va da niciodată ocazia să facă cum vroia el. Deşi, poate că unele femei îl puteau găsi atrăgător, nu era cazul ei!”

    Pasiunea lui a fost focul…

   Umerii lordului Roger Montford apăreau uriaşi sub armura care-l făcea invulnerabil la toate, mai puţin la inocenţa Roseannei. Obsedat fiind de îmblânzirea superbei fete, care-i aprindea simţurile, s-a îndrăgostit de ea. Ştia că oameni fără scrupule complotau pentru detronarea regelui pe care el îl servea, iar în inima acestor intrigi se afla ea, cea care avea să-i aducă moartea sau salvarea… TRANDAFIRUL

  Bryan împreună cu fratele ei complotau împotriva regelui. Warwick, poreclit şi ,,făuritorul de regi” va complota cu fratele regelui, George-Ducele de Clarence, pentru a pune mâna pe tron. Ţara era împărţită în tabere, situaţia era periculoasă, iar Roger şi Roseanna vor fi la mijloc. Roger va pleca în ajutorul regelui, iar Roseanna va pleca să îşi salveze regina din ghearele duşmanului.

  În aceste conflicte de trădare, lupta pentru egalitate, dar şi la inima celuilalt este în continuare aprigă. Roseanna va avea în continuare grijă de pasiunea ei pentru procreerea celor mai magnifici cai din ţară.

  În naivitatea ei se va crede încă, îndrăgostită de Bryan. Când Castelmaine se va îmbolnăvi, Roseanna împreună cu mama sa va avea grijă de el. Când fratele ei vitreg are grijă de tată, situaţia bolnavului se înrăutăţeşte. Cele două femei vor căuta în camera lui Jeffrey, iar descoperirea planurilor mârşave şi mărturisirea pe care o face ,,iubitului său Bryan” în legătură cu uciderea ambilor părinţi, îi va aduce moartea din partea mamei sale Joanna.

     Când Roger va fi declarat mort în urma conflictelor pentru putere, Roseanna va ceda, doar copilaşul lor mic îi va readuce puterea de a lupta pentru supravieţuire.

    George, fratele regelui o va şantaja şi va profita de ea sexual, deşi află că este fiica fratelui său. Pentru a-şi proteja copilul şi pe ea, Roseanna va accepta să se căsătorească cu Contele Lincoln. Surpriza uriaşă de la final m-a lăsat fără cuvinte. Despre ce este vorba şi cum se vor rezolva problemele vă las pe voi să aflaţi!

    Pot să spun că este cea mai bună carte de până acum a acestei autoare!

    Nota mea este 10.

Cartea Corbul și trandafirul de Virginia Henley a fost oferită pentru recenzie de Editura Miron. Poate fi comandată de pe site-ul Editura MironPentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, şi librarie.net

O altfel de ducesă, de Mary Balogh-Colecţia Cărţi Romantice-prezentare

   Vineri, 14.07.2017 apare cartea ,,O altfel de ducesă, de Mary Balogh în colecţia Cărţi Romantice. Cartea poate fi achiziţionată de la chioşcurile de presă împreună cu revista Libertatea pentru Femei.

   Paul Villiers, tânărul duce de Mitford, un aristocrat respectabil, care a pus dintotdeauna datoria pe primul plan și nu a făcut niciodată vreun pas greșit ori vreun gest necugetat, hotărăște că a venit vremea să se așeze la casa lui.
Drept urmare, pornește la drum pentru a-i cere mâna unei tinere lady la fel de cuviincioase și de respectabile ca el ‒ după spusele bunicului său, cel care i-a ales-o de soție ‒, dar pe care nu a întâlnit-o vreodată.
Pentru prima oară în viață, Paul se hotărăște însă să aibă parte de o aventură, așa că pleacă la drum incognito și fără tot alaiul ducal. Lucrurile i se par însă plictisitoare de-a lungul călătoriei și este dezamăgit că nu are parte de aventura la care visa, până când, într-o seară, la un han, este martorul unei certe între un bărbat și o femeie și intervine fără ezitare.
Tânăra, Josephine Middleton, îi mărturisește că, de fapt, a fugit de acasă ca să scape de crunta soartă ce i-a fost hărăzită: aceea de a se mărita cu ducele de Mitford.
Înainte să afle adevărata identitate a salvatorului ei, cei doi pornesc în căutarea bijuteriilor furate ale lui Josephine – dar ceea ce găsesc este mult mai valoros: iubirea adevărată.

Sursa foto şi text: Cărţi Romantice

Vicii şi virtute, de Alissa Johnson-recenzie

Seria: „Familia Haverston”

Colecţia: „Iubiri de poveste”

Alma, marcă înregistrată a Grupului Editorial Litera

Titlul original: „Practically Wicked”

Traducere din limba engleză: Oana Zamfirescu/Graal Soft

An apariţie:2017

Număr de pagini:262

   Oamenii sunt diferiţi: unii sunt mai tăcuţi, unii mai vorbăreţi, unii fericiţi, alţii trişti, unii mai independenţi, iar alţii au nevoie mereu de o îndrumare şi de cineva alături. Lumea în sine este un mozaic, este caracterizată de diversitate şi aceasta este trăsătura cea mai importantă. Cum ar fi să ieşim din casă pentru a da nas în nas cu persoane care seamănă şi se comportă la fel cu noi? Poate am ajunge să ne urâm pe noi înşine sau să devenim egocentrişti… Cert este faptul că viaţa nu ar mai avea aceeaşi coloratură, acel mister care rezidă în momentul în care întâlnim pe altcineva, facem cunoştinţă cu el sau cu ea şi aflăm un lucru nou, vedem că un gând se leagă cu al celuilalt, iar altul poate că nu. Acestea sunt cele care ne sunt „predate” de cartea lui Alissa Johnson. În plus arată că, uneori, persoana care este cea mai diferită de noi ne poate deveni cel mai bun prieten sau, de ce nu, un partener de viaţă.

  Alissa Johnson este autoarea de romane istorice de dragoste, nominalizată pentru premiul RITA. A crescut în bazele Air Force şi a urmat St. Olaf College în Minnesota. Pentru moment ea locuieşte în Arkansan Ozarks unde îşi petrece timpul liber ţinându-şi câinele Aussie ocupat, vizitându-şi familia şi practicând tir cu arcul. Serii scrise de aceasta sunt „Thief Takers”, „Providence” şi „Haverston Family”.

   Începutul volumului este unul destul de amuzant. Totul se petrece în casa Anover. Aceasta era renumită pentru petrecerile sale, pentru scandalurile care ieşeau la lumină în urma acestora, pentru gazde. În aceasta trăieşte unul dintre personajele principale, domnişoara Anna Rees, numită de societatea londoneză şi „Fecioara-de-Gheaţă” din cauza inimilor frânte pe care le lăsa în urmă. La una dintre petrecerile mamei sale va veni şi Lordul Dane care va bea atât de mult încât aproape nu se va mai putea ţine pe picioare. În timp ce căuta camera unei văduve pe care o cunoştea, va intra din greşeală în camera copiilor unde se afla Anna. Rămâne cu aceasta, o roagă să nu îl lase singur, iar ea  se conformează. Cei doi vorbesc vrute şi nevrute: despre faptul că Anna îşi doreşte o căsuţă la ţară, că ar vrea să aibă un câine de vânătoare, iar la final sărutându-se. Înainte de a adormi buştean, Lord Dane îi promite Annei că o va vizita săptămâna următoare.

            Patru ani trec de la acest eveniment, iar Lordul Dane nu mai vine sau…cel puţin aşa crede Anna…

   Căutând prin documentele mamei sale, tânăra noastră va descoperi că este fiica nelegitimă a decedatului Lord Engsly care îi datora mamei sale pentru îngrijirea sa o sumă considerabilă care ar ajuta-o să devină independentă şi să plece din casa Anover. Ea concepe degrabă o scrisoare fraţilor săi, moştenitorii Lordului Engsly, şi le va face cunoscută situaţia sa. Ca urmare, aceştia o vor invita la moşia lor de la ţară pentru a se cunoaşte şi, de ce nu, să lege şi să întărească firele până atunci risipite. Ea este de acord, dar totul va fi pregătit pe la spatele mamei, împreună cu guvernanta sa. Zis şi făcut; Anna pleacă la moşie, îşi întâlneşte unul dintre fraţi şi…pe cel mai bun prieten al acestuia, Lord Dane. Nici Maximilian şi nici Anna nu sunt prea fericiţi de revedere: pe de o parte, Maximilian nu mai voia să o vadă pe tânără pentru că o vizitase şi îi scrisese scrisori ulterior acelei petreceri, dar nu primise răspuns, iar ea nu îl suportă pentru că nu a vizitat-o niciodată. Ceva, ceva nu se leagă. Care să fie motivul? Mama Annei. Ea nu a dorit să îşi piardă fiica pentru vreun lord sau viconte aşa că a ţinut-o închisă în casă, a lăsat-o să meargă la petrecerile organizate în Anover, dar atât. Fără ştirea fetei, ea refuza cereri în căsătorie, nu lăsa pretendenţii să o vadă. Acestea s-au petrecut şi în situaţia Lordului Dane. După ce aceştia vorbesc şi îşi dau seama de eroare şi de adevărata vinovată, revenind  la relaţiile de altă dată. Maximilian rămâne la moşie pentru a o cunoaşte mai bine pe Anna: descoperă despre aceasta că este curajoasă – salvează o fetiţă de la înec fără a şti ea însăşi cum să înoate – cunoaşte opt limbi străine, îi plac cititul şi plimbatul prin natură. Se îndrăgostesc, dar Anna ştie că o căsătorie între ei ar fi imposibilă datorită reputaţiei ei, de fiică nelegitimă a unei femei cu reputaţie scandaloasă. Pentru Max, însă războiul abia începe. De unde se confrunta doar cu  Anna datorită percepţiei sale de „ce anume va crede lumea” şi „suntem diferiţi, unul vrea o viaţă la ţară şi altul la oraş”, va interveni o nouă forţă: Madame, mama Annei care, ajutată de doi bărbaţi înarmaţi vor încerca să o aducă pe Anna înapoi în casa Anover cu forţa. Ce se va petrece? Cei doi vor reuşi să îşi protejeze dragostea şi să învingă inamicul de temut J ? Vom citi şi vom vedea…

   Cartea este narată la persoana a III-a de naratorul omniscient şi omniprezent. Volumul denotă un stil dezinhibat; autoarea scrie din suflet, dă totul pentru a scoate la lumină povestea, relevând sentimente dintre cele mai intense: dragoste, ură, compasiune, prietenie, curiozitate, optimism, euforie, panică, furie, fragilitate, dorinţă. În plus, prin cadrul creat şi prin replicile atent alese s-a creat o atmosferă aparte: am râs

„înainte ca ea să-l poată avertiza, Max făcu o piruetă şi se lovi de un copac înalt, subţire, dar aparent foarte robust…accidentul fu atât de neaşteptat şi de neplăcut, încât Anna nu putu decât să se oprească şi să înlemnească cu gura deschisă, în timp ce Max se clătină pe picioare, îşi duse mâna la frunte şi scoase un şir de înjurături pe jumătate.

-Sfinţii…morţii…Afurisit…Afurisit…Scoase un geamăt lung şi furios şi spuse în cele din urmă: La naiba!

Apoi Anna nu mai auzi decât propriul ei râs, care avu ecou în toată pădurea şi stârni căţeluşa care se afla la picioarele ei să înceapă să latre…Râse până când o duru burta, şi ochii i se umplură de lacrimi. ”

am plâns

„la revedere, Anna. Vocea lui era rigidă şi-i sună goală până şi lui. Drum bun! Făcu o plecăciune fără să se uite la ea, se întoarse şi ieşi din cameră. El nu auzi dacă ea îi ură ceva. Şi nici nu-l interesa.” .

   Cadrele spaţiale sunt minuţios descrise, „câmpuri şi dealuri mănoase erau întrerupte de pâlcuri de copaci cu esenţă tare şi uneori de câte un zid de piatră. O briză caldă îi mângâia faţa, iar mirosul de fân îi gâdila nasul…era o lume diferită…o lume mai bună”. Cel mai mult mi-au plăcut caracterele personajelor, felul în care vorbeau sau observau pe ceilalţi. Este o carte care atrage un cititor de history romance, căruia îi plac aventura şi comedia.

LECTURĂ PLĂCUTĂ!!!

Cartea Vicii şi virtute, de Alissa Johnson a fost oferita de Editura Litera.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

Sursa foto: Pinterest-Vogue

Doamna râului, Jude Deveraux-recenzie

Titlul original: River Lady (1985)

Traducere din limba engleză:  Grigore Pintilie Corina

Editura: Miron

Categoria: Carte de dragoste

Număr de pagini: 442

Nota mea: 9/10

Anul apariţiei:  1995

   Anul acesta este al premierelor, al întâlnirilor literare cu autoare pe care nu aș fi crezut vreodată că le voi citi. Îmi place mult atunci când descopăr autoare noi – pentru mine, ce scriu povești surprinzătoare, ce pot cuceri cu ușurință cititorii.

  Nu știu de ce nu am avut niciun fel de atracție pentru romanele de dragoste. Le citeam și înainte, dar nu foarte des, iar acum le cam caut – atent, dar frecvent, căci sunt cărțile care îmi dau o stare foarte bună, mă relaxează și-mi cresc mult pofta pentru lectură.

   Am început luna iulie frumos. Am avut întâlnire cu Jude Deveraux. Nu puteam întârzia sau rata această ocazie. Nu regret absolut nimic.

   Cu Doamna râului, Jude Deveraux a fost puțin mai altfel. În primele două zile am reușit să citesc un număr record de pagini: 10, iar în următoarea am terminat cartea. Da, așa sunt eu când e prea cald afară. Nu eu sunt de vină, ci vremea de afară care m-a cam dat peste cap, dar am recuperat.

  Autoarea scrie bine, cucerește cu povestea spumoasă dintre Leah și Wesley, ba chiar reușește să te țină captivă până la final. Dar până la final e cale lungă, e o călătorie anevoioasă, periculoasă și plină de secrete.

   Leah Simmons este tânăra care refuză să-și părăsească frații și tatăl. Trăiește într-o zonă sărăcăcioasă, acceptă bătăile primite, muncește pe rupte. De ce? Pentru frații ei. Nu se dă în lături de la nimic – este femeia bună la toate. Tot ce-o înconjoară o face să aibă despre sine o părere foarte proastă, nu se consideră frumoasă – nici nu are cum să fie, căci modul cum arată – neîngrijită, murdară, îi pune imediat eticheta de femeie urâtă – de care toți fug unde văd cu ochii – de vină fiind înfățișarea, dar și ceea ce se știe despre femeile din familia Simmons – sunt etichetate ca fiind femei ușoare.

  Ea acceptă totul – și ceea ce se spune, dar mai ales destinul ei, scris deja și bătut în cuie. Deși știe că nu va reuși niciodată să se căsătorească din dragoste, încă mai speră, iar de mică visează la Wesley Standford – cel pe care-l întâlnește, întâmplător la cârciumă.

   Trecutul revine în prezent – pe cei doi îi leagă amintirea unui pupic pe obraz, dar și un obiect pe care Leah îi păstrează cu sfințenie. Iar atunci când ajunge să stea lângă Wes, să-i simtă respirația, atingerile și sărutul… încă mai speră.

   Fericirea lui Leah durează prea puțin, visul ei din copilărie se năruie, iar de la iubire la ură – pe care o simte pentru frumosul Wesley, nu mai e decât un pas. Totul se schimbă pentru amândoi în acea noapte de pomină. Wesley o pierde pe Kim, iar Leah intră în viața lui Wesley fără să vrea, aproape fără acordul ei.

   Schimbările nu-i apropie pe cei doi, ba mai mult, îi îndepărtează, iar ura plutește între cei doi. Timpul, distanța și ura, se topesc, iar Leah este decisă să-l determine – fizic, vestimentar, comportamental pe Wesley să o placă.

   Planurile ei pică în ziua în care el nici măcar nu o bagă în seamă, în ziua în care îl aude spunând clar faptul că, pentru ea simte doar ură. Orgoliul, durerea și trecutul – cel care-i spune neîncetat că este o Simmons, o ajută să ia o decizie bună pentru amândoi. Un plan gândit bine, care să-i spele numele de rușinea trăită. Zis, acceptat, pus în aplicare începând din ziua în care pornesc la drum – unul spre libertate. Numai că planul de acasă nu se potrivește cu drumul lung, anevoios, plin de durere, pericole pe care îl au de parcurs.

  În pustiul prin care trec au loc fel de fel de peripeții, de evenimente, schimbări, pierderi, dar și apropieri între Leah și Wes. Se schimbă din nou totul de la o zi la alta, pericolul pândește, totul stă să explodeze, să iasă la lumină, să se descopere. Au loc renunțări, decizii și acceptări.

   Leah și Wesley pleacă mai departe, împreună spre orașul și casa care le va fi locuință, dar din nou, planurile sunt date peste cap și trecutul tinerei se arată într-o noapte întunecată. Trec prin diverse încercări, Leah își apără soțul, Wes simte pericolul și povestea se complică din nou.

  Finalul..Oh, total neașteptat, parcă forțat. Nu e trist, dar nu m-am aşteptat deloc să se termine așa. Știi cum e? Senzația mea a fost atunci asta: cartea nu e terminată. Nu am cum să citesc peste 400 de pagini, să mă duci prin toate pădurile, personajele să fie nevoite să depășească obstacole aproape imposibile, să simtă moartea în ceafă de atâtea  ori, iar la final, când totul ar fi trebuit să se așeze, să am parte de așa ceva…

   O poveste interesantă, plină de personaje, acțiune, suspans, dar și iubire fierbinte. Pentru mine a fost rețeta ideală de lectură relaxantă, răcoritoare și foarte plăcută pentru o zi de vară sufocantă. Este lectura perfectă atunci când vrei să evadezi, să lași realitatea ta departe și să cunoști, să explorezi, să descoperi, să trăiești intens, dar și să te joci cu focul pericolului – cel care pândește la fiecare pas, să dai peste hoți – de care mai apoi să te păzești. Mai bine spus.. să înfrunți pericolul, să-i simți ghearele ascuțite chiar pe corpul tău, iar tu să reziști eroic, să refuzi calea ușoară, să abandonezi pe alții – pentru a te salva pe tine.

   În ciuda finalului deloc inspirat – e o opinie subiectivă și extrem de personală, mi-a plăcut destul de mult primul roman al autoarei Jude Deveraux – am făcut cercetări și am înțeles că River Lady este volumul cu numărul trei din serie.

Lectură plăcută!

Cartea Doamna râului, Jude Deveraux  este disponibilă pentru comandă pe targulcartii.ro

Să iubeşti un conte, de Julia Quinn-În curând la Editura Miron-prezentare

citeşte recenzia

   Anne Wynter nu este cea care pretinde că ar fi… Dar ea se descurcă acceptabil pe moment ca guvernentă a trei tinere nobile. Ani de zile a evitat tot felul de avansuri nedorite, pînă cînd, neașteptat, îi îngrijește rănile mult prea fermecătorului conte de Winstead. Acum el este primul bărbat care o tentează cu adevărat și devine din ce în ce mai dificil să-și amint- ească faptul că o guvernantă nu are voie să flirteze cu un nobil.
Poate că tînărul conte este în pericol. Dar asta nu-l împiedică să se îndrăgostească și să urmărească o tînără misterioasă la serata muzicală organizată anual de familia sa. Totuși, Daniel are un dușman și acesta a jurat să-l vadă mort. Iar cînd viața Annei este pusă în peri- col, el nu se va da înapoi de la nimic, pentru a se asigura că dragostea lor va avea un final fericit…

Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Sursa Editura Miron

Frumusețea ei a fost scînteia...

Corbul și Trandafirul, de Virginia Henley-prezentare

citeşte recenzia

Frumusețea ei a fost scînteia…
Roseanna Castlemaine, copil din flori al regelui Edward IV, era făgăduită de mică să fie soția celui mai apreciat războinic de la curte. Era frumoasă și hotărîtă să facă tot ce voia, așa că și-a jurat să nu-l iubească pe acest bărbat brunet, puternic și dominator. Dar în dormitor, unde el a forțat-o să-și onoreze jurămintele matrimoniale, ea a învățat să tînjească după atingerile copleșitoare ale întunecatului CORB…
Pasiunea lui a fost focul…
Umerii lordului Roger Montford apăreu uriași sub armura care-l făcea invulnerabil la toate, mai puțin la inocența Roseannei. Obsedat fiind de îmblînzirea superbei fete, care-i aprindea simțurile, s-a îndrăgostit de ea. Știa că oameni fără scrupule complotau pentru detronarea regelui pe care el îl servea, iar în inima acestor intrigi se afla ea, cea care avea să-i aducă moartea sau salvarea… TRANDAFIRUL.

Carte disponibilă pentru comanda pe site-ul Editura Miron

Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

"Nick era convins că tânăra femeie avea să zdrobească inima fratelui său printr-un refuz, așa cum avea să o zdrobească și pe a lui..."

Când dragostea ucide…, de Raluca Butnariu-recenzie

Editura Librex Publishing
Nr. pagini: 391
Anul: 2017
Gen: Historical Romance, Romance

O poveste fascinantă, plină de neprevăzut, în care pericolul pândește la tot pasul.
O poveste de iubire interzisă, plină de pasiune, ce vă va seduce…

   Raluca Butnariu continuă să surprindă plăcut jucându-se cu emoțiile cititorului și să dozeze gradual farmecul personajelor. Pentru prima dată frumusețea și bogăția par să fie pe picior de egalitate, fapt ce declanșează instinctual ura celor mai puțin norocoși și cu voia lor aceasta crește în intensitate, mai ales când devin conștienți că aceste două puteri imbatabile nu se vor afla niciodată în posesia lor.  Însă cum ar fi dacă pentru o clipă… ei ar fenta soarta? Oare vor câștiga bătălia și se vor înfrupta din festin?

  Când dragostea ucide… o carte fascinantă despre viaţă, pasiune, putere şi destin în care binele se luptă să păstreze o traiectorie echilibrată. Atunci când Keith şi Elizabeth Lancaster s-au căsătorit din dragoste, soarta le-a surâs, dar căsnicia lor a fost de scurtă durată. Moartea prematură a lui Keith a stârnit multă vâlvă, iar pe soția lui a neliniștit-o, știa sigur că nu a fost o coincidență, ci un fapt premeditat.

“Tatăl lui Keith, al optulea conte de Lancaster, se căsătorise cu o prinţesă hindusă şi moştenise un mic regat, situat undeva la graniţa dintre india şi Nepal, al cărui pământuri adăposteau mine de rubine şi diamante, safire şi ametiste. Kumpur-Pala se numea acel ţinut exotic, care ridicase familia Lancaster la suma de cincisprezece milioane de lire sterline, o sumă fabuloasă, imposibil de cuprins cu mintea. Practic, Keith se născuse cu privilegiul de a fi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume.”

   Invidia, bogăţia şi ura i-au adus moartea subită. Din fericire, înainte de a muri, Keith Lancaster are grijă să lase moştenirea impresionantă de la Kumpur-Pala copilului nenăscut şi să ofere libertate deplină de decizie indiferent dacă va fi fată sau băiat (o alegere surprinzătoare într-o societate dominată de bărbați).

   La câteva luni distanță, cu ultimele puteri și pe un frig năprasnic, Elizabeth Lancaster fuge de familie şi de ura acestora direct la prietenii ei Kimberly şi Daniel Sutherland. Din păcate efortul este prea mare şi nu poate rezista durerilor naşterii, dar moare împăcată cu gândul că bebeluşul va trăi în siguranţă şi va fi fericit alături de singurii oameni în care avea încredere. Cristine Ayleesha Violet Sutherland va fi adorată de la primul gângurit şi chiar dacă este copilul adoptiv al familiei ea se va bucura în egală măsură de atenţie împreună cu cei trei fraţi: Nick, Ethan şi Anthony.

    Farsele copilărești, tatonările, gelozia şi la un moment dat neînţelegerile dintre Cristine şi Nick, băiatul cel mare, îi vor despărţi. Pentru prima dată va înţelege de ce ea este diferită şi frânturi de adevăr îi vor demonstra că părinţii ei naturali au murit, dar să nu se îngrijoreze pentru că este iubită cu aceeaşi forţă de către familia adoptivă.
   Nick aruncă cuvinte grele, fără sens şi chiar dacă este gelozie de copil nu poate înţelege de ce există aceste diferenţe, de ce Cristine este atât de protejată de parcă ar fi o nestemată. Va fi trimis la Eton pentru a face şcoala şi într-un fel pentru a se cizela, numai că anii trec, iar treisprezece ani mai târziu regretele nu-şi mai au loc. Tatăl lui Nick, Daniel Sutherland a murit şi singurul care trebuie să preia obligaţiile este moştenitorul familiei. Pentru prima dată Nick îşi dă seama că stagiul militar l-a ajutat să se maturizeze, dar nu i-a oferit înţelepciunea de a se întoarce la timp pentru a-şi cere scuze în faţa propriului părinte. Nici nu mai contează că motivele au fost puerile, faptul este consumat şi acum familia are nevoie de el.

   Revederea celor dragi îl trezeşte la realitate, dar chiar nu era pregătit să o cunoască pe sora lui adoptivă, Cristine, acum de o frumuseţe exotică care îl şochează în primă fază şi devine conştient că ea poate suci cu o singură privire minţile oricui, inclusiv ale lui. Va fi pus la curent cu evenimentele, va vedea că fratele lui Ethan este îndrăgostit până peste cap de Cristine, dar sentimentele nu-i sunt împărtăşite. Dragostea frăţească îl forţează să stea la distanţă, dar i se pare din ce în ce mai greu. Cristine are douăzeci de ani, o moştenire impresionantă, bijuterii de o valoare inestimabilă şi un titlu ce trebuie să intre în posesia ei. Aceste fapte îi vor aduce recunoaşterea oficială în fața societății, dar va atrage ca un magnet ura inclusiv a celor care au dus la moartea părinţilor ei. Chiar dacă este un risc, este nevoită să îşi găsească un soţ şi să-şi asume responsabilităţile în faţa poporului său.

Doi frați îndrăgostiți nebunește de aceeași femeie!

    Nick Sutherland se află în aceeaşi situaţie, moştenitor al unei averi, un titlu nobiliar şi datoria de a fi alături de mamă, dar și de fraţi. Ar fi fost bine ca acestea să fie singurele inconveniente, numai că se simte atras de Cristine, îl adoră fiecare gest şi dacă ar da frâu liber sentimentelor chiar şi pentru o clipă totul s-ar schimba. În calitate de tutore legal pentru Cristine se simte dator să îl lase pe Ethon să o cucerească, însă nu ştie cât va rezista atunci când pretedenţii vor roi în jurul ei.

   Pe măsură ce va intra în familia Lancaster, Cristine îşi va da seama că se află în pericol, cineva foarte apropiat ei o urmăreşte pas cu pas şi o răzbună, dar nu oricum, ci cu ajutorul crimelor. Dacă ar putea, Nick și Ethon ar ține-o închisă într-o colivie, departe de privirile tuturor, dar ea trebuie să se căsătorească și să meargă la bunica ei pentru a intra în posesia titlului de prințesă.

   Moștenirea îi oferă independență, dar în același timp simte că o îngrădește. Ar dori să se căsătorească din dragoste însă ea visează la Nick-un obiectiv imposibil de atins.

“Rămase mult timp cu ochii ațintiți în fața imaginii din oglindă.
Și abia atunci îndrăzni să privească în față adevărul: era îndrăgostită de el. Total, profund și iremediabil. Era îndrăgostită de singurul bărbat pe care nu-l putea avea și certitudinea aceasta o făcu să verse lacrimi amare.”

Dragoste neîmpărtășită sau destin potrivnic?

    Frământările lui Nick sunt de altă natură, are impresia că femeia pe care o vrea cu ardoare iubește pe altcineva. Chiar și așa, pare să fie decis să nu o influențeze, ci să își aleagă singură calea pe care să o urmeze și bărbatul ce merită să îi fie alături.
    Dar este dureros să vezi cum cei care sunt eligibili pentru căsătorie ar alege-o din cu totul alte motive. Este dificil să fie martor, dar îi este tutore și datoria lui morală este mai presus de sentimente, să o protejeze cu orice preț, inclusiv cu propria viață.
   Se simte chinuit și sentimentele îl macină la fiecare pas. Pune datoria mai presus de dragoste. Să fie aceasta decizia corectă?

“Nick era convins că tânăra femeie avea să zdrobească inima fratelui său printr-un refuz, așa cum avea să o zdrobească și pe a lui…”

   Ce poate fi mai greu decât să vezi cum speranțele se irosesc și șansele se diminuează, dar în același timp este îngrijorat pentru că nu știe cine o urmărește, cine îi vrea răul.  Ar face orice pentru ea, dar amândoi trebuie să pună dorințele celorlalți mai presus de ei.

Iubea o femeie pe care n-o putea avea pentru că inima ei aparținea altuia!”

     Să fie oare soarta atât de crudă?

    Pe măsură ce se înaintează în lectură se simte cum tensiunea crede gradual, sentimentele sunt contradictorii, întrebările rămân fără răspuns, dar și atitudinea celor care le sunt alături se schimbă. Fiecare se simte presat să ia o decizie, să scape de acest chin interminabil, dar în același timp așteptarea crește pentru că o relație este pe punctul să fie încheiată din obligație. Aceste frământări se petrec când apar primele urme ale celui care ucide… din dragoste. Victima este un bărbat care îndrăznise să o supere pe Cristine, iar consecințele au fost dramatice-a fost tranșat pe bucăți. Doar câteva persoane apropiate știau că bărbatul ucis avusese o mică altercație cu Cristine. Să fie oare o coincidență sau cineva chiar crede că acesta este modul natural de a atrage atenția femeii pe care o adoră, dar și că nu a uitat-o? Cât de profunde sunt rădăcinile acestei pasiuni bolnave și cum va reuși Cristine să jongleze printre pericole, chiar este un drum lung. Salvarea ei ar putea fi Nick și Ethon care îi sunt alături precum a doua piele, dar oare este suficient?
    Cine este acel om care își demonstrează dragostea prin indicii sângeroase? Vă asigur că nici nu anticipați, cert este că îi suflă în ceafă și profită din plin de statutul său.

    În acest context, va putea dragostea adevărată să depășească momentele dificile și să iasă învingătoare?

   Când dragostea ucide… este un historical romance veritabil, diferită de cărțile precedente ale autoarei, dar atât de suavă și de intensă. Am adorat fiecare clipă și da, recunosc, îmi era dor de o poveste plină de pasiune care să mă poarte departe şi pentru câteva ore să uit de secolul XXI. Am admirat/invidiat pe Cristine clipă de clipă, a evoluat frumos și s-a simțit perseverența, mai ales când a învățat să tragă cu pistolul. Dragostea unică a lui Kimberly Sutherland, mama adoptivă chiar este demnă de admirat. O asemenea femeie devine pas cu pas un balsam al sufletului atât pentru noi, cât și pentru copiii ei. Chiar dacă au crescut, știe cum să îi sprijine, dar și să-i tempereze când greșesc. Astfel de părinți, să tot fie la tot pasul. 

    Și dacă tot sunt la capitolul sugestii, îmi doresc pentru Ethan Sutherland o continuare, un volum doar al lui în care propria poveste să ia întorsături neașteptate, precum în Umbra nopții. Îmi plac spionii și el ar merita un rol principal. 

Cartea Când dragostea ucide… de Raluca Butnariu este oferită pentru recenzie de Editura Librex Publishing și poate fi comandată de pe librex.ro

Cum să educi un rebel, de Juliana Gray-Colecţia Iubiri de poveste-prezentare

Volumul al treilea al seriei „PRINȚESE DEGHIZATE“.

Cartea poate fi achiziţionată de la chioşcurile de presă împreună cu ziarul Libertatea

   Prințesa Luisa și-a dedicat întreaga viață datoriei, pregătindu-se să devină succesoarea la tron a tatălui ei, prințul Rudolf.
Nimeni nu a învățat-o însă cum să trăiască incognito, deghizată în secretarul personal al unui renumit crai englez.
Contele este însă omul potrivit care să o ajute să își revendice tronul, însă Luisa se trezește atrasă de angajatorul ei în moduri greu de închipuit.
Leopold, contele de Somerton, și-a petrecut șase ani prins  într-o căsnicie cu o femeie care, în toată această perioadă, nu  a renunțat la dragostea ei pentru un alt bărbat, așa că nu are  de gând să facă din nou greșeala de a se lăsa pradă emoțiilor.
Numai că, în vreme ce-și pune la cale planul de răzbunare, soarta îi oferă șansa la ispășire și îi scoate în cale o prințesă frumoasă și îndrăzneață, care îl atrage într-un joc riscant cu secrete, seducție și trădare. Și, deși viclenia lui este în măsură să-i salveze ei viața, nimic nu-i poate apăra inima în fața pasiunii și a dragostei.

Sursa: Cărţi Romantice

 Colecția ALMA – Iubiri de poveste în luna iulie 2017

Cărțile apar în fiecare sâmbătă la toate punctele de difuzare a presei alături de ziarul Libertatea.

1.O lady convingătoare, de Tessa Dare- 01.07.207

Volumul al treilea al seriei “Memoriile unei tinere aventuroase”, continuarea romanelor ZEIȚA VÂNĂTORII și PREDAREA SIRENEI, apărute în această primăvară.

2.Valul furios, de Winston Graham -08.07.2017

Volumul al șaptelea al seriei “Poldark”, continuarea romanului CELE PATRU LEBEDE, pe care îl găsiți săptămâna aceasta la chioșcuri.

3. Un târg cu diavolul, de Kelly Bowen-15.07.201

Volumul al treilea al seriei “Sezonul scandalurilor”, din care au mai apărut STĂPÂNUL INIMII MELE și UN DUCE DE NEUITAT.

4.Cum m-am măritat cu un marchiz, de Anna Harrington-22.07.207

Volumul al treilea al seriei “Viața secretă a burlacilor”, din care au apărut UN DUCE PENTRU TOTDEAUNA și SECRETE ȘI TENTAȚII.

5. Făgăduiala, de Lorraine Heath-29.07.2017

Volumul al doilea al seriei “Zurbagiii din Havisham”, continuarea romanului IUBIRE FĂRĂ MASCĂ.

Sursa: Cărţi Romantice

Sursa foto: Pinterest

Vreau să fiu soția ta, de Lisa Kleypas-prezentare

Un magnat lipsit de scrupule 

   O ambiție nemăsurată i-a adus lui Rhys Winterborne, om de rând, o imensă avere și succes. În afaceri și dincolo de ele, Rhys obține tot ceea ce dorește. În clipa în care o vede pe timida aristocrată Lady Helen Ravenel hotărăște că va fi a lui. Iar dacă trebuie să-i răpească virtutea ca să fie sigur că se va mărita cu el, cu atît mai bine.

O frumusețe retrasă 

   Helen nu are aproape deloc contact cu lumea strălucitoare și cinică a înaltei societăți londoneze, iar jocul seducției pornit de Rhys Winterborne trezește în ea o pasiune puternică, la fel de intensă ca și a lui. Deși a primit o educație aleasă, crede că numai ea îl va putea îmblînzi pe viitorul soț. În timp ce dușmanii lui Rhys conspiră împotriva lor, Helen va trebui să-i încredințeze cel mai întunecat secret al ei. Riscurile sînt imense… dar răsplata este o viață plină de fericire. Și totul începe cu…

Vreau să fiu soția ta 

Carte disponibilă pe site-ul Editura Miron

Predarea sirenei, de Tessa Dare-prezentare

  Disperată să scape de o căsătorie lipsită de dragoste și de constrângerile societății, răsfățata moștenitoare Sophia Hathaway își părăsește logodnicul, își împachetează vopselurile și caietul de desen și, sub o nouă identitate de guvernantă, obține accesul la bordul corabiei Aphrodite. Tot ce își dorește Sophia este o viață trăită după propriile reguli: independentă, neconvențională, lipsită de inhibiții. Dar una e să facă schițe cu cele mai sălbatice și mai nerușinate fantezii ale sale, și alta să se confrunte cu un libertin chipeș și periculos, care ar putea să-i fure atât castitatea, cât și banii.
Pentru orice lady de familie bună, Benedict „Gray“ Grayson  este o belea în cizme fistichii. Un crai fără conștiință care  străbate mările în căutarea plăcerilor și a profitului, Gray  trăiește pentru a cuceri – până când talentul și firea artistică a Sophiei îi tulbură sufletul. Dintr-odată va înfrunta rechini, foc, furtună și oceane doar ca s-o aibă lângă el.
Sophia este frumoasă, rafinată și pregătită să fie sedusă. Poate această falsă guvernantă să fie salvarea unui bărbat ca el? Sau secretele moștenitoarei fugare vor distruge singura lor șansă la dragoste?

Colecţia ,,Iubiri de poveste”

by -
11

,,Frumoasa mea Vulpoaică. Sîntem atât de asemănători. Noi dăruim tot şi luăm tot, în acelaşi timp."

Pasiunea unei femei, de Virginia Henley- vol 2-recenzie

Titlul original: A Woman Of Passion

Traducerea: Dagmar Popescu

Editura: MIRON, 2017

Număr pagini: 355

Virginia Henley revine cu un roman istoric foarte detaliat în privinţa picanteriilor de la curtea Tudorilor.

Volumul 2.

   ,,Tînără Bess Hardwick ştie că singura ei cale de a evada din viaţa de privaţiuni pe care familia ei o duce, este să ajungă la curte şi să facă o căsătorie bună. Şi astfel frumoasa fată pleacă la Londra, şi ajunge la Curtea Tudorilor, locul unde sînt cei mai bogaţi, puternici şi ambiţioşi bărbaţi. Dar nici un bărbat nu este mai ambiţios şi mai periculos decît Prinţesa Elizabeth, cea care şi-o face pe Bess prietenă, confidentă şi mai apoi doamnă de onoare la strălucitoarea ei curte, atunci cînd ajunge regina…”

   Ei…cu aşa descriere din volumul 1 am fost foarte curioasă să descopăr ambiţiile frumoasei Bess, cea cu părul ca focul şi sâni de curtezană!

   O femeie puternică, care, deşi a avut patru soţi, le-a fost loială în felul ei. Cei şase copii din mariajul cu Rogue, o va face şi mai ambiţioasă. Să vedem ce se întâmplă mai departe cu destinul acestei puternice femei! Ambiţia ei? Să urce cât mai sus pe scara socială, iar dacă apare şi dragostea în planurile ei, cu atât mai bine!
Să începem cu începutul. Ştim că a provenit de la un conac de ţară, fără titlu, cu un tată mort, cu multe lipsuri. Ştim cine a fost primul soţ-Robert Barow, un paj din casă unde a lucrat Bess. Acesta i-a lăsat partea lui de moştenire, o treime din pământurile Barow.

   Viaţa desfrânată, strălucitoare, unde totul este posibil, o va aduce pe Bess înapoi la Londra, şi în braţele lui Rogue, William Cavendish, trezorier regal şi un bărbat căsătorit. Soarta le este favorabilă: soţia lui William moare, urmează perioada de doliu ce trebuie respectată, dar…

,,-Bess, ce se întâmplă?
O să am un copil, şopti ea.
Haide, îmbracă-te.
-De ce?
Mergem să ne căsătorim.
Nu mă mărit cu tine, Rogue Cavendish, chiar dacă ai fi ultimul bărbat de pe pământul ăsta! spuse Bess încăpăţânată.
O să faci cum am spus eu!
-Este miezul nopţii!, protestă ea.
-Şi ce legătură are asta cu noi? O să-l sculăm pe afurisitul ăla de popă şi o să-i dăm lui Frances o temă de bârfit. Ei, ai de gând să te îmbraci, sau te car jos în cămaşă de noapte?”

   Astfel, Bess a mai urcat o treaptă în rândul bogăţiilor din Londra. Căsnicia ei este frumoasă, îngrijorarea vine de la frământările politice de la curtea Tudorilor. Lordul protector Edward conduce Anglia, până ce moştenitorul de drept va mai creşte. Tomas Seymour (amantul secret a tinerei prinţese Elizabeth) fratele lordului protector, este însetat de a ajunge la putere. Se va căsători cu Catherine Parr, regina văduvă, şi va încerca să se răzvrătească, cerând el rolul de lord protector. Thomas va fi acuzat că ia mită, soţia sa a murit după ce a dat naştere unei fetiţe, aşa că lanţul în jurul gâtului său se strânge. Va fi arestat, iar prinţesa Elizabeth, nu va reuşi să îşi salveze iubitul, acesta va fi condamnat de către fratele său la butuc.

“Bess se opri, amintindu-şi cearta cumplită pe care au avut-o ea şi William. Pentru că el era membru al consiliului privat, ştia că protectorul nu aştepta decât ca Thomas Seymour să ridice un deget împotriva regelui şi a surorii lui regale, pentru a-l putea aresta pentru trădare. Bess îi promisese lui William că nu va sufla o vorba din ce-i spunea el, dar apoi a pornit-o călare, mâncând nori, la Hatfield, să o prevină pe Elizabeth.
Cavendish a fost nebun aflând că Bess i-a trădat încrederea, dar când ea l-a implorat să o ierte, împăcarea lor a fost atât de sălbatică, încât Bess a rămas din nou însărcinată.”

   Astfel se derulează căsnicia cu Rogue. Va avea loc pe rând, moartea tânărului rege, înscăunarea scorţoasei prinţese catolice, problemele apărute în urma acestul ultim eveniment sunt destul de grave. Rogue face parte din cei care confiscau pământurile şi averile bisericilor, abaţiilor catolice. Prinţesa Mary, acum regină, îi va face să plătească pe toţi cei care au supărat-o. Lui Rogue i se va imputa de-a lungul anilor lipsa de cinci mii de lire, o sumă astronomică, având în vedere că salariul său anual era de câteva lire. Banii au fost folosiţi pentru ridicarea palatului Catsworth de către Bess. Deşi era o femeie foarte pricepută în administrarea pământurilor Cavendish, mărirea familiei lor an de an, cheltuielile construcţiei, îi va face să se întrebe-cum va rezolva problema sumei impuse de regina Mary.

    Cavendish va avea două atacuri de inima, iar Bess va rămâne văduva la treizeci de ani, cu şase copii, şi cu o datorie imensă. Ce se va întâmplă? Prietenia sa cu prinţesa Elizabeth o va ajuta? Aceasta va deveni regină, în urma morţi reginei Mary.

   Bess va fi distrusă după moartea iubitului ei Rogue, nu mai are gând de căsătorie, deşi cererile vor curge din toate părţile! Va fi vânată, dar cel mai intens o va urmări Talbot, cel de al şaselea Conte de Shrewsbury, Guvernatorul General pentru Derbyshire. Pe lângă faptul că avea o imensă putere, era şi cel mai bogat om din regat. Acesta era căsătorit încă de la vârsta de treisprezece ani. Faptul că are soţie nu l-a oprit să o dorească pe “Vulpoaica” nume dat când cei doi s-au întâlnit prima dată la şaptesprezece ani. Bess era cu Elizabeth, iar Talbot era gol puşcă la scăldat. Încă de atunci Talbot era magnific, dar era rău de gură. De fiecare dată când avea ocazia, îi propunea lui Bess să devină a lui, sfârşind în a-şi arunca înjurii unul altuia. De data aceasta, Talbot va interveni pe lângă regină pentru a scade datoria lui Bess la o mie de lire.

   Îmi place mult de acest personaj, însă cu trecerea anilor o va dori şi mai mult pe Bess, iar ajutorul dat din umbră mă va face să îl respect. Bess va crede că William St. Loe a intervenit pe lângă regină pentru ea, nu se gândeşte că ar putea fi altcineva. Acesta era căpitanul gărzilor regale, un gentleman desăvârşit, un puritan. Împins de regină se va căsători cu Bess. Relaţia dintre cei doi este mai curând amiabilă, scânteia de pasiune fiind doar din partea lui Will. Va avea grijă de copiii Cavendish, o va respecta pe Bess, dar pe primul loc va fi regina Elizabeth. Cei doi soţi vor fi otrăviţi, Bess scapă fără consecinţe, dar Will va deveni impotent şi se va usca pe picioare. Soţia sa s-a retras din postura de damă de companie a reginei pentru a se ocupa de pământuri şi de copii. Deţinând unele informaţii confidenţiale Bess va fi întemniţată în Turn. Va sta şapte luni lungi, soţului fiindu-i frică să o viziteze. Salvarea vine de la nesuferitul de Talbot, care îi va face o vizită în temniţa din Turn.

“-Frumoasa mea Vulpoaică. Sîntem atât de asemănători. Noi dăruim tot şi luăm tot, în acelaşi timp.
Ochii ei aveau pleoapele grele de dorinţă.
-Este o potrivire aranjată şi în cer şi în iad, dar în clipa asta, niciunuia dintre noi nu-i pasă.
El era ca un vin prea puternic, pe care-l băuse cu lăcomie şi acum, intoxicată de tăria lui, i se făcea sete de mai mult. Se simţea ca hipnotizată la vederea trupului său suplu, vrăjită de mirosul lui bărbătesc şi nesătulă de gustul lui. Shrewsbury era totul numai bărbăţie-solicitant, dominant şi periculos-şi-i făcea să vibreze toate simţurile ei feminine.”

   După descătuşarea celor doi, vine vina, ea căsătorită, el însurat. Bess va fi eliberată, dar nu se va mai întâlni cu Talbot, deşi tânjeşte după pasiune, după împlinire trupească. William St. Loe va muri, lăsând toată averea lui Bess şi copiilor săi. Bess este din nou văduvă, dar nu orice văduvă, ci una bogată! Talbot va încerca să şi-o apropie pe Bess, dar aceasta refuză să îi devină amantă!
Va muri şi soţia lui Talbot. Va reuşi Bess cu originile ei umile să cucerească un conte? Va deveni contesa lui?Talbot va reuşi să şi-o facă amantă pe Bess? Sau regina Elizabeth o va căsători iarăşi cu alt bărbat?

   Mi-a plăcut mult de autoarea acestei cărţi. A creat personaje puternice, multe picanterii de la curtea Tudorilor, luptele neîntrerupte pentru putere, mezalianţele făcute între familiile nobile pentru copii încă mici, dar şi pasiunea şi iubirea dintre eroina noastră şi bărbaţii din viaţa ei, au dus la o lectură spumoasă a cărţii.

   Bess, un personaj feminin complex, cu o tărie de caracter puternică, ştiind de mică ce va vrea să facă. De la jurământul făcut pentru salvarea conacului Hardwick, la poziţia sa socială şi financiară, la siguranţa de a nu duce grijă zilei de mâine. A ştiut să îşi folosească atuurile sale feminine, mintea sclipitoare, şi a ştiut să îşi cultive prieteniile! O mamă minunată pentru copii săi, o soţie devotată crezului său, ea s-a impus ca o femeie puternică în vremurile tulburi ale istoriei.

   Nota mea pentru carte este 10. Recomand această poveste minunată, inspirată din viaţa reală a lui Bess Hardwick, prietenă cu Elizabeth Tudor, o prietenie ce durează până în momentul când prinţesa devine regina Elizabeth numită şi regina virgină. Interesele şi tronul sunt mai presus decât jurământul unor copile.

   Citiţi cartea şi veţi descoperi parcursul încoronării unei regine şi pasiunea, dar şi ambiţia unei femei ce vrea cu ardoare să îşi depăşească condiţia.

Cartea Pasiunea unei femei de Vrginia Henley a fost oferită pentru recenzie de către Editura Miron. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Miron. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, librărie.net 

Sursă foto: Pinterest.com

Ducele plăcerilor, de Elizabeth Hoyt-Seria Maiden Lane

   Elizabeth Hoyt este unul dintre cei mai bine vânduţi autori de historical romance. Ea scrie de asemenea şi contemporane sub numele de Julia Harper. Are nenumărate cărţi, iar cartea din seria Maiden Lane este superbă. E. Hoyt locuieşte acum în Illinois, împreună cu soţul şi cei doi copii.

   Seria Maiden Lane: 1. Dorinţe ascunse 2010-Lazarus Huntington şi Temperance Dews, 2. Plăceri vinovateHero Batten şi Griffin Remmington, 3. O pasiune imposibilă-2011-Silence Hollingbrook şi Mickey O’Connor, 4. Fantoma din St Giles -2012-Winter Makepeace şi Isabel Beckinhall, 5. Lordul întunericului-2013-Godric St. John şi Margaret Reading, 6. Ducele nopţii-Maximus Batten şi Artemis Greves, 7. Dragul meu necunoscut-2014-Apollo Greaves şi Lily Stump, 8. Bravul meu căpitan-2015-Phoebe Batten şi James Trevillion, 9. Cel mai tandru libertin-Eve Dinwppdy şi Axa Makepeace, 10. Ducele păcatului– Valentin Napier-Bridget Crumbs 2016, 11. Ducele plăcerilor-Hugh Fitzroy şi Alf 2016, 12.-Duke of Desire-2017.

   Curajos, îndrăzneţ, chipeş şi neîndurător, Hugh Fitzroy, duce de Kyle, este arma secretă a regelui, de fapt este şi bastard regal. Mama sa, o actriţa, l-a iubit pe rege, iar Hugh a fost recunoscut de către rege, el fiind crescut ca un viitor duce. Titlul, averile, au fost anume pentru el înfiinţate.

   Trimis în misiunea de a-i distruge pe notorii Lorzi ai Haosului, Hugh este prins într-o ambuscadă pe o alee dosnică din Londra. Salvarea vine din partea unui aliat la care nu se aştepta: un necunoscut mascat, dar care are trupul inconfundabil al unei femei.

,,Hugh Fitzroy, duce de Kyle, nu voia să moară în noaptea aceea, din trei motive foarte întemeiate.
Mai întâi, Kit, fiul lui cel mare-şi oficial, contele de Staffin-avea doar şapte ani. Era mult prea mic că să devină orfan şi să moştenească ducatul.
În al doilea rând, Peter, fiul lui cel mic, încă mai avea coşmaruri de pe urmă morţii mamei lui, cu doar cinci luni în urmă. Cum l-ar fi afectat moartea tatălui la atât de puţin timp după moartea mamei?
Şi în al treilea rând, Maiestatea Sa îl însărcinase de curând pe Hugh cu o treaba importantă: să nimicească Lorzii Haosului. În general, lui Hugh îi plăcea să-şi ducă treburile la bun sfârşit. Măcar pentru că la finalul zilei, rămânea cu un sentiment de împlinire.
Drăcia dracului.
În al patrulea rând, nu se mai culcase cu o femeie de mai bine de nouă luni şi, fir-ar să fie, era teribil de nedrept din partea sorţii să moară pe o asemenea secetă.”

   Se pare că avem un duce cu simţul responsabilităţi faţă de copii, cu simţul umorului în situaţii critice, dar şi cu o inimă de cuceritor. Alf, noua Fantomă din St.Giles îl sărută după ce au scăpat din ghearele morţii.

   Da, aţi auzit bine, Alf este îmbrăcat ca un băiat pe timpul zilei şi îşi câştigă traiul ca informator în mahalaua St.Giles. Încă de mică a fost abandonată în această mahala, iar protecţia lui Ned, un copil mai mare a ajutat-o să supravietuiască. Condiţia a fost să îşi ascundă adevărată înfăţişare de femeie.

    Noaptea este faimoasa Fantomă din St.Giles, un luptător mascat care sare în apărarea celor nedreptăţiţi. Dar, după ce îl salvează pe Hugh de la o moarte sigură, descoperă că a căzut fără scăpare în braţele tentaţiei.
De această dată firea de femeie din ea o împinge să îl sărute pe seducătorul duce.

“Oh, Kyle era un bărbat solid. Umeri laţi, picioare lungi. O gură care îi aminti că ea era femeie sub hainele bărbăteşti. El îşi pierduse pălăria şi peruca albă la un moment dat, în goana lui nebună, încercând să scape de tâlhari.’

   Încercând să descopere cine l-a vrut mort, Hugh îl angajează pe Alf. Acesta va fi rănit de către oamenii din banda “Gâtlejuri Sângerii”. Va fi cazat acasă la Hugh şi îngrijit, iar între timp ancheta împotriva Lorziilor Haosului continuă. Apar membrii morţi, aparent sub formă de sinucideri, dar se pare că cineva îi elimină. De ce? Cu ce scop?

   După cercetări se ajunge la concluzia că şi Katherine, fosta soţie infidelă, ar fi căzut pradă acestor lorzi. Acum, cei doi copii mici ai ducelui se chinuie cu, coşmaruri, crize de furie şi reţinere faţă de tatăl lor. Pentru a-şi vedea fii revenind la normal, ducele vrea să se căsătorească cu Lady Jordan, prietena Katherinei. Vrea ceva liniştit şi stabil, dar când va fi sărutat de către Alf, toate simţurile o iau razna. Va descoperi cine este Alf?
Se pare că vom asista la transformarea lui Alf în femeie, grea treaba! Cum va reacţiona ducele văzând-o? Vor reuşi cei doi să treacă peste conveninenţe? Cine este Fantoma din St.Giles? Va scapă cu viaţă Peter, fiul cel mic din mâna Lorzilor Haosului? Rămâne să descoperiţi singuri! Ţin să vă anunţ că este o carte incendiară;  scene fierbinţi, bună dispoziţie, acţiune din plin, intrigi şi jocuri de culise, secte şi criminali, ceea ce face din aceasta o carte pe care nu o poţi lasă din mâna!

 Nota este 10.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant 

%d bloggers like this: