Tags Posts tagged with "Igor Bergler"

Igor Bergler

Cea mai așteptată carte a anului 2017 este semnată de Igor Bergler și apare la Editura Litera!

   Testamentul lui Abraham, prequel al cărții care a doborât toate recordurile, Biblia pierdută, va fi lansată în luna octombrie a acestui an!
 
    După lungi negocieri, Testamentul lui Abraham, al doilea roman al lui Igor Bergler, autorul celei mai vândute cărți românești din ultimii 20 de ani, Biblia pierdută, cu peste 100 000 de exemplare vândute, va fi publicată de Editura Litera.
    
   Autorul revine în atenția cititorilor cu un roman și mai palpitant și surprinzător: conspirațiile sunt și mai teribile, misterele și mai adânci, secretele și mai întunecate, ritmul și mai amețitor.  Piesele de puzzle care o alcătuiesc, referințele culturale ascunse în plină vedere – de cele mai multe ori în cheie parodică – și inteligența diabolică a construcției fac din lectura ei o experiență absolut unică.

      Sinopsis

    “Ceea ce s-a pierdut ne-ar putea salva de ceea ce avem deja”

    Charles Baker, profesor la Princeton și fost șef de campanie al președintelui SUA, își descoperă asistentul ucis cu bestialitate în campusul universității. Pornind pe urma indiciilor lăsate de acesta, profesorul află că tânărul său colaborator descoperise un adevăr îngrozitor despre cel mai important președinte american, Abraham Lincoln. Un adevăr atât de exploziv, încât scoaterea sa la iveală ar putea schimba istoria Americii și a întregii lumi. Oare va reuși profesorul să îi oprească la timp pe cei care vor să ascundă acest secret chiar cu prețul a numeroase vieți? La capătul unui drum presărat cu pericole și cu răsturnări de situație neașteptate, Baker descoperă nu doar secretul lui Lincoln, ci și locul unde se află cea mai valoroasă comoară a omenirii.  

    De ce a abolit Lincoln sclavia? De ce a demisionat papa Ratzinger? Cum a ajuns Trump la putere? Unde a dispărut Biblioteca din Alexandria?
    Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care răspunde Testamentul lui Abraham.

   “Testamentul lui Abraham e un omagiu adus cărților, tuturor cărților, de la poemele lui Homer până la povestirile metafizice ale lui Borges, într-o lume tot mai sufocată de o cultură a imaginilor nesfârșite și goale de conținut care ne agresează în fiecare secundă. Nu numai că o imagine nu face cât o mie de cuvinte, după o expresie stupidă care se tot repetă papagalicește, ci, din contră, o mie de imagini nu fac cât o vorbă a lui Cervantes sau a lui Rabelais sau a lui Umberto Eco.” – Igor Bergler

   Trailerul cărții poate fi vizualizat aici, iar fanii pot afla noutăți în avanpremieră de pe pagina de Facebook a cărții și de pe site-ul autorului.

Cartea va putea fi precomandată începând cu 1 septembrie, iar de la 1 octombrie va fi disponibilă în librăriile din toată țara.

Prezentul comunicat este însoțit de coperta cărții în format 2D și 3D.

by -
6

Autori români-Editura RAO

 Igor Bergler-Biblia pierdută-recenzie

  Biblia pierduta de Igor Bergler-Editura RAO Trei crime macabre îi schimbă planurile profesorului Baker de la Universitatea Princeton aflat la Sighişoara pentru o conferinţă de istorie. Cea mai controversată figură a Europei de Est, Vlad Ţepeş, a finanţat un proiect ambiţios care avea sa schimbe faţa întregii lumi.
   Proiectul: multiplicarea unui mesaj menit a fi descifrat doar de anumiţi iniţiaţi. În 1455 codul este ascuns în prima lucrare tipărită vreodată:  Biblia B42 cunoscută şi ca Biblia lui Gutenberg.
   O adevărată odisee cuturală care îmbină desăvârşit momente de umor fin, episoade de suspans autentic, mesaje ascunse şi coduri secrete minuţios construite, cartea eveniment a anului captivează de la prima propoziţie şi oferă o experienţă literară de neegalat.

Leo Butnaru-Ruleta Românească

  Sub aspect tematic, ideatic şi structural, povestirile din Ruleta românească ţin de un amplu registru narativ, realiste sau misterioase, din lumea noastră sau din lumi posibile. E aici o ingenioasă explorare de universuri afective în diverse şi imprevizibile metamorfoze de o sugestivitate memorabilă. E o concomitenţă (şi interacţiune) a cercetării şi intuiţiei, a veridicului şi inefabilului, prin care naraţiunile te captivează, precum menţiona cu ceva timp în urmă revista România literară: “Foarte atrăgătoare sunt ultrascurtele povestiri ale lui Leo Butnaru… Au ritm, culoare şi, pe alocuri, un umor irezistibil, combinaţie de insuşiri care constituie un adevărat cocktail Molotov în lupta pentru cucerirea cititorului”.

Ciprian Enea-Jurnalul unui călător boemCiprian-Enea-Jurnalul-unui-calator-boem-buzunar

    Privind mumia lui Mao din mausoleul omonim aflat în mijlocul pieţei Tiananmen din Beijing, Ciprian află de la ghidul său că temutul lider comunist s-a iubit cu peste 3500 de femei. Conform filosofiei taoiste, aceasta era calea pentru a obţine nemurirea. Ulterior, autorul realizează că aproape toţi oamenii puternici au încercat să-şi găsească propria piatră filosofală făcând amor cu cât mai multe partenere.
   Hotărât să-şi învingă demonii personali şi frica de ireversibilitatea timpului, Enea porneşte într-o călătorie prin 100 de ţări, care durează şase ani. În fiecare dintre ele se familiarizează cu farmecele
localnicelor, dar şi cu peisajele, edificiile, gastronomia şi tradiţiile specifice.
   O carte savuroasă, despre lucrurile la care fiecare dintre noi visează, dar pe care puţini îndrăznesc să le pună în practică!

Profesorul de fericireciprian-enea-profesorul-de-fericire

  “Pe când mă aflam pe marginea prăpastiei financiare şi existenţiale, după ce s-a mai liniştit mahmureala, mi-am făcut o listă de priorităţi.
   Lista marilor dorinţe, zece la număr, cu lucrurile pe care îmi doream să le trăiesc şi să le degust cu adevărat în viaţă. Pe prima poziţie am trecut: Vreau să fiu liber, să nu am niciodată şefi în viaţa mea, să muncesc doar atât cât cred de cuviinţă şi să nu fac niciun compromis inacceptabil de dragul banilor. Pe poziţia a doua trona maiestuos: Vreau să călătoresc, să mă bucur de lumea din jurul meu. Nici cu poziţia a treia nu m-am lăsat mai prejos : Vreau să scriu cărţi prin care să le vorbesc oamenilor şi să-i ajut pe aceştia să fie mai buni, mai puternici, mai fericiţi, mai puţin singuri. Apoi au urmat fraze precum:
   Vreau să am timp să citesc, să degust vinuri şi să fiu lipsit de griji materiale. Vreau să fac un milion de euro călătorind.”

Ion Vera-Control alt delete, weekend cu mamacontrol-alt-delete-weekend-cu-mama

Jurnalul lui Cris. Citeşte ce nu s-a spus în film.

   În urmă cu 15 ani, Luiza a plecat în Spania, lăsând-o pe Cristina, fetiţă ei în vârstă de trei ani, în grijă rudelor. Revenită în ţară, femeia descoperă adevăruri şocante, de care a fost ţinută la distanţă: fiica ei a fugit de acasă, e dependenţă de droguri şi are o fetiţă de doi ani pe care a lăsat-o în grijă unui orfelinat. Măcinată de vinovăţie, Luiza încearcă să o salveze pe Cristina şi să-şi răscumpere astfel greşelile din tinereţe. Are la dispoziţie… un weekend.

Adrian Onciu
1.Templul Negru-recenzieTemplul negru-Adrian Onciu

Un document exploziv…
O dispariţie misterioasă…
Un secret vechi de mai bine de un secol…
Un intrus în sferele oculte ale Puterii zguduie din temelii o megaconspiraţie.
Protocoalele Înţelepţilor Sionului…
Noua Ordine Mondială…
Templul Negru…
Cineva trebuie să meargă până la capăt. Cineva trebuie să afle adevărul.
Oare va reuşi?

    După debutul cu “Cercul Kagan” şi “Afacerea Alzira”, publicate la aceeaşi editură, Adrian Onciu se reconfirmă ca un excelent autor de thriller-uri cu acest nou volum. Scenariul inteligent şi imaginativ ne poartă de-a lungul Europei şi al unei conspiraţii de peste o sută de ani, fiind scris în stilul deja consacrat al autorului – rapid şi concentrat, fără zorzoane stilistice inutile, însă proaspăt şi plastic la nivelul imaginilor şi formulelor. Uneori, într-un gen apropiat celui al romanului de spionaj, ai senzaţia că John Le Carre a pus seminţe şi în pământul nostru. – LIVIU ANTONESEI

2. Afacerea AlziraAdrian-Onciu-Afacerea-Alzira

   Preconizata aderare a Turciei la Uniunea Europeană stârneşte vii controverse. Unii ar vrea să o împiedice cu orice preţ. Dar cine şi, mai ales, de ce? Iată numai două dintre întrebările la care cititorul va trebui să răspundă pentru a-i descoperi înainte de final pe autorii unor crime ce provoacă panică în cancelariile europene şi la Casa Albă. O urmărire captivantă între agenţii secreţi din mai multe ţări şi suspecţii de serviciu, cu răsturnări de situaţie şi cu un deznodământ surprinzător. Pe scurt, un roman pe gustul iubitorilor de adrenalină.
    Cel de-al doilea thriller al lui Adrian Onciu este la fel de palpitant ca şi Cercul Kagan, volumul său de debut. O acţiune trepidantă care se mişcă de la Bruxelles la Ankara şi de acolo peste Ocean, cele mai importante servicii secrete ale lumii implicate într-o cursă contra cronometru pentru salvarea parlamentarilor europeni, care cad victimă după victimă, ca să nu mai vorbesc despre ataşantele sale poveşti de dragoste. Şi încă n-am spus aproape nimic despre secretele acestei cărţi cu acţiune turbionară, cu rapide schimbări de planuri, care te ţine cu sufletul la gură de la prima la ultima pagină. Şi, peste toate, o carte excelent scrisă. Afacerea Alzira confirmă apariţia unui maestru al thrillerului românesc. LIVIU ANTONESEI, scriitor

3. Cazul KaganAdrian-Onciu-Cercul-kagan

   Un debut fulminant al unui maestru al suspansului adversarii globalizării şi ai celorlalte directive ale noii ordini mondiale sunt vânaţi şi urmăriţi peste tot. Şapte ofiţeri de informaţii şi generali de armata din UE şi SUA, reuniţi în aripa conspirativă a grupului Steigenberger, devin, la rândul lor, ţinte pentru un agent mi6 care nu mai are nimic de pierdut. “O trama poliţistă densă pe fondul înaltei politici internaţionale, conspiraţii, asasinate, servicii secrete, ziarişti care-şi bagă nasul unde n-ar trebui “pe scurt, Cercul Kagan de Adrian Onciu, primul thriller românesc care-şi merită numele şi care poate stă în preajma marilor maeştri ai genului. Nu vorbesc în necunoştinţă de cauza, ci că un ins care, de la John le Carre la Dan Brown, a citit cam toate cărţile genului.
   Un roman bine scris, într-un ritm care-ţi taie respiraţia.

Dumitru Popescudumitru-popescu-singuratatea-marilor
1. Singurătatea mărilor

„– Manuela, ce rămâne despuiat şi părăsit ori încotro am lua-o, oricât am rătăci între punctele cardinale? Luciul mărilor şi al oceanelor.
Pustia apei, care e cea mai tristă, în infinita şi inutila ei seninătate. Ea rămâne mediul planetar etern nelocuit de om. Cu această goliciune lichidă mă asemui eu. Cu singurătatea mărilor. Unde nu vezi nimic altceva decât mutele drapele ale solitudinii fâlfâind în nemărginire.”

2. Cândva după izgonirea din paradis

   Cândva, după izgonirea din Paradis…, ultimul roman al scriitorului Dumitru Popescu, abordează o temă bine-cunoscută – iubirea -, însă dintr-o perspectivă originală, dată de vârstă protagoniştilor, aflaţi la vârsta senectutii. Vichi şi Stere sunt doi eroi atipici, care refuză să accepte ideea atât de înrădăcinată ca viaţa în toată plenitudinea ei nu poate fi trăită decât în tinereţe şi la maturitate, iar bătrâneţea nu reprezintă decât o cădere în resemnare, în aşteptarea inevitabilului sfârşit.
   Cu o acuitate deosebită a observaţiei şi un simţ al limbii desăvârşit, făcând dovada unei cunoaşteri depline a celor mai fine nuanţe ale sufletului omenesc şi apelând la un condei care demonstrează cizelarea îndelungată în lumea scrisului, Dumitru Popescu aduce cititorilor speranţa – speranţa ca fiecare dintre noi poate găsi bucuria de a trăi profund până în ultima clipă.

Andrei Ruse–Soniandrei-ruse-soni

  Povestea Soniei, o tânără de douăzeci şi şase de ani care află că are cancer la stomac şi numai o jumătate de an de trăit, ne conduce către înţelegerea sensului şi a libertăţii omului într-o societate urbană tot mai agitată, lipsită de sentimente şi plină de artificial. Dincolo de ritmul de cavalcadă nebunească spre moarte şi de bravada dureroasă, perfect justificată de circumstanţe, Soni are puritate şi un romantism cu care tinerii vor rezona întotdeauna. Deoarece, după cum afirma personajul principal, “nu e nimic aici în afara dorinţei noastre de a muri cât mai târziu posibil”.
Multe întrebări incomode, mult sex, multe droguri, într-un roman contemporan despre decădere şi iluminare.

aurelian-silvestru-cel-ratacitAurelian Silvestru-Cel rătăcit

   Volumul “Cel rătăcit” al scriitorului şi eruditului psiholog Aurelian Silvestru, înainte de a fi un roman de aventuri, o poveste de dragoste, o “arenă” a emulaţiilor intelectuale rafinate, este un sondaj analitic al existenţei basarabene postsovietice, având în centru Omul, Credinţa, Biserica, relaţia Biserică-Politică-Putere şi fiind o pledoarie pentru Bine, Adevăr, Demnitate: “Nu-L supăra pe Dumnezeu. Lumea este imperfectă. Contează, însă, nu cum o găseşti când vii, ci cum o laşi când pleci… Încearcă să laşi în urma ta lucrurile un pic mai bune decât le-ai găsit! Şi nu uita că Binele şi Adevărul au fost şi trebuie să rămână împreună…”

Stelian Ţurlea
trei-femei1. Trei femei

 Trei femei, trei generaţii – bunica, mama şi fiica. Ele îşi spun pe rând povestea, lecţia de viaţă, fiecare dintre ele purtând pe umeri povara trecutului celei dinainte. Destinul lor acoperă perioada postbelică şi de instaurare a comunismului, până după revoluţia din 1989 şi anii recenţi.

2. Carol I (cu Ion Bulei)

   Valorificarea ultimelor cercetări în materie şi numeroasele fotografii de epocă dau o valoare documentară deosebită acestei cărţi-album.
    Există un Carol I al memoriei noastre şi un Carol I al istoriei reale?
   Şi, dacă există cele două imagini, nu se întrepătrund? Sunt întrebări la care încearcă să răspundă cartea de faţă. Există un Carol al scenariului unui film cu care autorul lui se confundă, mutând imaginea din film peste cea reală, de la care iniţial pleacă, dar pe care aparent o pierde mereu şi, de-adevăratelea, o regăseşte mereu. Celălalt Carol, al istoricului, nu e diferit de primul. E doar mai cu picioarele pe pământ.
Are mişcări ştiute. Îşi face doar

3. Fire & Ice-Cronica Dragonilor

  Fire & Ice este primul film de televiziune cu efecte speciale si CGI produs pentru PRO TV de MediaPro Pictures, realizat de o echipa de productie valoroasa. Regizor: Pitof – Catwoman, producator, coscenarist: Angela Mancuso – Battlestar Galactica, efecte speciale: Evan Jacobs – Titanic, Armaghedon.

Olimpian Ungherea-Sayonaraolimpian-ungherea-sayonara-confesiunile-unui-criminalist

   “Reputatul prozator Olimpian Ungherea, un maestru al suspansului, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a debutat editorial în anul 1967. A publicat peste 1000 de povestiri poliţiste, inspirate – în mare parte – din sfera crimei organizate.
   Verbul scriitorului Olimpian Ungherea este exploziv, capacitându-ne integral încă de la primele rânduri citite, proiectându-ne într-un univers violent, policromatic şi tragic.
    Prezentul volum “Sayonara” ne deschide o perspectivă fascinantă asupra lumii contemporane româneşti, o lume convulsivă, rotitoare şi instabilă, asemenea unui destin de nisipuri mişcătoare.” Oreste Teodorescu

Eugen-Ovidiu-Chirovici-A-DOUA-MOARTEEugen Ovidiu Chirovici
A doua moarte

    Deşi aduce la viaţă o epocă tulbure în istoria Europei, în care intrigile, tortura şi intimidarea sunt metodele uzuale prin care potentaţii îşi ating scopurile, volumul lui E.O. Chirovici se încheie într-o notă plină de sensibilitate. Nefericirea omului, moartea sufletului său, este pedeapsa pentru că uită un adevăr vechi de când lumea, enunţat şi de cartea de căpătâi a umanităţii: “Iar dacă dragoste nu am, nimic nu sunt”. Cartea scoate la lumină un aşa-numit manuscris din Dummstein, menit să evoce credinţele care formau paradigma mentală a spaţiului european medieval, când, în numele Bisericii şi sub influenţa superstiţiilor, se desfăşura o adevărată vânătoare de vrăjitoare. Sunt dezvăluite, de asemenea, ritualurile de iniţiere ale inchizitorului, care, în exercitarea oficiului cu care a fost învestit, nu apare, aşa cum îl înfăţişează imaginarul colectiv, sub masca torţionarului sadic, ci dă la iveală o latură neaşteptată a sufletului său.

Eugen-Ovidiu-Chirovici-Suflete-la-pret-redusSuflete la preţ redus

   Un roman dificil de încadrat chiar şi în canoanele postmodernismului, o adevărată feerie a lecturii. Cititorul poate râde în hohote urmărind aventurile bahice ale groparului Iosef Kalman şi poate lăcrima alături de Maria Mireasa, cea care vorbeşte la telefon cu Dumnezeu. Aceste personaje, cărora li se adaugă malagambistul cumpărător de suflete, poetul realist Deceneu Movilă, prim-secretarul Ion-Ivan pentru prieteni – Stacanov, prostituata Varvara Cocoş zisă “Bibica”, îşi găsesc cu greu precedente în literatura română. Amintesc parcă de eroii lui Ilf şi Petrov sau de ai lui Steinbeck din Cartierul Tortilla. Eugen Ovidiu Chirovici construieşte cu un umor irezistibil o frescă barocă a comunismului redus la esenţa sa cea mai absurdă: împieliţatul, societatea anonimă ce-şi propune să cumpere suflete la preţ redus.

La broasca leşinată

   La Broasca Leşinată este romanul unei generaţii născute între două lumi, sclipitoare prin umor şi prin miza profund umană. Construite după modelul antieroilor, personajele cărţii trec prin aventuri fabuloase, într-un spaţiu care devine mitic şi transcende geografia micului oraş ardelenesc, Făgăraşul, care este şi locul de naştere al autorului. Radu, Bulina sau Calu

Puterea

   Cine conduce lumea? O intrebare la care de-a lungul istoriei au încercat sa răspunda teologi, politologi, economişti sau adepţi ai teoriei conspiraţiei. Cartea de faţa propune un unghi inedit de abordare a chestiunii de mai sus: o analiză rece şi pertinentă a evoluţiei PUTERII de-a lungul timpului, pe toate cele trei paliere ale acesteia, militară, economică şi simbolică. De la Sumerul antic la Statele Unite ale Americii angajate in razboiul din Irak, de la prima monedă batută în Ligia anului 600 i.Hr. la mecanismele crizei contemporane, de la opricinika creată de Ivan cel Groaznic la serviciile moderne de informaţii, parcurgem odată cu paginile lucrării de faţă un tablou halucinant uneori al naşterii puterii, al coliziunilor între cele trei forme ale acesteia şi al modului în care au evoluat in timp. Şi mai ales, încercă să întrezarească mutaţiile pe care viitorul le prefigureză deja printre actorii puterii.
    O carte care te ajută să vezi şi să inţelegi mult mai limpede lumea în care traieşti.

Labyrinth.comEugen-Ovidiu-Chirovici-Labyrinth.com_

   Ştii cine eşti. Ai în jurul tău o mulţime de lucruri care îţi împrospătează mereu memoria: nume, obiecte familiare, drumuri pe care pleci şi vii, fotografii, rude şi prieteni. Sunt melodii care îţi aduc aminte de fata pe care ai însoţit-o la balul de absolvire a liceului sau de petrecerea la care, poate, ţi-ai cunoscut perechea. Ai un trecut, îţi trăieşti prezentul şi îţi imaginezi – şi, de ce nu?, îţi planifici – viitorul. Ai credinţe şi certitudini, ai experienţe, şi îndoieli, şi temeri: ai străbătut sute de străzi, ai cunoscut mii de oameni, ai rostit milioane de cuvinte. Există un loc în care te-ai născut şi părinţi care ţi-au dat viaţă. Şi ei au nume şi trecut. Iar toate acestea pot să dispară într-o clipită.
   Poate că nu ai ştiut niciodată, de fapt, cine eşti.
   Vrei să ştii?! Poţi suporta durerea celui mai anevoios drum din lume?!
   Nu este nevoie decât de un clic. Doar trăim – nu-i aşa? – în Lumea WWW.
   Şi bine ai venit în Labyrinth.com. Nimic nu va mai fi la fel.
  Labyrint.com este un roman surprinzător şi plin de neprevăzut, despre Tarot, ocultism, influenţă astrală, ambientat în zilele noastre, cu un protagonist parcă scos din tragediile antice.

Voodoo-recenzieEugen-Ovidiu-Chirovici-Voodoo

   Pe aeroportul JFK din New York City, o femeie din Haiti este ucisă în urma unei altercaţii cu agenţii de pază, iar soţul acesteia dispare fără urmă, în mod inexplicabil.
   Cazul este muşamalizat de NYPD, dar cei aproape treizeci de martori ai acestei drame devin, unul dupa celălalt, victimele unor accidente stranii şi atroce.
   Un detectiv particular din Brooklyn, Drew Sanders, cavaler modern care a înlocuit armura strălucitoare cu haina de piele şi pantalonii din doc, încearcă să dea de capătul şirului acestei drame încâlcite şi, în final, să o salveze pe prinţesa aflată în primejdie.
   O poveste care te ţine cu sufletul la gură de la prima până la ultima pagină, care îmbină tensiunea acţiunii cu o scriitură de maestru al suspansului. Figura lui Drew Sanders, dur şi sensibil în acelaşi timp, plin de umor dar la fel de iute în mânuirea armei ca Jesse James, vine să se adauge cu succes unor caractere celebre ale literaturii de senzaţie a ultimelor decenii, de la Father Brown al lui Chesterton la Philip Marlowe a lui Chandler.
   Prin ochii lui Sanders, plecat în căutarea soţului femeii ucise (cel bănuit a fi autorul cumplitelor omoruri), intrăm în lumea ocultă a practicilor voodoo, de la New York până la Port-au-Prince şi de la New Orleans până la Chicago. O documentare uluitoare despre această religie care are în lume zeci de milioane de adepţi face ca fiecare detaliu sau situaţie din carte să fie nu doar suprinzătoare, ci şi extrem de credibilă. De fapt, romanul este o suprinzătoare sinteză între două specii literare de obicei distincte: policier şi fantasy.
   Iar ca în orice thriller de clasă, finalul îţi taie respiraţia şi te face să regreţi că te desparţi de personajul principal. Cel care spune că “sunt unele seri când regreţi că nu ţi-ai cumpărat o pisică” sau că “toamna, Brooklyn e la fel de frumos ca o sticlă goală de whisky într-o seară în care te-a părăsit iubita”.

Pulbere Neagră

   Pentru unii locuitori din Creedence Creek, Ilinois, 1955 a rămas ca Anu’ Ăla În Care Charlie a Lu’ Tyrence A Dispărut Fără Urmă La Doar Treişpe Ani (…
    Pentru mine a fost anul în care mi-am pierdut cel mai bun prieten şi-am aflat că diavolul există.

   Dacă faci abstracţie de numele autorului, poţi jura că romanul aparţine unui scriitor american. Şi nu oricărui scriitor de peste Ocean, ci unuia din stirpea lui Raymond Chandler sau Dashiell Hammett(… –George Arion, Jurnalul Naţional

Hoodoo Creeck

  “Pe autorii români capabili să dozeze cu atâta iscusinţă ingredientele de succes ale unui asemenea tip de literatură îi numeri pe degetele unei singure mâini.” George Arion

  “Un roman tăios şi strălucitor ca o lamă de oţel.” Dafin Mureşeanu

-Cine a ucis-o pe Nora Jones (r)

   “Superb mai scrie Eugen Ovidiu Chirovici! Mai rar în ziua de azi scriitori atât de atenţi la stil.” George Arion

   “O irezistibilă combinaţie de suspans şi umor, rar întâlnită într-o singură carte.” Dafin Mureşeanu

   “Sper să vă distraţi la fel de mult citind această carte, măcar pe cât m-am distrat eu scriind-o.” Eugen Ovidiu Chirovici

Eugen-Ovidiu-Chirovici-SanitariumSanitarium. Locul în care nimic nu este ce pare a fi-recenzie

   David Eagan, fost ziarist de succes din Chicago, este angajat de fundaţia L.S. Hope să scrie monografia unui spital de psihiatrie din Missouri, cunoscut în zonă sub numele de Sanitarium. El soseşte acolo
însoţit de soţia lui, Amy, desfigurată în urmă cu trei ani, într-un accident, şi este cazat în casa fostului director al spitalului, Robert Coen, despre care află că se sinucisese cu puţin timp în urmă.
   Asistenta-şefă, Sandra Wilson, pare să fie nu doar adevărata stăpâna a locului, dar şi păzitoarea unor taine ale familiei Hope ale căror origini se află adânc în trecut şi pe care David încearcă, treptat, să le aducă la lumină. Pe masură ce ancheta lui înaintează, personalul devine tot mai ostil, au loc întâmplari stranii, iar secretul care pare să fie îngropat în Sanitarium devine tot mai tenebros şi mai periculos pentru David şi Amy.

O amintire de la Paris

   James Cobb – un celebru psihiatru newyorkez – este angajat de un milionar în vârstă pentru a-l ajta prin metoda hipnozei să elucideze misterul unei crime petrecute la Paris în urmă cu treizeci de ani.
   “Şedea în mijlocul propriei bunăstări cu aerul unui chiriaş stingher, căruia îi plăcea ceea ce vedea, însă ştia în acelaşi timp că nimic nu-i aparţine cu adevărat.(… Fiecare gest, fiecare privire şi fiecare cuvânt păreau studiate, făcându-te să te întrebi dacă nu cumva ceea ce vedeai nu era decât o mască şlefuită cu migală în timp, în spatele căreia se ascundea un necunoscut imprevizibil, ca toţi marii timizi.”

   Sursa Editura RAO

Biblia pierdută de Igor Bergler

Editura RAO
Număr pagini: 554
Anul apariţiei: 2015

R E C E N Z I E

Trebuie să recunosc, mi-am dorit să citesc „Biblia pierdută”, romanul lui Igor Bergler, încă de anul trecut. Se mediatiza foarte mult în media, la fel cum s-a întâmplat și în cazul apariției celebrului roman „Codul lui DaVinci”. E una dintre acele cărți foarte bine promovată. Odată lansată ideea că „e una dintre acele cărți care îți schimbă total perspectiva asupra a ceea ce știai până acum” despre elemente și simboluri religioase, e inevitabil ca cititorilor să nu li se instaleze o curiozitate care, inevitabil, se va sfârși prin cumpărarea și citirea cărții.

La numeroasele conferințe și lansări, autorul, Igor Bergler recunoaște că printre scopurile sale se numără și acela de a frapa publicul american și de a-l cuceri prin complexitatea aurei de mister, prin tema sub care se ascund mii de simboluri și de coduri… elemente deocamdată trendy în materie de literatură actuală. Dar, înainte de a fascina piața americană, Igor Bergler își propune să ne cucerească pe noi, cititorii români… noi, cei net superiori pieței americane în materie de literatură, fapt dovedit științific.

Personal, de când am aflat de apariția ei, mi-am dorit-o foarte mult. Voiam să văd dacă, într-adevăr, poate să dărâme mituri foarte bine instalate la mine în minte, eram curioasă să văd ce se va schimba în percepția mea după citirea sa. Mă așteptam să am de-a face cu o carte stufoasă, care să abunde în date și în relatări preluate din cărți vechi, concluzii ale studiilor recente efectuate de cercetători asupra unor documente foarte vechi, cu mare relevanță în domeniul istoriei religiilor. Cu alte cuvinte, credeam că o să citesc o carte destul de dificilă… și mă așteptam chiar și la un limbaj complex.

Chiar de la primele rânduri, am intrat parcă într-un vârtej al acțiunii, eram spectatoare la un cinematograf 4D, iar filmul era un thriller cu aspecte horror, de unde și coșmarul pe care l-am avut în prima noapte de când începusem cartea; parcă eram pe una din străduțele înguste, pavate, din Sighișoara și mă urmărea un fel de Terminator care credea că Biblia e la mine.

Ok, revenind la carte… la cea mai bună carte despre conspirații din ultimii ani, cea plină de secrete, care relatează acțiuni ale unor organizații ample, dar secrete, cu ramificații peste tot în lume, dar mai ales aici, în țara noastră, unde pentru restul lumii s-a născut Dracula, iar pentru noi, băștinașii, s-a născut doar mitul unui voievod la fel de aprig precum alți voievozi din istorie… doar că el a avut privilegiul să fie caracterizat de scribi ca fiind sângeros ca un drac… de unde și numele ulterior de „Dracula”.

Personajul principal este, evident o carte… una celebră, dar plină de mister, de controverse, o carte pe care unii o vor publicată în varianta inițială, alții o vor ascunsă… în timp ce altora le-ar conveni să se facă publice doar anumite fragmente. Întreaga acțiune se bazează pe intrigi, pe secrete care se dezvăluie după acțiuni care te lasă cu sufletul la gură, cu răsturnări de situații, cu adevăruri ascunse de însuși Dracula în Biblia lui Gutenberg… adevăruri pe care speră să le scoată la iveală mai mult sau mai puțin voit. Charles Baker pe numele său, profesorul celebru pentru cerectările sale istorice și pentru studiile sale, vine în România pentru a lua parte la o conferință, aceasta fiind și expunerea acțiunii. De aici, lucrurile se complică… pentru că sub pretextul acestei întruniri, izbucnește, de fapt, o complexă și stresantă acțiune.

Unele voci s-au grăbit să dea un crunt verdict: „cartea seamănă leit cu cea a lui Dan Brown”. Eu am citit „Codul lui DaVinci”. Îmi amintesc că nu am dat randament la serviciu două zile din cauza lui, dar n-am avut încă șansa să-i reproșez asta. Părerea mea e că cei doi scriitori abordează subiecte relativ comune, însă perspectiva scriitorului român e mult mai originală.

Fiecare pagină a lui Bergler e parte a unui proces în care suspansul crește din ce în ce mai mult. Ca cititor, deși înainte să te apuci de carte, aveai anumite așteptări, le uiți inevitabil, pentru că intri ca într-un soi de blender și n-ai buton de „Exit” decât la final… când, de altfel, ți se permite să și respiri. De altfel, chiar și Dracula, citind cartea, ar fi făcut, cu siguranță, sudori pe frunte din cauza stresului.

Ce face presiunea atât de puternică? Ei bine, faptul că Bergler face ca elemente din realitate să fuzioneze atât de fin și imperceptibil aproape, cu cele din ficțiune. În vârtejul acțiunii, (blender-ul la viteză mare, de care v-am spus mai sus), devii incapabil să mai faci diferența între elementele reale și cele fictive… chiar și pentru noi, românii, cei care am învățat la istorie, am citit și suntem la curent cu anumite date istorice. Nu reușim să ținem seama de ele, suntem prea captivați de acțiune. Dacă pentru noi e așa… îmi dau seama că Igor Bergler a cucerit deja piața americană și nu numai.

„Biblia lui Gutenberg” este prima carte tipărită. Și asta nu e tot. Faptul că e tipărită – se pare – din banii lui Vlad Țepeș, e un lucru mare… e intriga de la care s-a dezvoltat întreaga acțiune.

Revenind la acțiune, sosit la o simplă conferință cu temă istorică, acest Baker… Charles Baker, ia contact brusc cu o realitate care nu-i este tocmai confortabilă, așa că, planurile sale bine creionate, sunt ruinate de trei crime descrise de autor astfel încât cititorul va avea, inevitabil, coșmaruri. Există un mesaj descifrabil doar de persoane inițiate, însă acesta nu poate fi descifrat decât dezlegând un cod ascuns… extrem de bine ascuns încă din 1455, în Biblia lui Gutenberg.

Momentele de umor fin sunt prezente și ele, dar nu diminuează cu nimic suspansul, ci oferă numai un moment de respiro, un fel de liniște dinaintea furtunei… pentru că apoi, se reia ritmul amețitor al acțiunii.

Ce e fascinant, este că citindu-l pe Bergler, călătorești de la Praga la Londra, la Washington, Bologna… cu pornire de la Sighișoara, ca într-un joc, unde din fiecare loc obții, evident, după ce treci prin momente intense, câte o piesă esențială dintr-un puzzle. Intuiești, din cum decurge acțiunea, că finalul ce s-a creionat în mintea ta, nu va fi acela pe care-l vei descoperi în ultimile pagini… dar, inevitabil, vrei să descoperi ce va fi…

Ce impresie mi-a făcut cartea? Pentru mine, „Biblia lui Bergler” nu e doar o carte, e o carte-film, extrem de bine construită. Destul de voluminoasă, cartea e structurată în cinci părți, fiecare fiind compusă, la rândul său, din capitole destul de scurte, care îți permit să respiri, dar nu se încheie cu certitudini, te lasă mereu cu curiozitatea de a ști ce se va întâmpla în continuare.

Igor Bergler a intuit tendința actuală în literatură, a intuit dorințele cititorului de astăzi: acelea de a citi lucruri frapante, de a fi puși în fața unor acțiuni care să fascineze, chiar dacă subiectul este unul folosit și de alți scriitori. De fapt, măiestria unui adevărat scriitor constă tocmai în a reuși să captivezi cititorul abordând un subiect deja folosit, însă făcând asta dintr-o altă perspectivă, care să pună elemente uzate de-a lungul istoriei literaturii (coduri, simboluri etc) într-o altă lumină… una de care cititorul să fie captivat… iar Igor Bergler a reușit asta!

Autor: Rodica Puşcaşu

_SSD3207Biblia pierdută” a înregistrat 10.000 de precomenzi, un record absolut pentru piaţa de carte din România

Romanul va fi prezent în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Frankfurt

Biblia pierdută”, romanul lui Igor Bergler, şi una dintre cele mai aşteptate cărţii ale anului 2015, va putea fi cumpărată începând de mâine, 1 octombrie, în librăriile din toată ţara.

_SSD3466Prezent la conferinţa de presă care a marcat lansarea, Igor Bergler, autorul volumului, a mărturisit că: „Am scris această carte cu gândul de a cuceri piaţa americană. Dar orice cucerire începe cu o victorie pe piaţa locală. În mod surprinzător pe aceasta am obţinut-o deja, deşi cartea va ajunge abia la 1 octombrie in librarii”.

_SSD3374La rândul lui, Ovidiu Enculescu, directorul general al Grupului Editorial Rao, completează: „Pe plan local succesul romanului lui Igor Bergler face deja istorie cu cele 10.000 de precomenzi ale sale, o cifră record pentru România, dar şi prin campania sa de marketing, o premieră pentru piaţa de carte de la noi. «Biblia pierdută» are toate ingredintele să devină un adevărat bestseller internaţional. Cartea este deja tradusă în engleză, (traducătoarea) Jean Harris pregătind versiunea pentru piața americană, urmând ca romanul să fie prezentat la Târgul de Carte de la Frankfurt”.

Cartea “Biblia piedută” are, în acest moment, 10.000 de precomenzi, cifra_SSD3268 reprezentând un record pentru piaţa de carte românească, în condiţiile în care, în ţara noastră, o carte devine bestseller dacă se vinde, în medie, în 5.000 de exemplare pe parcursul unui an sau doi. Romanul lui Igor Bergler beneficiază de o campanie de marketing fără precedent în România, pagina de Facebook a trecut de 12.000 de fani în numai patru luni de la lansare, iar cele două trailere ale cărţii au adunat şi ele aproape 40.000 de vizualizări.

În cele mai importante librării din România şi din ţară, romanul va beneficia de standuri individuale, iar la târgul de carte “Gaudeamus” din acest an romanul va fi, de asemenea, extrem de bine reprezentat.

www.bibliapierduta.ro

www.facebook.com/bibliapierduta

www.rao.ro

www.youtube.com/watch?v=DTl6dZdYTtU

Biblia pierduta (1)Biblia pierdută”, cea mai aşteptată carte a anului, va intra în librării din 1 octombrie

Aceasta ar putea să fie o poveste adevărată. Cea mai mare parte a ei este, cu siguranţă. Dacă ar fi fost adevărată în totalitate, unele nume ar fi fost schimbate pentru protejarea protagoniştilor şi a vieţii şi a siguranţei famiilor lor”, aşa îşi începe Igor Bergler romanul „Biblia pierdută”, volum ce a stabilit deja un record de precomenzi pentru piaţa de carte din România – aproape 10.000 de exemplare vândute.

Ideea de a face cunoscută adevărata personalitate şi multiplele valenţe ale lui Vlad Ţepeş – Dracul, (după numele Ordinului Dragonului/Draculului din care făcea parte familia sa), i-a încolţit scriitorului în Sighişoara, de la o întâmplare banală. „Mă aflam în oraş chiar de un Halloween şi mi s-a părut contrariant să văd că străzile erau pline de copii şi tineri care purtau exclusiv măşti cu vampiri şi cu Dracula”, spune Igor.

Biblia pierduta (3)În opinia autorului, la ora actuală, există trei curente care s-au conturat în jurul lui Ţepeş. Marea masă a oamenilor care îl vede ca pe un vampir, un personaj din literatură şi filme, un adevărat produs de marketing. Dimpotrivă, istoricii români, mai conservatori, sunt extrem de deranjaţi de portretizările lui romantice, şi îl creionează în lucrările lor ca un domnitor drept, patriot, care s-a opus să mai plătească tribut Imperiului Otoman, motiv pentru care a şi fost asasinat de către turci – portret pe care orice elev român îl regăseşte în manualele de istorie. Acest fel de a–l vedea pe Ţepes a fost folosit de către propaganda epocii comuniste. Cea de-a treia tabară, a istoricilor de astăzi optează pentru descrieri aride bazate, aşa cum e normal, pe puţinele documente din epocă.

Eu am vrut să aflu mai multe despre povestea lui Vlad Ţepeş pentru că, din punctul meu de vedere, niciuna dintre aceste variante nu mi se pare corectă până la capăt. Ca orice om de litere am vrut să aflu adevărul, iar cartea, chiar dacă este o ficţiune, respectă o anumită realitate literară, artistică, nu neapărat istorică. Întregul adevăr nu poate fi cunoscut niciodată, de aceea literatura umple golurile pe care le-a lăsat istoria”. Mai mult, în roman apare ideea că Vlad Ţepeş ar fi finanţat un proiect ambiţios care urma să schimbe faţa întregii lumi: prima lucrare tipărită vreodată, „Biblia lui Gutenberg”, „Biblia pierdută”. Ţepeş a intuit că multiplicarea mesajului scris, tiparul, avea să democratizeze lumea, să o modernizeze, să o schimbe total. „De ce un fiu de fierar de la Mainz, semianalfabet şi fărBiblia pierduta (2)ă resurse, Johannes Gutenberg, inventează, în 1445, tiparul, fără să fi avut conştiinţa a ceea ce face? Cineva trebuie să-şi fi băgat coada. Dar cine este el? Poate Vlad Dracul?” încheie, cu umor, autorul.

De altfel, în opinia criticilor, cartea îmbină desăvărşit momentele de umor fin, episoade de suspans autentic, mesaje ascunse şi coduri secrete minuţios construite. „Biblia pierdută” este un roman despre conspiraţii, compus din elementele unui puzzle cu piese dintre cele mai fine, al cărui sens cititorul nici măcar nu reuşeşte să îl intuiască înainte de final. 

Volumul “Biblia pierdută”, de Igor Bergler, apărut la editura Rao, ar putea depăşi 10.000 de precomenzi până pe 30 septembrie, cifra reprezentând un record pentru piaţa de carte românească, în condiţiile în care, în România, un bestseller se vinde, în medie, în 5.000 de exemplare pe parcursul unui an sau doi.

Atât cele două trailere ale cărţii, cât şi pagina de Facebook se bucură de un succes incredibil. Ele fac parte dintr-o campanie de marketing fără precedent în istoria literară a Romaniei. Perioada de precomandă se încheie la sfârşitul lunii, iar din 1 octombrie cartea va ajunge în librării.

www.bibliapierduta.ro

www.facebook.com/bibliapierduta

www.rao.ro

%d bloggers like this: