Tags Posts tagged with "Povestea lui O de Pauline Reage"

Povestea lui O de Pauline Reage

Top 5 cărţi erotice care NU mi-au plăcut

Citim şi carţi erotice, deşi sunt considerate de unii ca un fel de extra literatură. Nu sunt o fană, dar am citit şi voi mai citi, chiar şi din curiozitate. Am întâlnit cărţi bune şi mai puţin bune, dar cred eu că asta ţine de percepţia fiecăruia dintre noi. M-am gândit să fac un top al cărţilor din această categorie care nu mi-au plăcut. Pentru început vor fi cinci, dar îmi propun să existe o continuare cu cele care au fost între plăcut şi mai puţin plăcut.

1. Şcoala supunerii de Marina Andersonscoala-supunerii

“Natalie Bowen, o femeie de carieră din Londra, este invidiată de multă lume, însă viaţă ei personală e un dezastru. Bărbaţii nu pot să se împace cu succesul ei, iar Natalie crede că nu va găsi niciodată fericirea adevărată. Când aude despre o şcoală exclusivistă de weekend numită Paradisul, un loc unde vizitatorii sunt iniţiaţi în plăceri pe care nu şi le-ar fi imaginat niciodată, Natalie e şocată de idee – totuşi nu reuşeşte să-şi înfrângă dorinţa de a afla mai multe. Aşadar, decide că e timpul să-şi alunge temerile. Ajunsă la Paradis, îl cunoaşte pe enigmaticul şi disciplinatul Simon, un bărbat obişnuit să obţină tot ce vrea. După doar un singur weekend devenise dependentă de plăcerile pe care învăţase să le savureze aici, în acest aşezământ foarte special. Dacă cineva i-ar fi spus cât de erotic i s-ar părea să fie forţată să se supună, să devină obedientă, i-ar fi ras în nas. În toate relaţiile, ea deţinuse controlul şi aşa îi plăcea să fie. Dar experienţa ei la Paradis o schimbase complet…”

Am să încerc să găsesc nişte cuvinte să vă pot spune câte ceva fără să fiu indecent de indecentă. Cartea nu are o poveste, totul parcă este un întreg arsenal sexual. Nu ştiu de ce, când am citit-o mă gândeam la Guru Bivolaru şi a lui Misa. În general nu am o problemă să citesc cărţi care conţin şi scene erotice, sau s.d.m., dar să aibă o acţiune, să fie o poveste frumoasă, să fie între doi oameni care ajung să se iubească, să se cunoască, să se înţeleagă. Aici totul este la grămadă, cu public, cu oameni necunoscuţi. O carte despre emancipare sexuală şi acceptarea propriei sexualităţi, erotism, etc. Ok, am înţeles asta, dar totul pare atât de fad, şi o ţine langa cu “fapte erotice”, încât devine un mare plictis şi o mare ameţeală în “emanciparea sexuală”

2. Mireasa dezgolită de Nikki Gemmellmireasa-dezgolita

O femeie dispare, lăsând în urmă jurnalul incendiar al propriei emancipări sexuale. Pentru toţi cei care o cunoşteau, era soţia perfectă: fericită, devotată, mulţumită. Însă jurnalul dezvăluie o latură secretă a ei şi analizează cu subtilitate capcanele vieţii în doi. Folosind ca punct de plecare o serie de “lecţii” dintr-un vechi manual pentru soţii din perioada elisabetană, protagonista noastră îndrăzneşte să exprime ceea ce-şi doresc femeile cu adevărat, dar nu-şi mărturisesc. La rândul ei, inspirată de acel manual, “soţia perfectă” prinde gustul puterii de a şti ce vrea şi, totodată, de a şti cum să obţină ceea ce vrea.

Atrasă însă în aventuri erotice altădată de neimaginat, ea se trezeşte în faţa unei dileme: cât poate continua această duplicitate periculoasă?

Besteller în Marea Britanie, romanul lui Nikki Gemmell, constituit dintr-o serie de notaţii de jurnal, descrie parcursul sinuos al căsniciei şi al dorinţei sexuale, alcătuind o cronică intimă a descoperirii de sine.”

Cartea se aseamănă mai degrabă cu filele unui jurnal, în care este descris parcursul căsniciei şi al dorinţei sexuale ascunse. Un jurnal în care sunt notate gânduri şi sentimente în diferite perioade. Mie mi s-a parut că această carte este un miraj-Fata Morgana. Un titlu frumos, o descriere pe coperta atrăgătoare, critici bune….. Dar eu nu le-am prins esenţa. Este adevarat că, ideea cărţii ca şi baza are un subiect bun, dar nu scrisă aşa. Poate dacă aborda un alt stil, cu mai multe dialoguri, ca şi cum ar fi fost un roman alta era situaţia şi cartea devenea cu adevărat excelentă. Autoarea are o francheţe debordantă, (într-o oarecare măsură pe mine m-a deranjat), iar asta ne spune şi în scrisoarea de la sfârşitul carţii: că anonimatul îi dădea posibilitatea să se exprime liber, să se elibereze de inhibiţiile ce presupun o asemenea expunere. Cartea are în loc de capitole, lecţii de la 1 la 138, purtând fiecare câte un nume. Ex. Lecţia 8-“E treaba soţiei să facă fericită casa soţului ei”. M-a deranjat enorm limbajul folosit în carte. Înteleg că unele cuvinte se găsesc în dictionar, dar multe dintre aceste cuvinte le vedem scrise pe pereţii din cartier, şi nu mi-a plăcut acest vocabular scris într-un mod grobian. Ai tendinţa să nu mai spui colecţia Erotică-ci Pornotică. (Evitaţi lecţia 10) Dar aceasta a fost dorinţa autoarei şi noi daca vrem citim sau nu. Scrisă la persoana a-II-a, veţi observa că toate celelalte personaje au un nume, un chip, numai personajul principal nu ştim cine este. Doar o femeie…. iar noi ne putem închipui cum vrem să arate şi cum vrem să o numim. Eu pot să spun că a fost un miraj, pentru că mă aşteptam să găsesc ceva consistent la carte, dar am găsit blank, şi am rămas cu mai nimic.

3. Povestea lui O de Pauline RéagePovestea lui O

“Această capodoperă a erotismului, care a stârnit unul dintre cele mai puternice scandaluri literare ale secolului al XX-lea, nu s-a dorit a fi de la bun început o carte. Ci o simplă scrisoare de dragoste, o declaraţie violentă de erotism, redactată noaptea şi trimisă prin poştă, zilnic, destinatarului: povestea unei tinere femei care, din iubire, se oferă şi se supune celor mai rafinate, dar şi crude capricii ale amantului său.”

Femeia sclavă sexuală.

O carte care a stârnit cele mai mai puternice scandaluri literare ale sec. XX. Este mai degrabă povestirea unei femei care îşi acceptă condiţia şi este mulţumită şi liniştită cu ea însăşi.
Povestea unei femei care din iubire se oferă şi se supune celor mai crude tratamente, dar şi celor mai rafinate, făcând pe plac iubitului ei şi acceptându-i toate capriciile.
Autorul acestui text, timp de câţiva zeci de ani a rămas necunoscut. Mulţi critici şi scriitori spuneau că este scrisă de o femeie, alţii că este scrisă de un bărbat. Până la urmă s-a descoperit că autoarea este femeie, sub numele ei adevărat DOMINIQUE AURY, şi că povestea ar fi ai ei, o poveste reală.
Această carte a fost refuzată de editori, respinsă de librării, interzisă public, din cauza subiectului indecent şi degradant-şi totuşi obţine în anul 1955, premiul PRIX des DEUX MAGOTS, devenind un bestseller bine vândut tocmai din cauza controverselor create. Unora le-a plăcut, altora mai puţin, unii au acceptat, alţii nu, dar majoritatea l-au citit din curiozitate. Din punct de vedere literar este scrisă foarte bine şi i-aş acordă 10 puncte. Pentru subiectul care m-a făcut să fiu indignată, să am acel sentiment de neînţelegere, să fiu atât de pornită pe “O”, că poate accepta aşa ceva, să fiu atât de furioasă pe acei bărbaţi, să simt că eu nu pot respira citind cartea din cauza cruzimii, aş da 4 puncte. Nu ştiu dacă să fac o medie sau nu, probabil că nu reflectă valoarea cărţii. Dar, dacă aţi citit-o, sau poate citiţi această carte fie şi numai din curiozitate, poate îmi spuneţi câte puncte aţi acorda voi. Din cauza subiectului nu mi-a placut cartea, este greu de digerat deşi are 176 de pagini.

4. Lady Caligula de Lasse Braunlady-caligula

Domnia de patru ani a tânărului împărat roman Gaius Caesar Caligula(37-41 e.n) a devenit legendară pentru petrecerile extravagante, conspiraţiile şi controversele politice, orgiile şi dorinţa nestăvilită a frumoaselor curtezane. A rămas în istorie ca un nebun: se spune că şi-a numit calul consul al Romei, că a fost acuzat de uciderea surorii şi amantei sale Drusilla şi că a transofrmat o aripă a Palatului Imperial în bordel. Femeile din anturajul sau au fost toate descrise de istorici ca prostituate dezlănţuite.
Lady Caligua, frumoasa mireasă britană de optsprezece ani a împăratului roman, se găseşte prinsă în mijlocul apelor învolburate şi intrigilor ţesute de personajele şocante de la curtea marţială. O poveste necenzurată despre dragoste, politică, pasiune, crimă şi obsesii sexuale.”

Cartea asta mi-a displacut cel mai mult din câte am citit eu până acum. Această descriere şi faptul că voi descoperi ceva din perioada istorică a Imperiului Roman, m-a făcut să o citesc. Multă vreme după ce am citit-o mi-am pus întrebarea: dacă să scriu ceva despre ea sau să o las baltă? Cartea am citit-o acum doi ani, şi acum m-am gândit că trebuie să vă spun părerea mea despre ea, asta pentru că am tot văzut-o prin librării.
Ştiţi cum este descrierea asta? Ca o vrajă, care te atrage în mrejele ei şi când ajungi în interior afli că ai dat peste ceva oribil. Afară totul este frumos, dar în interior este ceva ce depăşeşte orice imaginaţie. Am citit cărţi erotice, dar în cartea asta totul este prea mult.
Nu aduc aici o critică autoarei, subiectul este îngrozitor!
Eu m-am aşteptat să citesc despre comploturile din perioada romană, despre lupta pentru putere, toate combinate cu erotism. Dar nu mi-am imaginat niciodată că voi citi atâtea scene de sex în toate formele. În 90% din carte asta se întâmplă! Orgii, homosexualitate, sex cu diverse animale (cal, şarpe, gândaci, etc), incest, sodo-maso, orice doriţi găsiţi povestit cu lux de amănunte.
Am citit cartea în 2 săptămâni. Nu puteam să trec mai departe. Citeam un capitol cu orgii, urma altul cu calul, şi altul cu mai ştiu eu ce viol sau sex între fraţi. Am înaintat cu greu, şi îmi venea să arunc cartea, dar mi-am zis că trebuie să o duc totuşi la capăt.
Am ajuns la concluzia că, pe acei oameni din acel timp nu îi interesau decât puterea şi sexul cu oricine, oriunde, oricum. Toată populaţia parcă încerca să îşi satisfacă poftele carnale şi fanteziile sexuale
Istoria, complotul, intriga, totul este estompat de erotismul “macabru”. Înţeleg sexualitatea, dar ăştia parcă erau hămesiţi. Aşa ceva….

5. Incest.  Din jurnalul dragostei de Anais NinIncest de Anais Nin

Volumul Incest face parte din cel mai faimos jurnal erotic intrat în literatura secolului XX, marturia unei femei capabile sa îşi exprime dorinţele secrete cu acelasi abandon “amoral” care a aparţinut dintotdeauna bărbaţilor. Anais Nin developează filmul incendiar al unei pasiuni care încalcă toate tabuurile. Astfel ia naştere portretul amantului suprem: Joaquin Nin, adevăratul Don Juan, care cunoaşte — şi nesocoteşte — regulile seducţiei.
Incest este continuarea volumului Henry şi June. Varianta tiparită a fost publicată abia după moartea autoarei şi a tuturor celor menţionaţi (aceştia facând parte din viaţa autoarei) asta ca să nu afecteze imaginea nimănui. Acel Henry este nimeni altul decat autorul Heny Miller autorul cărţii Tropicul Cancerului şi a multor altor cărţi. Relaţia lor, aventurile amoroase sunt descrise în primul volum şi se continuă în Incest. Prezenţi în carte ajutând la aventurile amoroase ale autoarei sunt persoanele reale: Otto Rank-psihanalist, regizorul şi scriitorul Antonium Artaud, Rene Allendy-psihanalist, medicul soţului ei, Eduardo, soţul ei Hugo Guiler, John.

Cartea este scrisă într-un stil incendiar cu dezvăluiri fără perdea, iar dezvăluirea şocantă de a-şi seduce tatăl pentru că a abandonat-o când era mică, ca un fel de razbunare, pe mine m-a făcut să spun stop. Ok este viaţa scrisa cu sinceritate a autoarei, dar eu am tras de carte, am înaintat cu greu. Nu ştiu, câteodată stau şi mă întreb, ce este în neregulă cu mine? Criticii spun că este o capodoperă iar mie mi se pare slăbuţă. Dar poate din cauză ca nu am studii de specialitate în domeniu şi nu văd eu excelenţa? Nu ştiu, dar nu mi-a transmis mare lucru cartea asta şi nu o pot ridica la rang de capodoperă. Ok, sunt dezvăluirile sincere ale autoarei, dar eu nu le-am “gustat”.

Lista carti erotice II

Proba mierii de Salwa al Neimi

Proba mierii de Salwa al NeimiO confesiune care a zguduit lumea araba!
In 2007, Editura Riad El-Rayyes din Beirut a publicat Proba mierii, un roman erotic scris in limba araba. Cartea a fost considerata un fenomen fara precedent in tarile islamice si a creat un adevarat soc in presa si in randul publicului. Scrisa cu mult umor si voluptate, Proba mierii este o poveste senzuala care combina cu subtilitate marturisiri ale autoarei, fragmente vechi de texte erotice apartinand traditiei uitate a literaturii clasice arabe si istorii despre aventurile amoroase ale unor femei din zilele noastre ce traiesc sub sceptrul mentalitatii musulmane.
Salwa Al Neimi s-a nascut la Damasc, iar in anii ’70 s-a mutat la Paris pentru a-si completa studiile in literatura araba si teatru. In 1980 publica primul volum de poeme, in scurt timp devenind, prin articolele sale, o prezenta apreciata in presa araba. in 1994, publica primul volum de proza scurta, urmat in 1996 si 1999 de doua colectii de poezie. in prezent, traieste la Paris unde lucreaza ca ofiter de presa pentru Institut du Monde Arabe. Romanul Proba mierii a aparut in limba araba in martie 2007 si urmeaza a fi tradus in peste 20 de limbi.

Opus Pistorum de Henry Miller

Opus Pistorum de Henry MillerUn roman inedit al lui Henry Miller, descoperit si publicat pentru prima oara in Statele Unite, in 1983
Pistor – oris (latina) = Miller (engleza) = morar
Iata o carte exploziva, care are potentialul de a reintroduce ideea de cenzura pe piata editoriala romaneasca. Nu este vorba despre literatura erotica, ci de o supradoza de pornografie de cea mai pura calitate. Romanul a fost scris intre anii 1941–1942 la Los Angeles pentru un prieten librar aflat la ananghie. Miller i-a incredintat treptat, pe masura ce scria, manuscrisul amicului sau, cu intentia ca, din vanzarile lui, acesta sa-si poata sustine financiar libraria. Prin urmare, Milton Lubovitski a vandut textul pe sub mana catorva celebritati de la Hollywood din vremea aceea. Mult timp nu s-a stiut mai nimic despre el, fiind considerat oarecum secret datorita caracterului sau pornografic. Textul lui Miller a iesit la lumina mai tarziu, devenind un clasic al literaturii libertine. Opus Pistorum este, prin excelenta, chintesenta erotismului din lucrarile lui Miller, cartea fiind un amestec de fictiune si autobiografie, intesata cu scene care depasesc granita obscenului si care sfideaza orice limita morala sau etica.

«…O carte care, din start, ridica o asemenea avalansa de intrebari… trebuie sa fie fascinanta. Sau fascinant de perversa. Sau perversa la modul fascinant, ceva ce te trimite cu gandul la un Marchiz de Sade esuat intr-un Paris babilonian al tuturor promiscuitatilor.» Dan-Silviu Boerescu «Pentru mine, obscenitatea este un lucru bun, pentru ca inseamna a povesti lucruri adevarate, iar mie imi place sa scriu despre realitate si nu sa o ascund in mod ipocrit.» Henry Miller

Teama de zbor de Erica Jong

Teama de zbor de Erica JongO carte dezinhibata, erotica, incantatoare… un triumf.», John Updike

20 de milioane de exemplare vandute in intreaga lume; carte tradusa in 27 de limbi!
Teama de zbor este povestea Isadorei Wing, una dintre eroinele literare cele mai amuzante si mai induiosatoare care au existat vreodata. O visatoare incurabila, autoare a unei carti de poeme presupus erotice, Isadora sufera de o totala fobie fata de zborul cu avionul. Ceea ce nu o impiedica sa calatoreasca totusi foarte mult peste Ocean.
In timpul unui voiaj la Viena pentru a participa la un congres de psihanaliza impreuna cu sotul ei psihiatru, Isadora cunoaste un psihanalist in linia lui Laing, lipsit de inhibitii, si care pare intruchiparea celor mai fierbinti fantezii ale sale. Acesta o ademeneste intr-o calatorie erotica initiatica prin Europa, prilej pentru Isadora de a-si reevalua viata in moduri dureroase si amuzante totodata. Drumul pe care il parcurge se dovedeste a fi, in acelasi timp, unul inapoi in trecut, dar si o redefinire a prezentului.
Savuroasa datorita povestilor sale libertine, cartea este, de fapt, povestea acestei femei foarte sensibile, care se apropie de 30 de ani si incearca sa inteleaga cine este si care este sensul vietii ei. Contine o seama de analize psihologice si descrieri amuzante, precum si o bogatie de referinte literare si culturale. Romanul incearca sa raspunda unor conflicte care traverseaza psihologia feminina si care se refera la sensul feminitatii si al iubirii in contexul unei cautari si revendicari a libertatii de sine.

«E un fapt rar in ziua de astazi sa dai peste o carte scrisa de o femeie care sa fie atat de invioratoare, atat de vesela si de trista in acelasi timp, si atat de plina de intelepciune in ceea ce priveste eterna problema a relatiilor dintre barbati si femei.», Henry Miller

«Proaspat, inovator, ingenios… emotionant. Imaginatia poetei – pentru ca asta este in esenta Erica Jong – te copleseste, pur si simplu. Un roman pe care il recomand din toata inima.» Anthony Burgess «O impletire emotionanta a fanteziei cu realul… o carte revolta tor de bine scrisa.», Fay Weldon

Erica Jong a absolvit cursurile de literatura engleza ale Universitatii Columbia. A devenit celebra dupa publicarea acestui roman, care a creat senzatie in lumea editoriala pentru modul deschis in care autoarea aborda tema dorintelor sexuale ale femeilor. Romanul este scris la persoana intai si contine elemente autobiografice. Erica Jong a indraznit sa inventeze in romanul ei un nou tip de eroina, cea pentru care aventurile si ratacirile constituie un mijloc de autocunoastere, nu o cale care sa conduca la dezastru, asa cum se intampla in naratiunile traditionale. Romanul ei este considerat un clasic al genului care a schimbat modul de a gandi sexualitatea.

 Elogiu mamei vitrege de Mario Vargas Llosa

Elogiu mamei vitrege de Mario Vargas LlosaDaca scenariile erotice din aceasta carte nu-l fac sa roseasca nici pe cel mai pudic cititor nu este pentru ca le-ar lipsi indrazneala. Ci pentru ca Llosa le transforma in arta pura, in joc, in frumusete. O deloc sfinta familie formata din don Rigoberto, tatal, Alfonso, fiul puber, si dona Lucrecia, mama vitrega, pare sa fi descoperit secretul fericirii. Fiecare isi traieste erotismul in forme multiple si mereu mai inventive, intr-o casa unde totul este afrodisiac, pina si aerul pe care-l respira.
Daca amorasul, pajul cu chip de inger, Fonchito, e de fapt diavolul deghizat sau daca aceasta este numai temerea unei fete simple, menajera Justiniana, ramine sa stabiliti dumneavoastra. Capitolul despre o anume bunavestire, cel mai bogat in semnificatii din tot romanul, e una dintre cheile care descuie lacatul povestii.
Elogiu mamei vitrege este, probabil, cel mai rafinat roman erotic contemporan. Si, in acelasi timp, o usturatoare lectie de viata, dincolo de binele si de raul moralistilor.

S-a nascut in 1936 la Arequipa (Peru) si a copilarit in Bolivia impreuna cu mama si bunicii materni, inchipuindu-si ca tatal lui e mort si ca fusese un erou. In realitate, la cinci luni dupa casatorie isi parasise sotia insarcinata si avea sa-si revada fiul abia zece ani mai tarziu, cand Mario se va intoarce in Peru. Intre 1950 si 1952 urmeaza cursurile unei scoli militare din Lima – experienta descrisa in primul roman, Orasul si cainii (1963). In 1955 se casatoreste cu o matusa, provocand mare scandal in familie, si divorteaza de ea in 1964, pentru ca, un an mai tarziu, sa se casatoreasca cu verisoara lui, Patricia. Intre timp, lucrase in Franta ca profesor de spaniola si ziarist. Dupa o tinerete in care se apropiase de comunism, ia distanta fata de Fidel Castro, ba chiar il acuza pe Gabriel Garcia Marquez, odinioara prieten, de servilism. Calatoreste, preda la universitati din America si Europa, devine scriitor celebru prin forta epica, luciditatea si ironia sa.

Miscare albastra de Terry Southern

O satira erotica din lumea Hollywood-ului spune povestea lui King B, un regizor de Oscar care este decis sa filmeze cel mai murdar si mai scump film pentru adulti, facut vreodata.

Incest. Din Jurnalul dragostei de Anais NinIncest de Anais Nin

Volumul Incest face parte din cel mai faimos jurnal erotic intrat in literatura secolului XX, marturia unei femei capabile sa isi exprime dorintele secrete cu acelasi abandon „amoral” care a apartinut dintotdeauna barbatilor. Anais Nin developeaza filmul incendiar al unei pasiuni care incalca toate tabuurile. Astfel ia nastere portretul amantului suprem: Joaquin Nin, adevaratul Don Juan, care cunoaste – si nesocoteste – regulile seductiei.

Foc. Din Jurnalul dragostei de Anais Nin

Foc de Anais NinNu cred decat in foc. Viata. Foc. Fiind eu insami o flacara, ii inflacarez pe altii. Niciodata moarte. Foc si viata. Le jeu.” (Anaïs Nin)
Cel de-al treilea volum din provocatorul „Jurnal al dragostei“, Foc este o carte a oglinzilor, a jocurilor erotice, a iubirilor paralele (care se hranesc sau se anihileaza reciproc). Un concert de muzica a trupului. si o vivisectie, pasionala si lucida in acelasi timp, a eului feminin in plin proces de autodezvaluire. Sau poate de automistificare? Sa fie jurnalul o tesatura densa de „minciuni miraculoase”, inspirate si menite sa inspire? Exista oare si in scris o anume naturalete a actritei care se joaca pe ea insasi?
„Jurnalul meu este o oglinda; el spune povestea visatoarei care, cu multa vreme in urma, isi traia viata asa cum ar fi dat paginile unei carti” – scrie Anaïs Nin. Foc, al treilea volum din celebrul jurnal necenzurat al scriitoarei, are ca fundal New Yorkul anilor 1934-1937, „o uriasa jucarie sclipitoare”, in care Anaïs Nin evadeaza din colivia aurita a vietii alaturi de sotul ei, Hugo Guiler. Pentru ea, erosul inseamna dualitate si, inevitabil, tragedie. Alaturi de psihanalistul Otto Rank, traieste orgii ale mintii; cu scriitorul Henry Miller, impartaseste febra creatiei si atinge extazul. Marturiseste insa ca il asteapta pe barbatul care o va mantui de toti ceilalti si, poate, il gaseste in pasionalul Gonzalo Moré, de descendenta incasa, care ii deschide portile misticismului. Mediteaza asupra naturii masculine si feminine, asupra sexualitatii, viselor, psihanalizei si dorintei de creatie. Cat din fiinta ei profunda ne dezvaluie insa Anaïs Nin? Cat din jurnalul ei este persona, masca, plasmuire, si cat este „pura” autobiografie?

Prin Tara Simturilor. Poveste erotica de Nedjima

prin-tara-simturilor-poveste-eroticaO calatorie initiatica in tara simturilor, dorintelor si a tabuurilor spulberate. O poveste orientala care depaseste limitele si interdictiile.
Frumoasa Leila este casatorita din voia parintilor cu un barbat neindemanatic, care nu reuseste sa faca fata primei nopti si sa o dezvirgineze pe tanara lui sotie. Se starneste o drama de proportii, Leila este acuzata ca nu ar fi virgina si este alungata. Apare Zobida care sustine ca de fapt, Leila este legata (exista obiceiul ca himenul fetitelor sa fie legat prin vraja, astfel incat ele sa nu-si piarda virginitatea inainte de casatorie). Ii propune Leilei sa mearga impreuna sa o gaseasca pe femeia care a legat-o in copilarie si sa-i ceara dezlegarea vrajii. Calatoria pe care Zobida o propune Leilei are drept scop emanciparea fetei, care nu este inca pregatita sa accepte faptul ca in spatele prejudecatilor ei sta de fapt o educatie represiva, menita sa tina o femeie inchisa intr-un jug al familiei. Romanul se incheie cu o poveste de dragoste din care cu greu reusesti sa te smulgi.
Celebritatea Nedjmei a inceput in 2005, cand a publicat primul roman in Franta: L’amande, aparut in limba romana cu titlul Fructul interzis. Cartea a fost tradusa in aproape toate limbile, bucurandu-se de un succes enorm. Identitatea autoarei este misterioasa.
„In viata, unora le este dat sa invete bunele maniere, altora sa isi educe spiritul ori sa isi intareasca tot mai mult credinta. Nu am avut privilegiul de a ma bucura de nici una dintre acestea, ba nici macar nu stiu sa citesc ori sa scriu, din cauza pasiunii pe care mi-a insuflat-o Cel de Sus pentru placere. Numai un mijloc imi mai ramane pentru a face o fapta buna inainte de a muri: sa initiez o tanara in arta iubirii. Fireste, in cel mai mare secret. Fiindca tara asta s-a hotarat sa proscrie sexul si sa se acopere cu faldurile celei mai mincinoase virtuti. Daca as fi identificata, cu siguranta m-ar astepta spanzuratoarea.“ – Nedjma
Se stie ca Nedjma (numele este un pseudonim) este o femeie araba, care nu a aparut in media decat extrem de rar si atunci cu voalul pe fata. Primul ei roman, Fructul interzis, relateaza o poveste autobiografica. In varsta de 40 de ani, Nedjma a fost obligata sa se casatoreasca la 17 ani, evident cu un barbat necunoscut ei. In ciuda traditiei, ea a ales sa fuga din casnicie, a trait o viata libera si a povestit totul intr-un roman tandru si erotic in acelasi timp. A dorit sa-si tina sub pecetea secretului adevarata identitate, de teama unor represiuni islamiste

Fericirea.Jurnalul unei pasiuni de Denis Robert

fericirea-jurnalul-unei-pasiuniUn roman erotic despre supunere si dominatie, un fel de «Povestea lui O» plasata in secolul 21.
El este un scriitor de 39 de ani, aflat in asteptarea unor zile mai bune. Ea este cu zece ani mai tanara decat el si a studiat Artele. Amandoi sunt casatoriti si amandoi, in aceeasi masura, plictisiti. Se plac, se evita, se regasesc. Rezultatul: pasiune la prima vedere si o dorinta care nu inceteaza sa creasca pe masura ce se implineste. Drogati unul cu celalalt, nu isi doresc altceva decat doze din ce in ce mai puternice de erotism. Asa incepe fericirea. Ducand doua vieti, una oficiala, cealalta nu. Punand mai presus de orice chemarea trupului. Crezand in aceasta fericire.
Nu vorbesc prea mult. In schimb, isi iau notite. insemnarile ei populeaza paginile din stanga ale acestui scurt, dar cutremurator roman. Ale lui, paginile din dreapta. O relatare torida, directa si lipsita de pudoare a relatiei dintre o femeie care se ofera intru totul si un barbat care nu-si refuza nici o fantasma.
«Ar fi trebuit sa stim de la inceput ca tot ce am spus, tot ce am facut si tot ce am gandit vreodata a existat sub semnul unui singur scop. Sexul. Nu neaparat placerea, dar in mod absolut sexul.»
Denis Robert este jurnalist francez, romancier, eseist si regizor. Este vestit pentru articolele despre scandalurile financiare si politice pe care le-a scris si pentru jurnalismul neconventional pe care il practica.
A lucrat mai intai la Actuel, apoi se angajeaza, in 1984, la Libération, unde se ocupa cu demascarea unor cazuri de coruptie. Paraseste Libération in 1996, pentru a evita sa cada in rutina. Scrie cartea Pendant les «affaires», les affaires continuent, o meditatie asupra coruptiei, a dificultatilor intampinate de justitie pentru a-si indeplini rolul si asupra minciunii din mediul politic.
Intre 1998 si 2000, scrie patru romane, printre care Fericirea, roman erotic publicat in peste 20 de tari. In 2001, Denis Robert se apropie din nou de jurnalismul de investigatie cu ocazia unei anchete asupra conturilor secrete ale societatii luxemburgheze Clearstream. Aceasta ancheta este prezentata sub forma unei carti ce a facut senzatie (Revelation) si a unui documentar (Les dissimulateurs) difuzat pe Canal Plus in ziua ziua aparitiei cartii in librarii.

Povestea lui O de Pauline Reage
recenzie carte

Povestea lui O«Cea mai indrazneata scrisoare de dragoste pe care un barbat a primit-o vreodata.» – Jean Paulhan
Aceasta capodopera a erotismului, care a starnit unul dintre cele mai puternice scandaluri literare ale secolului al XX-lea, nu s-a dorit a fi de la bun inceput o carte. Ci o simpla scrisoare de dragoste, o declaratie violenta de erotism, redactata noaptea si trimisa prin posta, zilnic, destinatarului: povestea unei tinere femei care, din iubire, se ofera si se supune celor mai rafinate, dar si crude capricii ale amantului sau.
Timp de cateva decenii, autorul acestui text a ramas necunoscut: «O femeie nu putea scrie asa ceva», a declarat Albert Camus. Trebuie sa fie un barbat. Pe lista de suspecti au fost mentionati: Malraux, Montherland, Robbe-Grillet, Peyre de Mandiargues, Jean Paulhan. Dupa ce obtine, in anul 1955, Prix des Deux Magots, «Povestea lui O» – pana atunci refuzata de editori, respinsa de librari si interzisa public pe «motiv de indecenta» – devine un bestseller, vandut in milioane de exemplare si tradus in peste 20 de limbi. François Mauriac condamna cartea, Georges Bataille si Graham Green o ridica in slavi. Placere si infern, erotism si delir intr-o carte unica: romanul unei vieti, singurul roman scris de o autoare ce avea sa-si pastreze anonimatul pana la varsta de 86 de ani!
«Paradoxul lui O … un martiriu in care calaul ii este complice victimei. Aceasta carte trece dincolo de cuvinte, in masura in care devine ea insasi corp si proiecteaza facinatia erotismului intr-o fascinatie si mai mare, cea a imposibilului.», Georges Bataille
Pauline Réage este un pseudonim pentru Dominique Aury, adevarata autoare a acestei carti. Ea a inceput ca jurnalista, a devenit secretar de redactie la Nouvelle Revue Française, apoi editor la Gallimard si i-a tradus in limba franceza pe Evelyne Waugh, Fitzgerald, Mishima, Powys. A mai scris: Anthologie de la poésie religieuse; Lectures pour tous (Prix de la Critique, 1958); La littérature est une fête; Traité des jours sombres.

Morti pana la apus de Charlaine Harris

morti-pana-la-apus-vampirii-sudului-vol-1MORTI PANA LA APUS este prima carte din seria Vampirii Sudului, care a cunoscut deja succesul pe numeroase meridiane ale globului. Ea ne ofera un amalgam indraznet de genuri, o imbinare de talent si imaginatie, umor si suspans, mister si erotism.

Tanara si frumoasa telepata Sookie Stackhouse, eroina romanului si a intregii serii, locuieste in Bon Temps, un orasel aparent pasnic din Louisiana. Si tot aici, vampirul Bill face eforturi pentru a se integra in societatea oamenilor si a fi acceptat de localnici. Din momentul in care Bill se indragosteste de Sookie, actiunea incepe sa se deruleze alert si nimic nu poate sta in calea celor doi.

Charlaine Harris ne surprinde printr-o abordare cu totul originala a lumii fascinante a creaturilor noptii, precum si a relatiei acestora cu oamenii, care reusesc, mai mult sau mai putin, sa ii accepte alaturi de ei. Succesul cartii se datoreaza atat stilului cuceritor al autoarei, cat si suspansului si ritmului alert al actiunii

Citește și
Listă cărți erotice I
Listă cărți erotice III
Listă cărți erotice IV
%d bloggers like this: