Tags Posts tagged with "Seria Demon partea a III-a"

Seria Demon partea a III-a

“Și  Ahmann, odată aflat pe deplin sub controlul ei, nu mai trebuia decât să cadă pe perne și să-l secătuiască atât de deplin, încât orice femeie care avea să-i urmeze să fie o dezamăgire.”

Războiul la lumina zilei, de Peter V. Brett -Editura Nemira-recenzie

                                                   (Seria Demon, partea a III-a)

Titlul original: The Daylight War

Traducere: Ana-Veronica Mircea

Editura: Nemira

Colecţia Nautilus

Anul apariţiei: octombrie 2017

Nr. de pagini: 840

Gen: Fantasy; Epic Fantasy

Seria The Demon Cycle : 1. Omul pictat – The Painted Man ( 2008); 2. Sulița deșertului – The Desert Spear (2010); 3. Războiul la lumina zilei – The Daylight War(2013); 4. The Skull Throne (2015);  5. The Core (2017) 

    În noaptea cu lună nouă, demonii atacă în forță, hotărâți să îi ucidă pe cei doi bărbați care pot deveni Mântuitorul, cel despre care profețiile spun că îi va distruge o dată pentru totdeauna. Arlen Bales, cunoscut acum drept Omul Pictat, poate înfrunta orice demon, iar oamenii obișnuiți îl urmează peste tot și văd în el Mântuitorul. Însă calea lui este una periculoasă și alături de el rămâne doar neînfricata Renna Tanner, ea însăși în pericol să cadă pradă puterilor magiei demonice.

   Ahmann Jardir a transformat triburile deșertului Krasia într-o armată care ucide demonii și s-a proclamat Shar’Dama Ka, Mântuitorul.

   Arlen și Jadir, pe vremuri cei mai buni prieteni, sunt acum dușmani înverșunați. Dar când hoardele se ridică pentru a da lovitura finală omenirii, trebuie să-i învingă mai întâi pe adversarii cei mai de temut: demonii din sufletul omului.

    Îmi doream să citesc “Războiul la lumina zilei” încă de când am terminat Sulița deșertului”, dornică să aflu prin ce peripeții vor mai trece Omul Glifat/ Arlen Bales, Renna, fata care îi fusese promisă lui Arlen încă din copilărie, Culegătoarea de ierburi Leesha Paper din Văiuga Izbăvitorului și saltimbancul Rojer Juma-de-Mână. Voiam să văd cu ce anume mă mai poate surprinde Peter V. Brett, autorul care știe cu adevărat cum să provoace imaginația cititorilor. A fost nevoie de doi ani ca să mi se împlinească dorința.

  “Războiul la lumina zileieste genul de carte care te face să treci printr-o serie întreagă de trăiri emoționale – afecțiune, compasiune, frustrare, furie, ură – , dar să și simți o anumită stare de confuzie din cauza acțiunilor desfășurate de personaje. Trăiești mai mereu cu impresia că toți au câte ceva de ascuns, că în mintea fiecăruia există un anumit plan, și din cauza asta ajungi să stai într-o permanență stare de tensiune, neștiind ce se va întâmpla în următorul moment.

  Titlul cărții te îndeamnă să crezi că vei avea parte de o poveste fantasy în care se vor desfășura  numeroase bătălii purtate contra unor creaturi malefice, conspirații, alianțe etc. Lucrurile nu vor fi chiar așa pentru că autorul s-a axat mai mult pe latura romantică. O adevărată intrigă romantică, în care vei asista la tot felul de partide de sex, scene de gelozie, stări tensionate, conflicte. Abia în ultimele 200 de pagini și-a îndreptat atenția asupra luptelor dintre oameni și miezingi și spre mult așteptata întâlnire dintre Arlen și Jadir. Sunt convinsă că mulți dintre fanii genului fantasy vor fi dezamăgiți de poveste, dar pe mine personal m-a încântat toată această romantizare a seriei.

    După părerea mea, “Războiul la lumina zilei” este un roman al intrigilor de culise (mai bine spus, de așternut – nu știu dacă este corectă exprimarea mea, dar așa am gândit din prima clipă), în care se observă ce putere au femeile asupra bărbaților. Ele conduc în iatac, cu carnea și sudoarea lor, în așternuturi. Am asistat la o serie întreagă de intrigi duse pe de o parte de  manipulatoarea Inevera, prima soție a lui Jardir, iar pe de altă parte de Culegătoarea de ierburi Leesha Paper, cea pe care o iubește Jardir. Amândouă vor să-l controleze sau să îl determine să își dezvăluie planurile și tocmai din această cauză îl cam compătimesc.

   Cred că Arlen este mult mai norocos, având în vedere că este iubit de două femei care nu doresc decât ca el să fie fericit. Renna Tanner i-a fost promisă încă din copilărie și de curând i-a devenit parteneră de echipă în lupta contra miezingilor. Este cea în care are toată încrederea și pe care o iubește necondiționat. Pe Leesha, femeia cu care a avut în trecut o aventură de noapte (o încleștare întreruptă de apariția demonilor), o consideră o foarte bună prietenă. E drept că se simte vinovat pentru că i-a refuzat cândva dragostea, însă știe că la acea vreme situația stătea altfel, și nu se punea problema să își întemeieze o familie, având în vedere că sângele lui era întinat de magie, iar el se considera la rândul său un demon. Reapariția Rennei în viața lui, susținerea pe care o primește din partea ei, l-a determinat să își schimbe perspectiva și să-și acorde o șansă la dragoste.

“Leesha își dădu seama că își ținea răsuflarea și se sili să reînceapă să respire. Era ridicol să se supere. Se săturase de mult să-l tot aștepte pe Arlen și începuse să caute pe altcineva. Pe noapte, greața care o chinuia în fiecare dimineață dovedea cât de departe mersese. Și totuși îl voia. Dacă ar fi vrut-o și el, i s-ar fi oferit fără rezerve.

Dar el n-o voise. Dăduse vina pe blestemul lui. Spusese că nu-și putea face o familie, nu cu sângele lui întinat de magie. Cumva, asta o făcuse să-l iubească și mai mult, să-i admire noblețea și demnitatea sacrificiului. Se simțise slabă, fiindcă, după asta, își căutase alinare în alte brațe.

Dar fusese oare sincer? În numai câteva luni, trecuse de la renunțarea la dragoste la logodna cu o altă femeie. Tot ce pretinsese atunci fusese prefăcătorie? Gândul o umplu de furie. Cum îndrăznise? O crezuse atât de slabă, atât de disperat de dornică de dragostea lui, încât să nu poată suporta adevărul? Crezuse că e nevoie de o minciună cu care să-și îndulcească refuzul? Lașul.”

  După cum ați aflat deja din recenziile precedente, omenirea se confruntă de foarte mulți ani cu niște creaturi malefice – miezingi sau alagai – demoni ai focului, lemnului, pietrei, nisipului, apei, vântului, metamorfi și ai minții (prinți miezingi). Aceștia ies din pământ (Miez) la apusul soarelui, atacă oamenii, se hrănesc cu ei și distrug tot ce le ies în cale. Nu există armă care să-i omoare, doar razele soarelui îi alungă în văgăunile din care au apărut. Sunt ținuți la distantă de  niște simboluri magice numite glife. Oamenii din Nord (verdeni) sunt atât de înspăimântați de  demoni încât nu mai au curajul să lupte contra lor, preferând să se baricadeze în case sau adăposturi protejate de glife. Doar Mesagerii și războinicii din Krasia (fort cunoscut și ca Sulița deșertului) sunt cei care mai au curajul sa lupte contra lor. Însă oamenii mai au speranța că în curând vor fi salvați de cel despre care profețiile spun că îi va distruge pe miezingi o dată pentru totdeauna – Izbăvitorul.

  Dar cine este cu adevărat Izbăvitorul? Arlen Bates, cunoscut acum ca Omul Glifat, cel care poate înfrunta orice demon, îi poate lecui pe oameni de boli și care detestă să i se spună Izbăvitorul? Sau Ahmann Jardir, cel care poartă toate însemnele primului Kaji, coroana și sulița Izbăvitorului și care a transformat triburile deșertului Krasia într-o armată care ucide demonii și s-a proclamat Shar’Dama Ka, Mântuitorul? Cei doi au fost pe vremuri buni prieteni, însă acum sunt dușmani înverșunați și au idei diferite în privința modului în care pot înfrânge creaturile venite din Miez. De altfel, Jardir este decis să unifice toate orașele libere din nord (ținuturile verzi) și să pornească războiul împotriva demonilor și împotriva oricui îi stă în cale.

   Evenimentele din “Războiul la lumina zilei” au loc într-o perioadă scurtă de timp, doar o lună de zile, iar acțiunea se desfășoară pe trei planuri care spre final vor ajunge să se suprapună în punctul culminant – confruntarea dintre cei doi potențiali Izbăvitori – Arlen și Jardir. Pe deoparte vom călători prin ținuturile verzi, alături de Arlen și Renna (anul 333 D.Î.), iar pe de altă parte, vom lua parte la toate peripețiile pe care Leesha, Roger și cele două soții ale sale, Amanvah și Sikvah (fiica și nepoata lui Jardir), le vor avea în drum spre Văiuga Izbăvitorului.

   De asemenea, vom descoperi detalii importante din viața Ineverei, damaji’ting (conducătoare care  se bucură de un mare respect și una dintre cele mai puternice femei din Krasia) și prima soție a conducătorului krasian, Ahmann Jardir, firul narativ alternând între trecut și  prezent (300-333 D.Î.  – După întoarcere). Faptul că descoperim cât de  tristă i-a fost copilăria, dar și ce a putut să îndure pe timpul uceniciei în Palatul Dama’ting, ne determină să îi înțelegem mai bine motivele pentru care a luat decizia să se căsătorească cu cel care peste ani va fi considerat Izbăvitorul și de ce a ajuns să îi manipuleze pe toți, cu scopul de a înlesni ascensiunea soțului său la putere. Totodată, vom vedea toate gândurile care o macină din momentul în care Leesha Paper își face apariția în viața soțului ei, dar și ce planuri urzește împotriva dușmancei sale.

Singura ei grijă era Ahmann. Trebuia să-l știe în siguranță și gata să pună mâna pe putere când îi ieșea în cale. Trebuia să planteze semințele acelei puteri. Dacă i se îngăduia s-ajungă pe culmea ei, nicio intrigă din Krasia nu mai servea la nimic. Iar dacă nu, poporul ei avea să se distrugă pe durata unei singure generații.”

“Și  Ahmann, odată aflat pe deplin sub controlul ei, nu mai trebuia decât să cadă pe perne și să-l secătuiască atât de deplin, încât orice femeie care avea să-i urmeze să fie o dezamăgire.”

   Partea cea mai captivantă din carte mi s-a părut aceia în care i-am urmărit pe Arlen și Renna. Firul narativ se continuă de unde a rămas la finalul volumului “Sulița deșertului”. Cei doi tineri s-au luptat cu un prinț al demonilor, iar mai apoi s-au decis să formeze o echipă în lupta contra demonilor și s-au logodit.

   Se pare că atunci când s-a confruntat cu demonul minții, Arlen a reușit să intre în mintea acestuia și să afle toate planurilor prinților din Miez, așa că ei trebuie să pornească în cel mai scurt timp spre Cutter’s Hollow, ca să-i avertizeze pe oamenii de acolo de viitorul atac. Pe drum vor întâmpina  destule probleme, se vor lupta cu tot soiul de demoni, dar de fiecare dată vor ieși învingători. Și asta datorită puterilor magice pe care Arlen și le-a dobândit încă de pe vremea în care a fost nevoit să supraviețuiască în mijlocul pustietăţii. Se dematerializează, se vindecă de aproape orice nu îl ucide și poate lecui ființele de orice boală. Însă atunci când Renna descoperă cum anume a reușit logodnicul ei să își dobândească puterile, imediat i-a venit ideea să obțină și ea aceleași puteri magice. S-ar putea ca această decizie să îi schimbe viața…

“Dacă stau cu mâinile-n sân, o să-l pierd, se gândi. Oricât de puternic ar fi, nu poate face asta singur. Trebuie să țin pasul sau o să fiu lăsată în urmă când o să fie din nou atras către Miez.”

“Arlen nu-și poate găsi moartea aici, o să și-o caute în Miez, și nu-l pot lăsa să se ducă acolo singur. Am făgăduit să rămân cu el și să nu-l încetinesc.”

   Odată cu însușirea acestor puteri, Renna parcă și-a modificat personalitatea. Pasiunea și furia se aprinde acum în ea cu iuţeală, mai ales când se gândește la Leesha. Nu știe sigur ce reprezintă culegătoarea de ierburi pentru Arlen, iar reacțiile ei necontrolate iscă o serie de discuții contradictorii. Adevărul e că Leesha Paper o fi fost trecutul lui Arlen, dar încă mai are putere asupra lui. Iar asta se vede cât se poate de clar în momentul în care tânărului i se spune că Leesha a plecat împreună cu Rojer în Krasia și că Ahmann Jardir a cerut-o în căsătorie. În mintea lui sunt mai multe gânduri contradictorii, dar în mod cert se simte dator să o salveze din mâinile dușmanului său de moarte.

“Renna scuipă. Simțea un monstru răcnind în ea; esența demonică, urlându-și setea de violență. Scrâșni din dinți. Senzația era prea intensă ca s-o poată înăbuși. O copleșea. Se încordă, luptându-se cu imboldul de a sări la el. Ba chiar de a-l ucide.

— Ce e? se răsti Arlen, văzându-i privirea sălbatică și răspunzându-i cu una de zece ori mai înverșunată. Trebuia să-ți fiu credincios fiindcă tații noștri au făcut troc cu noi, de parc-am fi fost vite? Ren, am plecat din Pârâul lui Tibbet cu gândul să nu mă mai întorc niciodată.

Renna se trase înapoi. Arlen Bales, simplul gând la el și amintirea sărutului lor din fân și a cuvintelor prin care i se promise ea fuseseră pentru Renna Tanner, în frageda ei tinerețe, lumea întreagă. Visurile țesute în jurul lui Arlen o ajutaseră să treacă prin vremuri grele, care pe alții i-ar fi strivit. Chiar îi striviseră. Gândul că pe atunci nu însemnase nimic pentru el, că nu avusese niciun loc în gândurile lui, era prea cumplit ca să-l poată suporta.

Arlen se repezi la ea, și ea își scoase instinctive cuțitul. El se mișcă mai iute, o prinse de încheieturile mâinilor și i le împinse în jos cu forța unui demon al pietrei. Ea se încordă zadarnic.

— N-am cunoscut-o pe fetița care erai atunci, spuse Arlen. Și n-am știut ce femeie urma să devii. Altminteri m-aș fi întors imediat să te iau cu mine.”

   Însă Leesha acceptase să-l însoțească pe Jardir în Krasia cu un motiv anume. Voia să afle tot ce plănuiește el în legătură cu unificarea/ cucerirea orașelor libere din nord. Totodată, încercase să îi câștige încrederea, să îl farmece suficient de mult încât să îi ia în considerare sfaturile. Iar acum, după ce aflase tot ce o interesa, va încerca să revină în Nord, ca să îl prevină pe Arlen. Însă vestea că a rămas însărcinată cu copilul lui Jardir, o va determina să ia anumite decizii. Să sperăm că vor fi niște decizii bune!

   “Războiul la lumina zilei” este un roman complex, fascinant, intens și plin de acțiune. Recomand cu căldură această carte atât iubitorilor de fantasy, cât și celor care îndrăgesc genul romance. Aveți ocazia să întâlniți personaje de neuitat, scene palpitante, numeroase intrigi, scene de dragoste și multă magie.

Citate

“— Dar pentru tine nu e? Omul Glifat, cel pe care îl numesc nordicii Izbăvitorul, e cheia pentru Sharak sub Soare, Ahmann. Până și un orb vede asta! Iar neprețuita ta Leesha Paper îl apără, îl ține în siguranță, ca să-ți poată înfige o suliță în spate!

Ahmann se înnegură la față și Inevera se temu că mersese prea departe, însă el nici măcar nu o mustră.

— Nu sunt atât de prost. Acum avem oameni în Văiuga. Dacă acest Om Glifat își face apariția acolo, o să aflu și o să-l ucid dacă nu mi se închină.

— Iar eu o să ți-o aduc pe fiica lui Erny sau dovada trădării ei față de Everam, făgădui Inevera.”

 “— Izbăvitorul suntem cu toții, răspunse Arlen. Izbăvitor e oricine stă demn sub cerul nopții, în loc să se ascundă în spatele glifelor… sau sub pământ.”

 “— Demonii au pătruns în capul meu, Leesha, o întrerupse Arlen. Le-am aflat planurile și, mai rău, ei le-au aflat pe-ale mele. Știu tot ce-am făcut vreodată, plus ceea ce am de gând în privința lui Jardir și a atacului împotriva lor. Tot ce-am pus la cale a devenit inutil într-o singură clipă.”

 “La apariția lui, își înălță bărbia. Strălucea de magie cu atâta putere, încât nu se putea uita la el fără să-și mijească ochii glifați. Înțelegea de ce îl credea lumea Izbăvitorul. Uneori nici Ziditorul însuși nu strălucea ca Arlen Bales.”

 Nota 10

Cartea Războiul la lumina zilei (Seria Demon, partea a III-a), de Peter V. Brett  poate fi comandată de pe site-ul Editura Nemira. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

 

%d bloggers like this: