Tara lui Dumnezeu de Ross Raisin-Editura Leda

Tara lui Dumnezeu de Ross Raisin-Editura Leda

by -
8

Țara lui Dumnezeu de Ross Raisin

Titlu original: God’s Own Country

Traducere: Cristina-Ondine Dascăliţa

Editura: Leda

Număr pagini: 288

Format: 13×20 cm

Anul: 2011

Gen: psihologic

Roman distins cu Betty Trask Award și nominalizat la John Llewellyn Rhys Prize și Guardian First Book Award în 2008.

Ross Raisin, scriitor britanic, născut la Keighley în Yorkshire, publică în 2008, romanul său de debut „Țara lui Dumnezeu”, roman care se propulsează instant în clasamentele literaturii actuale prin adjudecarea a „Betty Trask Award”, dar și prin nominalizările la „John Llewellyn Rhys Prize” și „First Book Award”. În 2009, Sunday Times îi acordă lui Ross Raisin titlul de „Tânărul Scriitor al Anului”.

„Povestea lui Ross Raisin despre transformarea unui tânăr fermier cu probleme, dar esențialmente bine intenționat, într-un sociopat periculos este deopotrivă dătătoare de fiori, ca efect, și întru totul convingătoare, ca realizare”. (J.M.Coetzee)

E doar una din părerile criticilor despre acest roman psihologic, pe care, citindu-l am învățat că normalitatea este înțeleasă de fiecare dintre noi, în funcție de diverși factori, printre care se află, desigur, și sănătatea psihică. Cât despre carte, mie mi-a plăcut experiența avută citind-o, emoțiile, autenticitatea și stilul original al autorului. E adevărat, nu toate cărțile au povești care descriu lumi frumoase, pure, idealiste și de aceea țin să menționez, că, deși povestea e una ciudată în esența sa, cartea este una extrem de reușită.

Scriitorul te transformă într-un om mic și te așează în mintea personajului principal, de unde îi afli toate gândurile, ceea ce e amuzant la început, dar apoi, realizând că ceea ce se întâmplă nu corespunde cu noțiunea ta de „normalitate”, te face să-ți fie frică… frică pentru celelalte personaje, pe care, dacă ai putea, le-ai lua unul câte unul, ca pe niște pioni, și i-ai așeza în altă parte. Dar nu poți face asta, din postura ta de om mic, de cititor, așa că, nu poți face decât să asiști la poveste mai departe… o poveste în care, deși detaliile abundă, nu plictisește deloc. Mai mult, te determină parcă, să-i faci o analiză mai detaliată personajului principal, să speri că traiectoria sa actuală va devia spre starea de normalitate.

Și… dacă tot am locuit în mintea lui pentru câteva ceasuri bune, să vă fac cunoștință cu Sam Marsdyke – un tânăr fermier, crescut fără E-uri, acolo unde poluarea industrială e o totală necunoscută. Dacă că imaginați un tânăr seducător, plin de mușchi și cu un magnetism feroce, ei bine, o să vă dezamăgesc puțin. Sam e tânăr, e fermier… poate că în alt roman ar fi ceea ce multe femei ar visa, însă aici, în povestea aceasta, Sam e un tânăr cu probleme psihice. Unii critici l-au catalogat drept inadaptat, însă pentru mine a fost clar… omul acesta nu suferea de o incapacitate de a se adapta schimbărilor, ci suferea din cauza comportamentului avut de ceilalți în ceea ce-l privea.

Încă de la început, aflăm că Sam e un tip foarte inteligent, capabil să ia note foarte bune la școală, însă, din cauza unui eveniment incompatibil cu calitatea de elev (veți afla ce s-a întâmplat, citind cartea), a fost dat afară. Din acel moment, se pare că lumea s-a împărțit în două… Sam și ceilalți, iar ceilalți nu erau decât niște oameni care voiau mereu să-l rănescă pe Sam. În mintea sa, toată lumea îl crede un „ciudat”, un „nesuferit”. Mai există însă o lume în care Sam se simte superior, lumea necuvântătoarelor pe care le îngrijește. Asistăm la conversații cu „Vulpoiul”… care nu e o poreclă pentru vreun sătean, ci chiar vulpea care mai dădea atacul la găini.

„Nu-i așa, domnule Vulpoi, am zis și eu, fiindcă îl auzeam cum se furișa lângă copac. A întors capul să vadă cine a vorbit. Niște scursuri, tu și cu mine, care ne tupilăm prin întuneric, nu? Vorbește în numele tău, a zis, și dus a fost”.

E singura lume unde își permite să fie el, să își reverse furia, să vorbească așa cum crede de cuviință… și credeți-mă, nu are în vocabular numai cuvinte frumoase.

La fel ca tatăl său, un personaj de o ostilitate rar întâlnită, sătenii îl tratează cu răceală și cu dispreț pe Sam, izolându-l, punând mereu o barieră între el și restul oamenilor… iar trăirile lăuntrice ale tânărului, nu fac decât să se acutizeze. Pentru tot ceea ce face, Sam are și explicații, care sunt logice în mintea sa.

Ținutul în care trăiește Sam, acel teritoriu unde civilizația dezvoltată tehnologic abia începea să pătrundă, este cunoscut pentru locuitorii săi, cu numele de „Țara lui Dumnezeu”. Atunci când oameni din oraș încep să vină și se hotărăsc și să rămână, Sam simte că i se face o mare nedreptate.

Paranoia instalată deja în mintea sa, începe să ia amploare. Tot ceea ce fac sau spun ceilalți, nu e decât o ofensă, o intenție malefică asupra lui.  Lucrurile iau o trunură imprevizibilă atunci când o familie de orășeni se mută în apropierea fermei lor. Fata, în vârstă de 15 ani, a orășenilor, este motivul pentru care, în mintea lui Sam se construiește cu migală, cu detalii foarte bine puse la punct, o lume fantastică, atât de bine creată, încât toate elementele sale sunt de o importanță esențială. În această lume, numele fetei nu e important, important este ceea ce a clădit Sam cu, să-i spunem, „puterea minții sale”.

Cei doi se împrietenesc, însă Sam nu coboară în lumea realității, ci rămâne ancorat în fantezia sa, iar aceasta declanșează o adevărată tragedie. În lumea reală, Sam o sechestrează pe Jo, căreia nici măcar nu-i spune pe nume, ci ne vorbește mereu despre „Fată”. Nevoia lui acută de afecțiune, accentuată de problemele psihice, duce la o adevărată dramă.

Romanul, mărturisirea lui Sam, este presărată și cu elemente de umor, dar nu ai timp să râzi, pentru că în secunda următoare, e ceva care-ți va lăsa și un gust amar.

Finalul? La fel de frapant, de chinuitor ca și restul poveștii. Dacă la început, Sam se plimbă pe tărâmul feeric al „țării lui Dumnezeu”, la final „capul lui Dracula se ițește din buzunarul de la piept”… și veți înțelege de ce, numai citind cartea.

Plusurile acestui roman: Când am terminat de citit, am rămas cu acel gust amar realizând că, dincolo de problemele psihice grave ale tânărului, mesajul romanului stătea ascuns… cum stăteam eu în mintea lui Sam. Romanul nu e despre boală, nu e despre paranoia… nici despre izolare, ci despre relația părinte-copil, despre importanța comunicării. Noi, oamenii, nu am fost făcuți să fim singuri, ci să comunicăm, să ne tolerăm și mai ales, să ne iubim. Ei bine, romanul acesta este despre lipsa iubirii, despre cum poate răceala unui părinte să-și pună amprenta asupra traiectoriei vieții unui copil. E despre relații, despre oameni cărora le e mai ușor să-i neglijeze și să-i izoleze pe alții, decât să accepte faptul că unii au nevoie de afecțiune.

Sam… care – așa cum am menționat încă de la început – mi-a permis să locuiesc la el în minte pentru câteva ceasuri bune, nu e un psihopat inadaptat, e rezultatul tragic al tendinței actuale de îndepărtare între indivizi. Trăim într-o lume care promovează comunicarea și o ridică la rangul de excelență, însă se pare că suntem într-o continuă pantă de pierdere a esenței. Devenim tot mai individualiști și nu ne mai obosim să-i înțelegem și să-i ascultăm pe ceilalți, ci îi izolăm. Nu mai știm să acordăm timp… nu mai știm să prețuim faptul că suntem toți în țara lui Dumnezeu, ci ne structurăm propriile lumi, îndepărtându-i pe ceilalți…

Cartea se citește repede, formatul este unul confortabil la citit, iar coperta, despre care ai putea inițial crede că ascunde o poveste feerică, descriptivă, despre ținuturi îndepărtate, e de fapt, un contrast între sublimul locurilor lăsate de către Dumnezeu și negurile sufletești.

Recomand această carte celor care iubesc genul psihologic, dar și celor care vor să citească o poveste de viață din perspectiva unui om care comite anumite fapte ca rezultat al comportamentului celor din jurul lui.

targulcartii.ro

Cartea Țara lui Dumnezeu de Ross Raisin este oferită pentru recenzie de TârgulCărții.ro. Cartea poate fi comandată de pe librăria/anticariat online www.targulcarti.ro. Pentru a fi la curent cu noutăţile şi promoţiile periodice ale librăriei/anticariatului online urmăriți site-ul și pagina de facebook.

Autor: Rodica Puşcaşu

8 COMMENTS

  1. Felicitari. Recenzia ta imi starneste curiozitatea desi cartea pare a fi una de factura psihologica.

    • Într-adevăr, este o carte psihologică, foarte bine scrisă. O poveste cutremurătoare care relevă tarele unei societăți și efectele acesteia.

  2. Am auzit acum ceva timp de aceasta carte, dar nu eram sigura daca sa o achizitionez sau nu. Citind aceasta recenzie m-am hotarat sa ii mai acord o sansa. Pare destul de promitatoare.

  3. Cine ar fi crezut ca o cartea ascunde atat de multe aspecte. Rodica m-ai convins sa nu o mai evit.

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro