tess durberville-thomas hardy

ISPITA  FICŢIUNII – Dorina Georgescu

Tess d`Uberville sau Sacrificiul ca opţiune

Tess d`Uberville de Thomas Hardy

 “O soartă fericită e un dar al destinului.”, afirma Thomas Hardy, chiar dacă  eroina sa nu va primi acest dar divin.

 

tess durberville-thomas hardy

     Frumoasa şi tânăra fată în a cărei  înfăţişare “mai dăinuiau încă urme ale copilăriei”, cu “ gura ei roşie şi puţin bosunflată”, “ca o prinţesă”, “prea mândră”, “cam curioasă din fire”, şi care “ vibra ca un cristal, datorită unei sensibilităţi nealterate de experienţă”  pare să fie urmărită de ghinion şi prinsă în ghearele lui de mai multe ori pe parcursul acţiunii, culminând cu finalul tragic al acesteia.

     Personal, am îndrăgit-o pe Tess din prima clipă, însă înlănţuirea evenimentelor triste, dramatice şi tragice prin care a trecut eroina mi-a lăsat un gust amar, amintindu-mi de limitele fiinţei umane.

    Şi am încercat, să înţeleg ce s-a întâmplat cu acea făptură sfioasă şi pură, prin ce breşă blestemată a destinului a fost aruncată în braţele unui bărbat (“Tess avea o calitate care, în clipa aceea, îi fu fatală, şi care îl făcu pe d`Uberville să-şi aţintească ochii asupra ei: plinătatea frumuseţii de fruct copt care o făcea să pară mult mai femeie decât era în realitate.”) care se va îndrăgosti de ea subit (chiar dacă “cei doi oameni care se întâlniseră nu erau jumătăţile unui întreg desăvârşit”),  şi va profita într-un mod grosolan de inocenţa acesteia, iar de aici “aveau să se işte griji, decepţii, suferinţe adânci, catastrofe şi destine nemaipomenit de stranii.”.

     Sortită să treacă printr-o “experienţă tragică”- ea îşi pierde copilul, “acel bastard al Naturii”, “Tess se schimbase dintr-o fată simplă într-o femeie complexă” care avea încă “încredere în viaţă” şi astfel pleacă să muncească “la o laptărie, cale de mai multe mile spre sud” cu gândul să fugă de trecut “şi de tot ce ţinea de el”.

     Curând Tess îl va reîntâlni pe Angel Clare care arăta “ca un om fără scop sau interes precis în viaţa materială”, iar cei doi “se priveau amândoi cu mirare şi interes, fiecare aşteptând să cunoască mai bine personalitatetea şi firea celuilalt”, aşa încât “Tess şi Clare se aflau la hotarul dintre prietenie şi dragoste”, hotar pe care soarta îl va şterge cu repeziciune şi ei îşi vor uni destinele într-un mod dramatic şi pentru scurt timp deoarece trecutul acesteia va acţiona ca o ghilotină între soţi, proaspătul mire spunându-i cu răceală că “Nu eşti tu femeia pe care am iubit-o”, apoi o părăseşte “încercând să-şi înăbuşe dragostea ce o simţea pentru ea”.

    Urmează o perioadă de singurătate şi suferinţă  pentru Tess, culminând cu surpriza reîntâlnirii lui d`Uberville, la fel de îndrăgostit de ea, la fel de pătimaş  (“Buzele îi tremurau; încerca să vorbească, dar, atât timp cât Tess îi stătea în faţă, simţea că nu poate să scoată nici un sunet”) şi în plus “chinuit de remuşcări” o cere în căsătorie, un mariaj care nu se poate realiza, Tess fiind în continuare măritată cu Angel Clare, chiar dacă acesta o abandonase.

     Convinsă fiind că soţul său nu se va mai întoarce, la insistenţele lui d`Uberville şi sensibilă la nevoile familiei sale, Tess acceptă, să devină amanta acestuia.

     Însă Angel revine, o caută (“Unde putea fi Tess, o ţărăncuţă, tânăra lui soţie, în mijlocul atâtor bogăţii şi podoabe?”), o găseşte (“Nu arăta de loc aşa cum se aşteptase el, ci cu totul altfel, uimitor de schimbată. Poate că nu era mai frumoasă, dar îmbrăcămintea îi scotea şi mai mult în evidenţă farmecul trăsăturilor.”) şi nelămurit de noua situaţie, îi spune că “am venit să te iau cu mine”, iar efectul acestei revederi a fost că “Tess se simţea ca un om care visează că-i fugărit, dar nu poate să se urnească din loc.”, stârnindu-i ura faţă de amant (“Îl urăsc acum pentru că m-a minţit…mi-a spus că n-o să te mai întorci”), pe măsură ce dragostea lor părea a fi iarăşi sacrificată “Rămaseră aşa împietriţi, într-o tristeţe posomorâtă şi jalnică; în ochi li se oglindeau inimile sfâşiate de batjocura amară a soartei. Părea că se roagă să fie ocrotiţi împotriva realităţii.”.

      În finalul romanului îi găsim împreună pe cei doi soţi, chiar dacă nu era “ceasul potrivit iubirii.”, ci ultimele zile din viaţa lui Tess căci, nu-i aşa, “şi cei mai puternici se prăbuşesc”.

Autor: Dorina Georgescu

 

8 COMMENTS

  1. Foarte frumos, Dorina! Eu am citit cartea în liceu, a fost lectură obligatorie la limba engleză. Este foarte emoționantă. Felicitări pentru recenzie!

    • Multumesc, Rodica. Eu am vazut filmul in regia lui Roman Polanski, cel care a primit trei premii Cesar si trei premii Oscar. M-a tulburat profund si imediat am cautat cartea; impresia a fost aceeasi….am indragit-o pe Tess pentru puterea de care a dat dovada in situatiile limita in care a pus-o viata si am compatimit-o pentru ghinionul care se tinea scai de ea…

  2. Felicitari, Dorina ! Imi plac foarte mult recenziile tale! Cartea am citit-o cu multi ani in urma, o carte profunda si trista ! Ma ispitesti sa o recitesc, poate azi o privesc cu alti ochii! locco_smiley_10 locco_smiley_10

  3. Multumesc, Iliuta! Interesant ce poate face timpul, chiar si in cazul lecturii. Astept sa o comentam impreuna. Cu mare drag! Paste fericit, Iliuta!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.