The Name of the Wind - The Kingkiller - Chronicle: Day One

The Name of the Wind (The Kingkiller Chronicle – Day One) / Numele Vântului (Cronica Regicidului – Ziua Întâi) de Patrick Rothfuss – recenzie

The Name of the Wind

Editura: Orion Publishing Group

Limba engleză

Anul apariției: 2007

Număr de pagini: 662

   Îţi dai seama că cineva iubeşte din tot sufletul cărţile şi nu le tratează doar ca pe o afacere, când îţi ajung împachetate superb în ambalaj finuţ cu fundiţă şi însoţite de mici obiecte splendide de artizanat – încât toate împreună formează un festin al frumosului, esenţe întrepătrunse de artă, învăluind cuvântul scris ca o ofrandă culturală în apogeul aurei sale estetice. Asemenea gânduri apar, inevitabil,  când deschizi aproape cu regret, pentru cât de drăguţ arată, un pacheţel Books Express, care conţine romanul preferat, ca o perlă găzduită într-o minunăţie de cochilie.

   Şi ce roman! Unul dintre cele mai bune fantasy ever! O operă finisată mulţi ani de Patrick Rothfuss, cu răbdare de bijutier: The Name of the Wind / Numele vântului, prima parte a unei trilogii, The Kingkiller Chronicle / Cronica Regicidului, din care au apărut până acum două volume, iar al treilea este încă în lucru, ceea ce la un autor atât de perfecţionist poate însemna că o să mai dureze și un cincinal până să o completeze.

    Book-ul se deschide cu o narare aproape poetică la persoana a treia, prin care ne sunt prezentaţi tânărul hangiu Kote şi straniul lui ajutor/asistent Blast. Facem cunoştinţă cu ei  într-o noapte foarte agitată, când demoni-păianjeni numiţi Scraeli le-au atacat oaspeţii hanului. Kote îl salvează de maleficele creaturi greu de combătut pe unul dintre aceşti clienţi ai lui, chiar pe cel mai puţin întâmplător dintre toţi, pentru că  Chronicler/Cronciarul este scrib şi istoric, sosit în această regiune izolată, anume pentru a afla mai multe amănunte din biografia celui pe care-l crede a fi Kvothe Regicidul. Prin însăşi modul de a lupta cu demonii, acoperirea hangiului de la Piatra de Hotar e compromisă, tânărul  de doar 25 de ani cu părul roşu şi ochii verzi, care s-a retras din viaţa socială ca un bătrân veteran războinic, nu poate fi altcineva decât legendarul Kvothe.

   El îşi dă acordul pentru a povesti cronicarului în trei zile faptele sale de până acum şi ce din toate cele trăite l-au adus în stadiul de a se ascunde într-o minusculă comunitate rurală de graniţă, unde nimeni nu ştie cine era odată. Primul roman al trilogiei acoperă copilăria şi adolescența zbuciumată a misteriosului personaj şi reprezintă echivalentul primei zile din povestea transcrisă de cronicar.

    Istoria personală a lui Kvothe, narată de acum la persoana întâi – revenirile în hanul unde se povesteşte reapărând doar ca întreruperi destul de scurte între capitole –  începe în sânul familiei sale Edema Ruh, o populaţie nomadă de artişti itineranţi, adesea dispreţuiţi şi bănuiţi de mici escrocherii, furtişaguri sau prostituţie, de cei mai plini de prejudecăţi dintre sătenii şi orăşenii stabili. De mic, băiatul se dovedeşte multi-talentat în numeroase domenii, prinzând foarte uşor orice i se predă. De la muzică şi actorie, la mişcări acrobatice sau de dans, până la îndeletniciri practice, folositoare în existența artiştilor peregrini. Educaţia lui se va accentua şi va trece spre alt nivel odată cu alăturarea la caravana lor a lui Abenthy, un celebru Arcanist ce a studiat la Universitate. Acesta îi va deveni prieten şi mentor şi îl va învăţa istorie, chimie, logică şi simpatie (ramură a magiei care augmentează capacităţile fizice prin folosirea lor în duet). Elevul său avid de instruire va reuşi chiar să observe ceva din ştiinţa lui secretă de a stăpâni vântul. Bătrânul învăţat îl va îndemna pe Kvothe să se înscrie la Universitate, antrenamentul lor mental, fizic şi spiritual fiind asezonat şi în acest scop. Dar băiatul rămâne ezitant în a îşi părăsi viața boemă din caravană, chiar pentru toată înţelepciunea lumii.

   Traiul bun al rătăcitorilor se întrerupe însă brusc când fiinţe mitologice care dădeau fiori în nopţile cu istorisiri de groază din jurul focului – temuții Chandrian – se întrupează, parcă invocaţi de un cântec pe care tatăl lui Kvothe îl compunea despe ei şi îi extermină băiatului întreaga familie. Rămas singur pe lume şi incapabil să găsească voinţa de îşi restarta soarta într-un mod mai raţional, Kvothe îşi petrece trei ani ca în transă, ba ascuns prin păduri, ba bântuid pe străduţele rău famate şi pe acoperişurile oraşului port Tarbean, încercând doar să nu moară de foame, să supravieţuiască în orice condiţii.

   Trezirea din starea semi-catatonică are loc numai odată cu întâlnirea unui bard cântăreţ şi povestitor, ce îi istoriseşte legenda Chandrienilor şi a inamicilor lor neînduplecaţi, Amyrii. De abia acum băiatul  întrezărește o noimă în tragedia uciderii familiei sale şi o posibilitate de răzbunare, odată cu identificarea unui făptaş care poate fi atins. Cu noul scop de a afla totul despre ucigaşii Chandrian, se îndreaptă spre Universitate, locul unde toată informaţia lumii este păstrată şi matca modelatoare potrivită pentru mintea sa, indicată de Abenthy încă înainte de tragicele evenimente.

   Acum începe, poate cea mai interesantă parte a romanului, cea comparabilă cu seriile Harry Potter şi Magicienii, despre un băiat orfan şi sărac, dar plin de determinare şi de talente, unele deprinse de la mentorul său încă de la o vârstă fragedă, care ajunge o adevărată legendă printre colegii şi profesorii săi, în pofida faptului că este cel mai tânăr student acceptat vreodată la cursuri. Toate experienţele nefericite ale lui Kvothe îi vor folosi pentru a face faţă încercărilor ce îl aşteaptă în această Academie a magilor. După testul teribil de admitere pe care atât de puţini reuşesc să îl depășească cu brio, chiar după pregătiri specializate şi la o etate mai mare, apar încă şi mai multe dificultăţi peste care băiatul trebuie să treacă  pentru a-şi atinge obiectivele devenite tot mai clare în mintea lui. Să-i găsească pe cei care i-au masacrat familia, aflând tot ce poate descoperi despre Chandrieni, să devină un mag puternic, absolvind Universitatea şi să deprindă tainele controlării vântului, ştiinţă pe care o stăpânea atît de impresionant Abenthy. Iar odată toate informaţiile şi aptitudinile acumulate, să poată răzbuna, în sfârşit, moartea părinţilor.

    Dar cât de greu este să fii mereu cavaler al unei singure cauze când orice societate în care eşti inclus are distragerile şi atracţiile sale: O carieră de artist, cântăreț la lăută – răpitor de inimi, ce poate evolua exploziv, o muză feminină superbă şi nestatornică – Denna, prieteni buni ce au şi ei problemele lor, care devin şi ale sale, o duşmănie ce se autoalimentează, cu bogatul şi răsfăţatul Ambrose, ce îl poate duce de la exmatriculare la pierderea vieţii… şi toate acele lucruri fascinante care se revelează în lecţiile de la universitate şi ce au, ele însele, proprii atracţii, prin pasiunea pe care o stârnesc pentru domeniile lor de cercetare.

   Observatorii de analogii cu alte opere pe aceeași temă ar putea să remarce că avem cel puţin trei genuri de roman printre filele astea, dacă nu chiar patru, în cazul în care separăm linia introductivă şi secvenţială despre Kote hangiul – alter ego ascet al eroului Kvothe. O primă parte aproape bucolică despre copilăria nomadă şi artistică a unui băieţel din tribul Endema Ruth; apoi cea gen Oliver Twist cu orfanul hălăduind pe străzi şi încercând să supravieţuiască; cea mai consistentă de la Universitate, a cărei comparaţie imediată este cu Harry Potter; şi această a patra – legătura dintre ele – ca un nimb sumbru de mister care face să dospească întrebările privitoare la cum a devenit atât de dur destinul acelui tinerel simpatic aflat încă în formare. Cât de sus a ajuns el şi ce lucruri de neimaginat a înfăptuit, încât să-i fie atribuit un asemenea nume de renume? Toate împreună se adună într-un bildungsroman, un tom-fluviu istorisind devenirea protagonistului – pe care nu poţi să nu îl îndrăgeşti. Iar la finalul cărții aştepţi cu înfrigurare volumul doi, pentru a afla continuarea poveştii lui Kvothe şi cum se va descurca cu toate provocările care cresc şi ele, acum că a ajuns la o vârstă aproape adultă.

    Este doar ziua a doua pentru Cronicar şi tânărul hangiu sub acoperire Kote, când va reîncepe povestea de unde e lăsată acum….

    Am citit acest volum în limba engleză, mulţumită librăriei on-line Books Express, şi poate ar fi de folos pentru acei ce vor să parcurgă seria tot în varianta originală, să menţionez că stilul lui Rothfuss nu e tocmai idealul de accesibilitate. Pentru cei care cunosc engleza la nivel mediu nu va fi la fel de uşor de abordat ca o lectură fantasy mai puţin metaforică, dar cei ce au considerat limpede frazarea lui George Martin din A Game of Thrones nu vor pierde nuanțe nici din The Name of the Wind. Umblă vorba printre fanii bărbosului scriitor că sunt strecurate în carte mici indicii pentru soluţionarea misterelor principale ale acţiunii, care se cam pierd prin traducere. Sincer, eu nu le-am descoperit, poate e o legendă livrescă. Ce pot mărturisi din proprie experienţă este că veţi rămâne încântaţi de unele întorsături din condei ale autorului, care în tălmăcire nu ar mai suna la fel de percutant. Câteva mici exemple:

“Anyone can love a thing because. That’s as easy as putting a penny in your pocket.

But to love something despite. To know the flaws and love them too. That is rare and pure and perfect.”

“Call a jack a jack. Call a spade a spade. But always call a whore a lady. Their lives are hard enough, and it never hurts to be polite.”

“We understand how dangerous a mask can be. We all become what we pretend to be.

  “Denna is a wild thing. Like a hind or a summer storm. If a storm blows down your house, or breaks a tree, you don’t say the storm was mean. It was cruel. It acted according to its nature and something unfortunately was hurt. The same is true of Denna.”

“There are two sure ways to lose a friend, one is to borrow, the other is to lend.”

“You have to be a bit of a liar to tell a story the right way.”

“It was more exciting when I didn’t know I had permission.”

“Practice makes the master.”

Cartea The Name of the Wind, Patrick Rothfuss a fost oferită de libraria on-line Books Express. Poate fi comandată de pe site-ul librariei on-line Books Express

Surse imagini: deviantart.com şi pinterest.com

14 COMMENTS

  1. Foarte frumoase citate!!
    Interesanta prezentarea ta. Cred ca ai dreptate , unele traduceri nu pot fi exact ceea ce a vrut autorul sa spuna. Întotdeauna varianta originala e cea mai savuroasa.

  2. Imi place mult ce ai prezentat,dar din pacate,engleza mea nu imi permite sa citesc acest gen de carte!Felicitari !

    • Multumesc. 🙂 Eu am inceput lecturile in engleza cu cartuliile alea mici portocalii penguin readers, care sunt pe nivele de dificultate. Apoi am trecut doar la romane pe care le citisem in romana si mi-au placut mult, pentru ca asa ti minte ce voia sa spuna autorul si nici nu te plictisesti la a doua citire – pe cele foarte bune oricum ai vrea sa le recitesti. 🙂 Asa, incet-incet, nici nu iti dai seama cat de bine ajungi sa te deprinzi sa citesti in egleza si carti mai dificile. 🙂

  3. O recenzie incitanta! Felicitari!!!!!!!
    Imi plac enorm de mult recenziile tale, dar asta o stii deja 🙂 Ce nu stii e ca am si eu Numele vantului 😀 Am tras un chiot cand am remarcat cat de mult te-a captivat pe tine. Sunt convinsa ca va fi si pe gustul meu!

  4. Îmi place pentru ca ai asociat cartea cu „Harry Potter” și seria „Magicienii”. Nu le-am citit, evident, dar sunt doua serii care mi-ar fi pe plac, având în vedere faptul ca îmi cam place fantasy. 😀 Nu mă descurc eu atât de bine în engleză, dar cand voi putea citi astfel de cărți, mă voi gândi și la aceasta! Felicitări, Marius!

    • Multumesc, Arci! 🙂 Cele mai bune romane fantasy ajung adesea destul de aproape de profunzimea celor mainstream. Trebuie doar sa poti trece peste ideea ca toata istoria universului ala si toate denumirile pe care ajungi sa le retii, nu sunt aplicabile decat pentru trilogia sau seria aia. 😛

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.