Ultima vrajitoare a Transilvaniei-vol. 1 Contesa Aneke de Anna Vary-Editura Herg Benet

Ultima vrajitoare a Transilvaniei-vol. 1 Contesa Aneke de Anna Vary-Editura Herg Benet

by -
14

Un roman gotic în care suspansul și misterul învăluie fiecare pagină

Anna_Vary-Ultima_vrajitoare_din_Transilvani-vol1Ultima vrăjitoare a Transilvaniei-vol. 1 Contesa Aneke de Anna Vary

Editura Herg Benet
Colecția Cărtile Arven
An apariție: 2012
Număr pagini: 250

Contesa Aneke” este primul volum al unei trilogii semnate Anna Vary, un pseudonim al scriitoarei Cristina Nemerovschi.

Un roman gotic în care suspansul și misterul învăluie fiecare pagină,  desprins parcă din lumea lui Bram Stoker. O poveste românească,  cu referiri la legende, superstiții şi prejudecăți specifice unui sat izolat, uitat de lume, undeva în inima Transilvaniei, din care nu lipsesc nici referiri la folclorul nostru autohton: “Dacă pădurea Anekei era parcă desprinsă dintr-un horror bun, în care la orice pas pare să te pască un pericol neștiut,  pădurea prin care treceai ca să ajungi la lac (lacul ielelor, cum îi spunea Mathias,  mărturisindu-ne că,  pe vremuri,  în tinerețea lui, cea adevărată,  acolo se auzeau zâne rele) părea acel codru din povestile copilăriei noastre,  unde te așteptai să-l vezi pe Făt-Frumos pornit în căutarea zmeului care o răpise pe Ileana Cosânzeana,  sau pe Muma Pădurii și pe Strâmbă -Lemne ”.
Povestea e una fantastică,  în care întâlnim vrăjitoare,  vampiri,  iele,  văzute și percepute prin ochii unei adolescente din zilele noastre. Stilul cărții e foarte atractiv, lejer și amuzant,  gen povestire cu foarte puțin dialog,  ceea ce îi dă o cursivitate aparte. Acțiunea suprapune două planuri, cel din prezent – principal, și cel din trecut – mai mult decât atât,  în sensul că ecourile a ceea ce s-a petrecut în urmă cu peste o sută de ani ajung în prezent, continuând să-l influențeze, să-l țină cumva încremenit în timp și populat de aceleași personaje! Cartea m-a “vrăjit” și m-a bulversat,  m-a captivat și contrariat în același timp, având în vedere că ambele povești de iubire – și cea din trecut,  și cea de acum sunt de fapt relații incestuoase între soră și frate – vitregi,  ce-i drept,  dar imposibil de acceptat, înțeles sau empatizat. Cartea e scrisă la persoana întâi din perspectiva Anekei – prologul și epilogul – și din perspectiva Alexandrei,  o adolescentă rebelă de 16 ani – acțiunea principală.
Prologul ne introduce într-o lume întunecată, lumea vânătorii de vrăjitoare de acum o sută și ceva de ani, într-o comunitate mică și înapoiată ca și concepții dintr-un sat transilvănean. Suntem – fără voie – confidenții gândurilor contesei Aneke, o tânără frumoasă și crudă, fără nici un pic de morală, în pragul de a fi linșată de săteni, sub acuzația de vrăjitorie și incest (tânărul Mathias, venit de peste 19 orașe pentru a o cere în căsătorie, se dovedise a fi fratele său vitreg, rezultat dintr-o relație anterioară căsătoriei a tatălui său, dar acest lucru nu îi împiedicase pe cei doi să se iubească). Lipsită de sprijinul tatălui său, contele Silagy – nevoit să fugă pentru a-și salva la rândul său pielea-și de al surorii sale vitrege, Lorena, care o iubea sincer, dar avusese motivele ei – discutabile, dar de înțeles, după cum veți vedea ulterior- de a o refuza, Aneke se refugiază în căsuța din pădurea de lângă castel, dar nu va scăpa de furia sătenilor, care asistaseră nepunctincioși la moartea pe capete a animalelor din curțile lor, fapt pentru care o acuzau pe vrăjitoarea Aneke. Vom afla ulterior că a fost prinsă, legată de un copac și arsă. Dar oare a fost suficient pentru a o face să dispară cu totul?
În continuare, o cunoaștem pe Alexandra, o adolescentă tipică (”nu îmi puteam închipui viața mea fără mobil, Facebook, batoane Twix, chipsuri cu paprika sau blugi skinny”), trimisă de la București în micuțul sat de lângă ruinele fostului castel al Anekei, denumit generic, satul V. , pentru a-și petrece vacanța de vară.
Mama sa – Dora, de comun acord cu tatăl său, care în general era un tip cam aerian ( ”În ce-l privește pe tata, noroc că era mai mult absent. Altfel, concepțiile lui păreau un experiment extraterestru eșuat: să aducem o mentalitate din epoca de piatră în anul 2012, și să vedem cum se adaptează și cum reacționeză posesorul ei. Asta era tata.”), a trimis-o aici pentru a o îndepărta de Răzvan, de care era profund îndrăgostită, dar care – vai!!! – îi era frate după mamă. Din păcate, nu a fost cel mai potrivit loc unde să fie trimisă…
”Mă regăseam în povestea Anekei. Și eu eram îndrăgostită de fratele meu…Lumea era mai îngustă la minte pe atunci, îmi ziceam fără pic de îndoială. Nu știu cum aș fi reacționat eu acum dacă m-ar fi amenințat cineva cu moartea, pentru că îl iubeam, în cel mai carnal mod posibil cu putință, deocamdată, ce-i drept, doar în imaginația mea, pe cel care îmi era frate după mamă…Cu ce drept să mi se ceară asta? De unde să știe oameni străini cât de intensă era iubirea mea?”
Satul transilvănean este descris idilic, un tărâm bucolic ca desprins din alt timp, în care binefacerile – și neajunsurile lumii moderne nu ajunseseră încă. Parcă vedem în fața ochilor o carte poștală de demult care prinde viață, dar aceasta curge în alt ritm…
”Drumul spre V. a fost de vis. Oricâte fotografii mi-ar fi arătat mama, niciuna nu se compara cu ce vedeam acum pe viu. Dealuri care se ridicau unul în prelungirea altuia, căsuțe așezate pe vârf, animale care pășteau atât de liniștite…”
Odată ajunsă la căsuța ca din poveste a lui tanti Mathilde, face cunoștință cu gazdele sale – Mathilde, unchiul Jonas și Ionas, fratele acestuia, trei bătrânei ușor apatici, dar binevoitori.
O însoțim pe Alexandra în peregrinările sale prin sat, prin pădurea unde se afla căsuța unde se refugiase odinioară Aneke, ca și printre ruinele fostului castel, față de care simte o atracție inexplicabilă. Personajele care îi ies în cale sunt care mai de care mai ciudate și misterioase, iar poveștile pe care le află despre Aneke, despre Miriam – nefericita mamă a acesteia și iubitul ei Markus – și despre blestemul locului o cutremură. Face cunoștință cu Lorena – frumoasa ghicitoare a satului, și cu fiica acesteia de 9 ani – Nori, iar coborând în măruntaiele castelului întâlnește un bărbat tânăr de o frumusețe răpitoare, care se recomandă Mathias… fratele vitreg al Anekei, tatăl lui Nori și soțul Lorenei – care cine credeți că era?!…
Reacția Alexandrei a fost foarte firească, punînd sub beneficiul îndoielii asemenea enormități, deși poate n-ar fi trebuit, dar să nu anticipăm!
” În curte, cu o pungă de plastic pe cap, Lorena tocmai tăiase un cocoș.
Ai adus-o!, a exclamat plină de entuziasm la vederea mea, ștergându-și cu mâneca câteva picături de ploaie de pe chip.
Vorbea, firește, cu Mathias. Care îi era, dacă era să fiu îndeajuns de nebună și eu cît să-i cred vorbele, atît soțul, dar și fratele ei vitreg. Însă nici măcar asta nu era cel mai neobișnuit lucru, ci pretenția lor de a fi frații contesei care trăise în veacul trecut. Ce sat de oameni amețiți, mi-am spus din nou, dar nu fără o mică doză de admirație.”
Toate personajele din carte sunt foarte bine construite, îți plac sau nu, le simpatizezi pe unele și antipatizezi pe altele, dar sunt credibile, complexe, cu multe umbre și fațete pe care le descoperi treptat.
Scopul pentru care Alexandra a fost îndepărtată de București nu a fost atins, având în vedere că după doar o săptămînă se trezește cu Răzvan la ușă. Să vă spun sincer, nu prea mi-a plăcut de el. Era un tânăr de 19 ani, membru al unei formații rock, excentric și foarte predispuns la excese alcoolice. Să fie amețit de băutură părea starea lui naturală. Oricum, și reacția Dorei – mama lor – m-a nedumerit. După ce făcuse atâta caz să îi îndepărteze pe cei doi (pe drept cuvînt), acum o sună pe Alexandra să o întrebe dacă zăpăcilă – adică Răzvan, a ajuns, fără să pară câtuși de puțin nemulțumită.
În continuare, istoria se repetă…
Nu vă spun mai mult, deoarece sper că v-am trezit interesul în privința acestei cărți pe care vă invit să o citiți, pentru că merită! Nu aflăm răspunsul la toate întrebările, din contră, misterul se adâncește, iar eu personal abia aștept să citesc volumul următor al seriei.
”Asta sunt eu acum – un suflet despărțit de corp. Ambele sunt nemuritoare, au fost blestemate (sau binecuvântate) de Aneke să nu moară niciodată. Dar nici nu se pot regăsi… Sufletul meu bîntuie prin castel, în amintirea unei vieți din care a gustat mult prea puțin, în timp ce trupul meu fuge de fiecare dată când își uită sufletul în căsuța de lemn din sat…”

colaj aneke

Cartea ne oferă o călătorie captivantă, făcând câte un pas în prezent și unul în trecut, pe granița subțire dintre real și imaginar, între adevăruri și legende, dar spre deosebire de alte povești în care acțiunile din prezent lămuresc și liniștesc trecutul, aici lucrurile sunt ceva mai neclare, iar epilogul, în care auzim din nou vocea Anekei, adâncește și mai mult misterul…

Editura_Herg_BenetCartea Ultima vrăjitoare a Transilvaniei-vol. 1 Contesa Aneke de Anna Vary a fost oferită pentru recenzie de către Editura Herg Benet. Poate fi comanda de pe site-ul Editura Herg Benet. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Autor: Oli

14 COMMENTS

  1. Am auzit o multime de lucruri despre serie, este pe lista mea de ceva vreme si sper ca anul viitor sa reusesc sa o citesc. Multumim pentru recenzie, foarte interesanta!

  2. O recenzie interesanta, suscita interesul. Se vede ca aceasta carte ti-a placut. Abia astept sa o citesc si eu. Pana una alta, ma bucur ca am seria!

  3. Oli, felicitari pentru recenzie! Le trec pe lista de lecturi in 2016.
    Cos, lasa ca te conving eu sa mai citesti ceva de la HB :). Obiectiv pentru 2016 :).

  4. Mi-ai starnit curiozitatea, Oli! De ceva timp tot dau rotocoale celor 3 volume, intrebandu-ma daca sa le cumpar sau nu. Acum inclin sa cred ca merita ! Felicitari!

  5. felicitari ispito.abia ce am spus stop listei,apari tu cu o recenzie superba si iar am de trecut cartii :)

  6. Zic si eu ca stau cuminte si nu mai cumpar carti si … acum vreau cartea asta! Da’ chiar o vreau! Felicitari pt recenzia care va scoate bani din portofelul meu! ;)

  7. Bravo Oli! Mi-ai starnit interesul. Ca de obicei, recenzia este foarte elaborata si te indeamna sa dai fuguta la prima librarie si sa achizitionezi cartea.

  8. De fapt, mai simplu: sa intri direct pe siteul editurii Herg Benet si sa o comanzi de acolo.

  9. Eu mi-am cumparat toate cele trei volumele! :)) Le-am citit pe primele doua, mi-au placut foarte mult, dar parca ma asteptam la mai mult, pentru ca, atunci cand le-am cumparat eu, erau niste recenzii chiar foarte bune pe internet. Mi-am luat de la Gaudeamus si Alexandra si de abia astept sa citesc cartea.

  10. Multumesc pentru aprecieri, ma bucur ca v-am trezit interesul cu recenzia mea. Cartea e deosebita ca stil si atmosfera, se citeste usor si e captivanta, eu una, abia astept sa citesc volumele urmatoare!

Leave a Reply

Afiseaza emoticoanele Locco.Ro