Ultima vrajitoare din Transilvania – Alexandra ( vol. 3) de Anna Vary-Editura...

Ultima vrajitoare din Transilvania – Alexandra ( vol. 3) de Anna Vary-Editura Herg Benet

by -
17

„De multe ori, ceea ce unii din ei numeau destin părea a fi o glumă crudă şi sadică, cu un simţ al umorului foarte dubios.”

Ultima vrăjitoare din Transilvania – Alexandra ( vol. 3) de Anna Váry

Editura: Herg Benet
Colecţia Cărţile Arven
An publicaţie: 2015
Număr pagini: 288

With every step I take
The less I know myself.

Evenimentele traumatizante din V., moartea lui Mathias, dispariţia lui Aneke din viaţa ei, o transformă pe Alexandra dintr-o adolescentă hiperactivă într-o fată nevoită să se maturizeze rapid. Vocea ei din prologul cărţii reflectă faptul că teama i-a dispărut cu totul şi că tânăra este pregătită „pentru orice ar fi venit”. Dar oare aşa să fie? Alexandra va putea face faţă supranaturalului aşa cum crede ea că este capabilă?
Nu eram convinsă că, dacă aş fi devenit şi eu nemuritoare, aş fi reuşit să rămân Alexandra. Nici că aş fi fost în stare să mă adaptez cu uşurinţă timpurilor. Nu, eu nu eram Aneke. Oare mi-aş fi dorit să fiu?”
„Mathias de care mă îndrăgostisem fulgerător, mă făcuse să înţeleg că, orice ar fi, trebuie să-ţi accepţi sentimentele, pentru că e singura cale. Ele nu vor dispărea, chiar dacă le negi, iar chinul, aşa, va fi de două ori mai mare. Nu puteai lupta cu iubirea.”

Pe Alexandra o regăsim în Bucureşti încercând să facă abstracţie de comportamentul acru al Dorei care se pare că nu a trecut peste faza idilei dintre fiica sa şi Mathias. Răceala dintre ele este resimţită acut de Alex care începe să vadă în mama ei încă un adult frustrat care nu are altceva mai bun de făcut decât să încerce să controleze viaţa copilului său.
Când ai 17 ani, începi pentru prima dată să vezi profunzimea stratului de ipocrizie din lumea adulţilor. Disperarea cu care îţi cer ţie să te hotărăşti ce vrei să faci cu viaţa ta, pentru că ştiu atât de bine că ei şi-au irosit-o pe a lor.”

AlexandraNimic din tot ce o înconjoară nu mai are sens. Totul este fad, iar fata învaţă să folosească asemeni Anekei, o mască pentru a nu-i îngrijora pe ceilalţi cu starea ei depresivă şi pentru a nu fi nevoită să ofere explicaţii. Dorul de Mathias, elementele fantastice care puteau anula banalul, atracţia pentru aventură, pentru ceva ieşit din comun şi un Răzvan prea departe pentru a o ajuta să depăşească momentul produc durere în sufletul Alexandrei care simte tot mai puternic că îi lipseşte ceva, iar absenţa asta nedefinită şi neînţeleasă provoacă singurătate, durere şi un gust amar care nu se lasă dus.
Şi în toată lenea care devenea rutină ceva lipsea, lipsea clipă de clipă, noapte de noapte, şi lipsa acelui lucru durea, durea al dracului de tare.”
Neputându-şi găsi liniştea, fata devine tot mai distantă şi, refuzând să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat în viaţa ei, atrage atât antipatia Dorei cât şi a Ioanei, singura prietenă pe care o avea. Starea apatică este însă întreruptă de un eveniment bizar: o tăietură urâtă la un deget se vindecă de la sine în doar câteva ore.
Am dat şerveţelul la o parte şi am văzut că nu era nici urmă de sânge, lucru ciudat, fiindcă eu sângeram ca o vacă ori de câte ori mă răneam. Mai mult, nu se mai vedea nici urmă de tăietură.”

Se spune că atunci când te gândeşti prea mult la ceva, atragi acel ceva în viaţa ta. Cred că la fel s-a întâmplat în cazul Alexandrei. A fost atât de fascinată de personajele pe care le-a întâlnit în V. încât nu şi le-a mai putut scoate din minte în ciuda incompatibilităţii dintre lumile lor. Momentele unice trăite alături de Mathias, Aneke, Lorena şi Nori au marcat-o atât de profund pe tânăra în căutare de senzaţii tari, încât nu a mai putut să se desprindă de aventura complexă şi şi-a dorit să fie asemeni lor pentru a ieşi din rutină şi a scăpa de limitele impuse de condiţia umană efemeră. Din acest punct, încep să fiu de acord cu Coelho atunci când afirmă că universul complotează pentru realizarea celor mai arzătoare visuri umane deoarece Alexandra descoperă cu stupoare că întâmplările neobişnuite prin care a trecut şi-au lăsat asupra ei o amprentă ireversibilă.
De multe ori, ceea ce unii din ei numeau destin părea a fi o glumă crudă şi sadică, cu un simţ al umorului foarte dubios.”

Aneke recenzieSimţind că se întâmplă ceva ciudat cu ea şi neavând pe nimeni cu care să vorbească, Alex începe o goană nebună după Aneke – singura care îi putea oferi o explicaţie plauzibilă, singura care îi putea confirma că nu o luase razna şi că nu visase tot ce se întâmplase în V..

Atunci când într-un final Aneke îşi face apariţia, Alexandra se confruntă cu câteva adevăruri care lovesc viaţa ei cu forţa unui tsunami devastator. În primul rând Mathias nu a murit de tot. Yuhuuuuu! Asta e de bine pentru că îmi plăcea personajul lui. :) Partea mai puţin atrăgătoare e că apare doar trei zile pe an în formă umană. Eh, bun şi aşa decât deloc!

Ceea ce răstoarnă însă efectiv liniştea şi declanşează haosul este vestea că Alex a fost atinsă de blestemul Icăi şi că acum este nemuritoare. Acest fapt cade o bombă şi adolescenta pendulează între şoc, groază, disperare şi fascinaţie. Partea umană, fărâma de suflet rămasă intactă o avertizează că nemurirea poate reprezenta o povară mai grea decât poate duce, în timp ce bucata iraţională, îndreptată spre aventură, o îndeamnă să accepte imortalitatea ca pe o ocazie unică din care poate câştiga cunoaştere, experienţe inedite şi clipe alături de Mathias.
Nu voiam să devin o fiinţă nemuritoare. Nu voiam nici să mă gândesc la asta.”
„În Bucureştiul meu nimeni nu devenea nemuritor peste noapte.”
„Familiarul nu e întotdeauna un loc în care să te simţi în siguranţă.”
„Poate că timpul, viaţa şi moartea erau noţiuni relative. Aneke părea să treacă mereu de graniţele astea.”

Dintr-o adolescentă cu tendinţe clare de rebeliune, Alexandra începe să se maturizeze peste noapte când realizează întorsătura pe care a luat-o viaţa ei. Dacă în primele două volume o vedem indecisă, nesigură şi extaziată de supranaturalul care o scapă de plictiseală, în acest volum facem cunoştinţă cu o Alex mai cerebrală care pune în balanţă ceea ce simte, care emite judecăţi de valoare, care analizează situaţiile prin care este nevoită să treacă. Nu mai tratează totul cu superficialitate şi se adaptează cum se pricepe mai bine stabilindu-şi priorităţi.

SONY DSC„Aveam senzaţia că au dispărut toate hotarele. Că nu mai ştii ce e real şi ce nu. Că mintea ta poate imagina cele mai incredibile scenarii, şi atunci cum am putea şti ce mai e adevărat şi ce nu? Şi ce-l face pe un lucru să fie real, care e trăsătura pe care numai realitatea o poate avea, ce o diferenţiază de restul?”
„În continuare, Răzvan era foarte important pentru mine, chiar dacă încetasem să mă gândesc la el în felul ăla interzis. Acum, acea parte din mintea mea era ocupată numai de Mathias.”

Sfârşitul verii îi aduce fetei ocazia de a petrece trei zile alături de Mathias pe care nu îl uitase niciun moment. Cu inima strânsă şi însoţită de Aneke şi de Răzvan care luase decizia de a-i fi alături, Alexandra se întoarce pentru a treia oară în satul blestemat pentru a-l revedea pe cel de care s-a îndrăgostit dar şi pentru a lua cea mai importantă decizie din viaţa ei. Este nemurirea cea mai grea cruce existentă sau este un dar divin de care ar trebui să se bucure?

Mă simţeam atât de ciudat, de parcă aş fi îmbătrânit câţiva ani într-o singură lună.”
Ce mă speria cel mai tare era perspectiva de a rămâne tânără pentru totdeauna, în timp ce oamenii pe care-i iubeam aveau să îmbătrânească şi să moară.”

Care va fi alegerea Alexandrei? Va alege să îşi dăruiască nemurirea sau va profita de imortalitatea primită pentru a se avânta în viaţă fără niciun risc ? Deasemenea curiozitatea este întreţinută şi de întâlnirea cu Mathias. Oare cum îl va regăsi Alex pe bărbatul iubit după un an de zile şi care sunt de fapt sentimentele acestuia? Ce preţ cere viaţa pentru orice nimic dat fiinţei umane şi cum arată viitorul din perspectiva unei adolescente al cărei drum s-a intersectat cu fantasticul?
„Şi i-am dat lui Nicolas răspunsul pe care el îl ştia deja. Răspunsul pe care nimeni dintre cei care mă cunoscuseră până în urmă cu câteva zile nu l-ar fi bănuit vreodată.”

Finalul romanului va avea grijă să răspundă întrebărilor şi deasemenea mi s-a părut că autoarea lasă cumva întredeschisă o portiţă spre o continuare a aventurilor din satul V.

Ajunsă la finalul volumul III pot să afirm că „Ultima vrăjitoare …” este o serie care mie mi-a plăcut. A fost suficient de antrenantă încât să nu mă plictisească, personajele au fost construite în aşa fel încât să intrige şi să nu ştii la ce să te aştepţi de la ele, acţiunea m-a contrariat, m-a captivat şi mi-a menţinut interesul permanent, iar povestea a fost una originală, drept urmare nu m-am lovit de clişee. Eu am mai apreciat şi faptul că autoarea a plasat întâmplările într-o zonă a ţării noastre în care circulă numeroase legende şi care are un fel de forţă magnetică atunci când vine vorba de supranatural.

Dincolo de aspectul fantasy sunt abordate realţiile dintre părinţi şi copii care de multe ori duc la cunoaşterea eronată a celor de lângă noi, anturajul adolescenţilor din zilele noastre, încercările lor de a atrage atenţia prin fapte deplasate, nevoia acută de afecţiune, tendinţa de maturizare înainte de vreme şi în general relaţiile inter-umane mai bine sau mai rău construite.

Trilogia „Ultima vrăjitoare din Transilvania” este o serie care amestecă „ieri” cu „azi” într-un mod care fascinează cititorul şi în care „mâine” rămâne sub semnul incertitudinii.

Cred că în următorul concediu o să am în vizor Transilvania. Nu se ştie niciodată când sau cum …

Citate:

Credeam că sunt îndrăgostită, da, dar era clar una din acele iubiri de care trebuie să fugi. Să faci orice ca s-o uiţi, pentru că ea nu poate fi reală.”
„Dacă aş fi încercat să uit că există Mathias, ar fi fost ca şi cum n-aş mai fi fost eu.”
„Oamenii care se iubesc nu pot fi despărţiţi de moarte.”

Editura_Herg_BenetCartea Ultima vrăjitoare a Transilvaniei-Alexandra de Anna Váry a fost oferită pentru recenzie de către Editura Herg Benet. Poate fi comanda de pe site-ul Editura Herg Benet. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Autor: Maryliyn

Surse foto: Mathias şi Alexandra, Aneke, Alexandra

17 COMMENTS

  1. M-ati convins voi citi cartile. Mi-a placut foarte mult recenziile,dar si subiectul cartii.Multumesc!

  2. Mara, o recenzie foarte frumoasa, felicitari! Ai surprins si punctat foarte bine ideea cartii, imi place cum ai abordat prezentarea. Si mie mi-a placut foarte mult aceasta trilogie, m-as bucura daca autoarea ar lua in considerare o continuare, finalul e ofertant in acest sens.

  3. mara m-ai “omorit”!trebuie si eu sa citesc cartea,ai reusit sa ma ispitesti.felicitari!

    • Geo, nu ai sa regreti. Cu siguranta te va prinde. Cauta prin cutia cu timp poate mai gasesti ceva. :)

  4. Eu credeam ca sunt doar doua volume. Acum aflu ca seria are de fapt trei volume.
    Felicitari pentru recenzie!

  5. Ma omori ! Am adorat seria aceasta si de fiecare data cand vad titlul , imi amintesc anumite momente faine. Felicitari Mara!

Leave a Reply