Un detectiv în librărie
„M-am dus acasă veselă și i-am povestit totul lui Archie. Și în acea seară ne-am dus la Palais de Danse la Hammersmith să sărbătorim evenimentul.
Mai era încă un al treilea cu noi, Hercule Poirot, plăsmuirea mea belgiană, agățat de gâtul meu, strâns legat acolo, ținându-se de mine ca scaiul de oaie.” – Agatha Christie, „Autobiografia”
„Mon Dieu, unde am nimerit? ” – se întreba un om mic de statură, cu o mustață îngrijită și capul în formă de ou, purtând un costum elegant, desprins parcă din vremurile trecute. Trecătorii se întorceau după el și exclamau:
– Poirot! Ce seamănă cu Poirot!
– Crezi că e un fan Agatha? Sau se duce la vreun bal mascat, ceva cu dress-code? Poate e o petrecere unde lumea se costumează în personaje literare…
– M-aș duce să-mi fac un selfie cu el! Crezi că s-ar supăra?
– Poirot? Tipul francez din cărțile polițiste?
„Ma foi, seamănă, auzi! Oamenii ăștia nu-l recunosc pe Hercule Poirot, marele detectiv? Francez? Cum pot face o asemenea confuzie? Sunt belgian, mon ami! Ce să te aștepți de la ei, tineri!” – își spunea omulețul, mișcat, totuși, pentru că oamenii încă îl mai recunoșteau pe stradă. În mod ciudat, prezența lui era mai bine observată aici decât în vremea lui. Cel puțin acolo nu se întorceau oamenii în urma lui pe stradă, chiar dacă bineînțeles, nu puțini îl recunoșteau. Cine să nu-l știe pe Hercule Poirot, marele detectiv?
„Ah, voilà! O librărie! Dar cât de ciudat arată! Pe vremea mea, clădirile erau mai frumoase!”
Intră în librărie și avu parte de altă rundă de priviri aruncate spre el și șușoteli.
– Domnule, cred că știu spre ce secțiune să vă îndrum, chiar dacă cel mai probabil aveți toate cărțile de acolo! Sunt sigură, Editura Rao este preferata dumneavoastră!– îi spuse o tânără, lăsând deoparte aranjarea cărților și îndreptându-se spre el.
– Mademoiselle, o salută Poirot curtenitor, ridicându-și pălăria și înclinându-și capul. Chiar dacă era obișnuit cu recunoașterea și admirația celor din jur, nu mică îi fu mirarea văzând chiar în fața sa o fotografie a unui bărbat ce semăna destul de bine cu el, deși Poirot era de părere că mustața putea fi mai bine aranjată. Parcă nu era perfect simetrică…
– Poirot și cu mine? Cine este acest individ care se asociază cu numele meu? Cu numele marelui Hercule Poirot? David Suchet? N-am auzit de el. O fi și el detectiv? Inspector de poliție, poate?
Abia acum își dădea seama Poirot că aceea nu era o fotografie, ci o carte. Fusese indus în eroare de aspectul strălucitor al copertei. Pe vremuri, cărțile nu arătau atât de frumos. „Eh, un lucru bun în acest viitor! Cărțile sunt estetice! Coperte frumoase, colorate, luminoase, hârtie de bună calitate… Chiar voi cumpăra cartea, să aflu ce este cu monsieur Suchet. Din câte îmi pot da seama, am lucrat împreună, dar eu nu mi-l mai amintesc. El desigur că mă ține minte. Cum să nu ții minte că ai avut onoarea de a lucra cu Hercule Poirot? ”
Poirot era nerăbdător să citească acea carte. Era despre el, cum să rateze așa ceva? Îi plăcea tot ceea ce avea legătură cu el, vanitatea fiind una dintre trăsăturile sale de bază! Răsfoind puțin cartea, a aflat că David Suchet nu este nici detectiv, nici inspector de poliție. Este actor și l-a interpretat chiar pe… Hercule Poirot! De aici asemănarea! Pardon, încercarea de a semăna, nimeni nu se ridică la nivelul detectivului belgian. Deci, peste ani de zile, se vor fi făcut filme despre el!
Cu o expresie de mulțumire pe față, își îndreptă atenția spre alte titluri: Autobiografia, de Lady Agatha, pe aceasta o cunoștea, era superbă. Cum să nu fie, când în ea autoarea vorbește despre cum a luat naștere celebrul detectiv? Și cum să nu-i funcționeze perfect micile celule cenușii, când a fost creat de mintea sclipitoare a Agathei Christie? Totuși, s-a supărat puțin pe Dame Agatha când a scris anumite lucruri negative la adresa lui. Niciodată nu i-a plăcut să vorbească despre acest subiect, el este Hercule Poirot, nu are defecte.
Știe că se vorbește despre el și în „Agatha Christie, Jurnalul secret”, destul de interesantă, deși i-ar fi plăcut, desigur, ca autoarea să fi scris mai multe despre cel mai bun personaj al ei. Despre el, biensûr. Fără el, opera Agathei Christie nu ar mai fi fost la fel.
Parcurge cu privirea restul cărților editurii Rao, oprindu-se cu nostalgie asupra uneia: „Misterioasa afacere de la Styles”. Acolo a început totul…
„Ajunge! E timpul pentru o ciocolată caldă! De ceaiul englezilor j’en ai marre! Ca să nu mai vorbesc de zeama pe care ei o numesc cafea!” – cugeta Poirot, îndreptându-se spre casa de marcat cu un braț de cărți.
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2017. Proba 16
Surse foto: Rao, Pinterest
Partajează asta:
SIMILAR ARTICLES
25 COMMENTS
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Articolul acesta mi-a starnit nostalgia. Se fac 25 de ani de cand sunt fana Agatha Christie. Pentru mine nu exista detectiv mai bun ca el! Ce as fi vrut sa dau si eu peste Poirot intr-o librarie 😀
O, da! Stiu povestea ta, cu „Elefantii nu uita niciodata”, carte aparuta tot la Rao. Si eu as fi vrut sa dau peste Poirot intr-o librarie. Pe noi doua sigur ne-ar aprecia, la cat am citit cartile cu el :))))))))
Mi-l si imaginez pe dichisitul Poirot studiind titlurile din rafturile librariei. Interesanta tema, bun articol. Bravo!
Daaa, pedant si obsedat de ordine si simetrie, facand inventarul.
Mi-am amintit de mine in libraria Rao de la mare. Am fost incantata sa o descopar in complexul turistic unde am fost cazati
Ce misto! Rao in hotel? As fi vrut si eu!
Da, intr-un complex din Mamaia (nu spui nume 🙂 )
Misto! Eu am mai vazut intr-un restaurant.
Bravo!reusita articolul!plus un trio imbatabil:Hercules Poirot+Agatha Christie+edituraRAO!
Da, trio-ul perfect!
Poirot… un personaj care mi-a încântat copilăria! Și acum îi mai citesc/recitesc aventurile și le trăiesc cu intensitate! Da! Aș vrea și eu să mă întâlnesc cu Poirot într-o librărie!
Si eu! Noroc ca Agatha Christie a scris multe carti, avem de unde alege!
Este imposibil sa nu te lasi cucerit de farmecul lui Poirot. Foarte frumos articolul si bine punctate recomandarile de la editura RAO. Nici nu stiam de ele.
Multumim! Asa este, Poirot are un farmec inconfundabil si putem afla mai multe despre el nu numai din cartile in care apare ca personaj.
Poirot e detectivul meu preferat, dupa urmeaza Melania( Rodica Ojog Brasoveanu)
Si unde sa pu ca RAO e editura mea preferata. Super articol!
Si tu esti cu Melania? Si eu! Ador romanele politiste, iar Agatha Christie si Rodica Ojog-Brasoveanu sunt preferatele mele! Iar Editura Rao… chiar cea mai tare, cu thrillerele ei. Numai carti bune.
Un articol fascinant, ce îmi amintește că nu am citit nimic din creația Agathei Christie. Cred că ar fi timpul să fac cunoștință cu Hercule Poirot. Voi apela la edițiile atractive ale Editurii Rao 🙂
Da, acum ai ocazia perfecta, cu editia de la Rao. Lectura placuta!
Inconfundabilul, inegalabilul și nemuritorul Poirot! Super articol!
Multumim! Chiar asa este!
Poirot este personajul meu preferat. Vreau sa citesc cartea Poirot si cu mine.
Daca e cartea ce i-a starnit interesul chiar lui Poirot, atunci trebuie!
Romanele Agathei au trecut testul timpului si imi plac foarte mult. Chiar imi este dor de o carte scrisa de ea…
Slava Domnului, nu sunt putine! Asa ca te poti delecta oricand.