Urlet in tacere de Marina Neagu – sweet fantasy story

Urlet in tacere de Marina Neagu – sweet fantasy story

" Luptă-te cu mine dacă va fi nevoie, dar nu mă lăsa să te pierd."

Urlet în tăcere, de Marina Neagu – sweet fantasy story

Titlu: Urlet în tăcere

Autor: Marina Neagu

Editura: Quantum Publishers

An apariţie : 2016

Număr pagini: 238

   După experienţa plăcută cu Frumuseţi monstruoase abia am aşteptat să citesc o nouă carte scrisă de Marina şi pot declara că Urlet în tăcere a reuşit să mă vrăjească. Marina, m-ai molipsit! Şi acum vreau volumul doi urgent!

   Stilul autoarei este unul lejer, limbajul este accesibil, iar combinaţia de fantastic, romance şi replici sarcastice este delicioasă. M-a „prins” serios şi ritmul alert în care acţiunea se derulează şi care nu îţi lasă timp să respiri sau să abandonezi lectura. Mda. Nu am putut lăsa cartea din mână. M-a „furat” povestea încă din primele pagini şi mi-a declanşat curiozitatea. Nici gând de pauză. Am devorat volumul.

   Un avertisment ciudat, o clipă fatidică, doi ochi în care cu uşurinţă te poţi pierde îşi pun amprenta brutal asupra vieţii Sarei, care păşeşte fără să ştie, într-un întuneric vâscos şi hidos.

– Nu am timp să îţi explic. Te rog, nu te duce acasă!”

    Adolescenta de doar 16 ani, cu suflet altruist, viaţă banală şi familie fericită este martora unei crime terifiante: ambii părinţi îi sunt torturaţi şi ucişi în faţa ochilor ei dilataţi de groază. Imagini sângeroase şi o disperare acută sunt descrise detaliat de autoare, scena atroce gravându-se cu uşurinţă pe retină.nightmare

 

În acel moment, am realizat că nu aveam să îmi mai văd niciodată părinţii.”

   Cinci ani mai târziu, o găsim pe Sara în clinica unde încercase să se refacă psihic şi să depăşească trauma. Aproape de externare şi de a începe o viaţă normală, Sara are un vis ciudat care intrigă, captivează şi determină cititorul să întoarcă paginile cu repeziciune. Visul fetei ne transportă în anul 105, pe vremea lui decebal şi a lui Traian, într-un timp în care Zalmoxis îi guverna pe daci, iar romanii erau încrezători în Neptun.

   Aflăm despre Sarula, Marea Preoteasă a dacilor, şi iubirea ei interzisă pentru un temut general roman. Ceea ce pe mine m-a intrigat a fost originea romanului. Ni se dă clar de înţeles că acesta nu este un simplu muritor, că nu aparţine acestei lumi, că nu are dreptul să iubească sau să fie iubit. Deci … Cine e romanul? De asemenea am fost plăcut impresionată de documentarea autoarei. Fragmente de istorie sunt inserate în poveste, făcând ca ficţiunea să obţină accente de verosimil.

   „-Eşti singura care a reuşit să mă facă să cred că pot avea sentimente.”

   Povestea dintre Sarula şi generalul roman se sfârşeşte tragic, dar nu înainte ca o promisiune să îşi pună amprenta pe momentul fatidic şi să plutească peste generaţii şi destine timp de două milenii.
   

Luptă-te cu mine dacă va fi nevoie, dar nu mă lăsa să te pierd.”

    Prezentul ne-o aduce din nou pe tânăra traumatizată, iar eu am aceeaşi întrebare: Cine era romanul? Sau mai bine spus CE era ?

    Nuuuu. Autoarea nu se îndură de mine chiar atât de repede. Îmi face însă cunoştinţă cu viaţa actuală a Sarei pe tragedia a marcat-o chiar mai rău decât mi-am imaginat. Fata vorbeşte prin intermediul scrisului, are sentimentul permanent că este urmărită, visele îi sunt tulburi, iar tendinţa de autoizolare nu se lasă dusă uşor. Este însă o persoană inteligentă şi refugiul ei în studiu o ajută să fie admisă la facultate.

    Începe astfel o viaţă nouă. Sara se mută cu mătuşa ei, sora geamănă a mamei decedate, şi cu verişoara Liana, al cărei trai exuberant o acaparează într-un vârtej intens.

 

 Învăţasem că trecutul nu te poate atinge decât dacă îl laşi să îţi marcheze prezentul, aşa că mă străduiam să-l ţin închis.”

    „Cumva prezenţa acelui tip mă făcea să reacţionez într-un fel ce îmi era total necunoscut şi care, categoric, nu mă caracteriza.”

kiss-me

     Dorinţa Sarei de a se integra, de a avea un trai normal şi de a-şi face prieteni pare să devină o glumă. Lucruri tot mai stranii se petrec în jurul ei din momentul în care îl cunoaşte pe Markus – acel gen de bad boy pe care scrie cu litere fluorescente DANGER, dar care atrage ca un magnet şi creează dependenţă ca un drog. Pe lângă faptul că Markus pare să fie întotdeauna gata să o „salveze” pe Sara din multiple situaţii periculoase, acesta e capabil să comunice mental cu fata, să o simtă şi să trezească în ea sentimente ciudate şi contradictorii. Fără puterea de a se opune, Sara este tot mai mult vrăjită de misterul lui Markus, iar fascinaţia apărută brusc, o aduce tot mai aproape de el.

 

Nu aflasem niciodată ce este el, dar puteam să descopăr că orice fel de fiinţă ar fi fost, era complet letal.”

    Clar, Markus deține un mister, iar eu m-am trezit cu o nouă întrebare. Cine e Markus? Oh! Eu şi întrebările mele tâmpite! Răspunsul nu întârzie însă să apară. Cititorul nu trebuie să afle ce este Markus decât la sfârşitul cărţii.” Reacţia mea: Really? No way. It can’t be! :) Trebuie să recunosc însă că misterul a fost bine întreţinut până la final când o răsturnare de situaţie pare să schimbe întreaga acţiune, iar volumul doi este imperios necesar.

 

Cum poţi să repari totul fără a provoca o nenorocire şi mai mare?”

    lonelyCoşmaruri devenite realitate, întâmplări purtând în ele doze de horror şi durere palpabilă, pericole ce pândesc hidos dintr-o umbră ameninţătoare şi un preţ al salvării prea mare pentru a fi plătit. Cum va răzbate Sara prin toate aceste ciudăţenii ce năvălesc brusc în viaţa ei şi aşa zdruncinată, rămâne să descoperiţi, la fel cum veţi descoperi natura lui Markus.

   Nu este un secret că sunt ahtiată după fantasy sau că ador să mă pierd într-o poveste unde imposibilul are un contur prea vag pentru a fi luat în calcul. Urlet în tăcere mi-a oferit o lectură fascinantă şi cuceritoare, o lume în care m-am lăsat plimbată cu plăcere, o istorisire care m-a captivat şi m-a făcut să citesc cartea rapid. Aşa cum am ţopăit veselă la Frumuseţi monstruoase, aşa am făcut şi acum. E genul acela de lectură „Yupiii, ce carte bună!” Mulţumesc, Marina, pentru că ne oferi doze de relaxare şi inedit prin poveştile pe care le scrii. Îţi doresc multă inspiraţie şi suficient succes cât să te motiveze pentru a ne delecta în continuare cu scriitura ta.

   PS: „Ţi-ai dorit vreodată ceva atât de mult, încât să simţi că nimic, absolut nimic nu are sens dacă nu îl ai?”

   Da. Şi încă îmi doresc … şi ŞTIU că-l voi avea. :)

Quantum Publishers Logo

Cartea Urlet în tăcere, de Marina Neagu a fost oferită pentru recenzie de către Editura Quantum Publishers. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Quantum Publishers. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Autor: Maryliyn

    Surse foto: 1, 2 ,

16 COMMENTS

  1. Mi se pare interesanta cartea, doar ca nu prea am rabdare sa astept asa mult dupa continuari. M-am gandit sa achizitionez intai “Frumuseti monstruoase”, iar daca imi place stilul autoarei, voi continua sa ii cumpar cartile. Oricum, recenzia mi-a placut. ;)

  2. Nu am citit inca nimic de aceasta autoare. Acestei carti, momentan ii spun pas. Ma tenteaza mai mult Prima carte a autoarei “Frumuseti …” si apoi o sa vad. Eu de abia ma imprietenesc cu genul fantasy ;)

  3. Hmm, pare destul de interesanta, intr-un fel.. Ma mai gandesc.. Oricum, recenzia e super, ai pus suflet cand ai scris, se observa! Felicitari! :D ;)

  4. O recenzie superbă la o carte superbă!Anca,nu rata autoarea,stiu ce-ți spun,iar nota mea pt carte e 10,asa ca…

  5. Recenzia asta spune tot ce este de spus! Iar citatul de la inceput este atat de ,,mișcător” . Cartea se afla pe lista mea de dorinte in momentul de fata. Multumim.

  6. Pana sa citesc recenziile Marei {nu stiu cum sa fac genit..ivul pentru Maryliyn :D}, credeam ca singurele fantasy-uri faine romanesti sunt alte nuvelete geniale ale lui Mircea Eliade, pe care nu le-am descoperit inca. Acum deja am o lista de must read-uri ale genului, toate bazate pe testarile ei curajoase. Thx sis! Mi-ai decolapsat galaxia!

  7. Super recenzia ta, Mara! Mi-a placut teribil de mult cartea, dar nu o iert pe Marina pentru palpitatiile de la final. Astept cu enrabdare volum 2 :D

  8. frumoasa recenzia mara!felicitari!am si cartea,dar nu o citesc pana ce nu apare continuarea.sa speram ca nu dureaza mult
    ;) ;)

  9. Super cartea! O recomand din tot sufletul. Are romance, fantasy, ritm alert, mister, suspans, doze de istorie.

Leave a Reply