Vise literare-Sărbători pascale cu Viktor Krum, Examen cu Putin

   A trecut cam multișor, nu? Normal, doar nu visăm la comandă. Se pare că, cu cât trece mai mult timp, cu atât visele literare sunt mai interesante:

                                       Thriller S.F. sofisticat

    Nici nu știu dacă să vi-l povestesc, este un vis atât de aiurea și fără noimă… Singura legătură cu domeniul literar este faptul că se datorează, cel mai probabil, lecturilor mele nocturne (v-am spus că nu citesc de obicei cărți pașnice, mai mult thrillere, povestiri polițiste etc); în acest caz, Crimele Sofisticate ale lui George Arion mi-au tulburat visele. Și ar mai fi ceva: zici că e un scenariu al unui thriller, S.F. sau fantasy.

   Se făcea că mergeam la cineva, mă invitase o tipă în orășelul/satul în care stătea ea. Nu mă întrebați cine era tipa, habar nu am. Mă urcasem într-un fel de microbuz, ținând în mână un bilețel cu numele stației.

   Lângă mine stătea o fată pe care am întrebat-o dacă are idee unde trebuie să cobor. Mi-a spus că ea cobora mai devreme decât mine, la altă stație. Mergem noi ce mergem, cu microbuzul ce părea o trăsură de lemn sau mai degrabă un tramvai din acela, de pe timpuri. Deși era vreo 2 noaptea, soarele strălucea pe cer, revărsând lumina diurnă. Ziceți și voi, ciudățenie mai mare ca asta… Cum să fie noapte și lumină afară, că doar nu suntem în țările nordice… Mă gândeam cum ajung eu în orașul ăleia și s-o sun la ora asta.

   Pe drum, ne-am nimerit într-un fel de mlaștină. Nu mai puteam să înaintăm, încercam să scăpăm, dar tot alunecam în noroi.

   Apoi, nu știu cum, dar eram captivi într-o clădire. Văzându-mă așa, o tipă s-a gândit să mă ajute. Atunci am realizat că intrasem, de fapt, în altă dimensiune, un fel de univers paralel. Am intrat cu tipa într-o cabină de toaletă, sperând să nu observe cineva mai multe picioare pe sub ușă.

   Tipa a scos o cheiță de metal și mi-a făcut semn cum se folosește, arătându-mi tot din gesturi un fel de interfon din cabină. Ea a ieșit, eu am rămas cu cheița, dar tot nu înțelesesem ce trebuie să fac. I-am schițat un „Merci!” din ochi, când au intrat mai mulți oameni în cabină și au activat un cod la acel interfon (sau ce naiba era). Nu-mi dau seama de unde, dar știam, pur și simplu, că acei oameni voiau să mă ajute să scap de acolo.

   Și așa a și fost! Am ajuns pe un culoar, împreună cu mai mulți „ostatici”, și ne-am repezit la o ușă cu geam, poarta spre lumea noastră. Știu că am ieșit pe geam și gata, eram salvată!

   La țanc, pentru că m-am trezit, regretând că mă culcasem la loc și că astfel am avut visul ăsta anxiogen.  (Sorina)

  O dimineață cu Oana Mujea

   Dormeam. M-am trezit când s-a deschis ușa camerei mele, iar în prag era… Oana Mujea! Eram jenată că am întâmpinat-o așa, de abia trezită din somn, nepieptănată. Apoi m-am trezit cu adevărat și am constatat că Oana Mujea nu era, de fapt, acolo. (Sorina)

 

                                         Astrologie cu J.K. Rowling

   În urmă cu câteva zile, vorbisem cu fostele mele colege de liceu despre faptul că la anul vom avea întâlnirea de 10 ani de la terminarea liceului. Ce visez eu: că eram la întâlnirea de 10 ani, într-un loc elegant, eu însămi îmbrăcată foarte elegant, iar la masa noastră stătea… J.K. Rowling! Era ca în poză, cu unghiile lungi și roșii și inițiase o discuție despre… zodii. Cum știam deja, ea e zodia Leului. Vorbea, evident, în română. Când a ajuns la Rac, mă plictisisem (vă dați seama, mă plictisisem cu J.K. Rowling!) și am ieșit din cameră, căutându-mi prietenele. (Sorina)

 

                                     Sărbători pascale cu Viktor Krum

   Vis literar nou! L-am visat pe… Viktor Krum! Cei care au citit volumul 4 al seriei Harry Potter știu despre cine vorbesc. Pentru cei care n-au citit, lasă, că tot se lansează acum, la Bookfest!

   Am visat că era Paștele și se strânsese tot neamul la mine. Printre invitați era și… Krum! Nu, nu era neam cu mine, se pare că era prieten cu verișoară-mea. Doar că avea ceva diferit: era blond-șaten și cu părul creț, creț. Și eu mă gândeam ce proastă alegere făcuse pentru look, îi stă muuult mai bine brunet. Salută pe toată lumea și când ajunge la mine se apropie și îmi spune la ureche: „Noi ne-am mai întâlnit o dată, nu-i așa?”. La care eu răspund misterios: „Da.”

   Unde și când ne întâlnisem habar n-am, dar în vis era o certitudine că așa se întâmplase. Coincidență sau nu, a doua zi de la acest vis am aflat că „Harry Potter și Pocalul de Foc”  (volumul 4, în care apare Krum), în ediție nouă, este disponibil pentru precomandă. – Sorina

 

                                                Examen cu Putin

   După Înviere, când am reușit să adorm pentru câteva ore, am visat că aveam de dat un examen important. Nu știam în ce va consta examenul, știam doar că omenirea își schimbase regulile peste noapte și fiecare individ era supus unui test pentru a i se evalua aptitudinile. Eram singură într-o sală imensă și aveam în față o foaie albă și un pix. Deodată am auzit pași. Cineva se apropia, iar inima mea bătea din ce în ce mai tare. Brusc, s-a deschis ușa și în prag a apărut Putin. A început să mă acuze că am scris articole în care îl ridicam în slăvi pe Dostoievski și mi-a mai spus că eu voi face parte dintre cei care nu vor mai da examenul. Urma să fiu acuzată. Degeaba îi tot spuneam că i-am citit toate cărțile, chiar și biografia interzisă… el, nimic! Trebuie să precizez faptul că întotdeauna, când îi visez pe prietenii mei ruși, eu vorbesc rusa fluent. Deci, într-o rusă sublimă, îi explicam lui Putin că n-am făcut nimic rău. Într-un final, mi-a dat jumătate de oră în care trebuia să scriu câteva motive pentru care să-l conving că intențiile mele erau bune… ceea ce am și făcut. Putin a părăsit sala, a lăsat un soldat la ușă, iar eu m-am pus pe scris. Când am terminat, am luat foaia și am vrut să mă ridic, dar soldatul a îndreptat o armă spre mine. I-am spus că am terminat de scris, iar el a dat să plece. Pe hol, i s-a făcut rău și a căzut ca secerat. Am încercat să-l resuscitez, dar el, nimic. De frică să nu vină Putin, l-am tras pe soldat de picioare și l-am ascuns într-un dulap din sală. Nu vă puteți imagina cum îmi bătea inima… iar apoi a venit Putin, care a citit ce am scris și a fost mulțumit. Doar că, tocmai în momentul când ne pregăteam să ieșim din sală, ușa dulapului s-a deschis, iar soldatul mort s-a rostogolit până la picioarele noastre. N-am mai reușit să văd decât privirea aprigă a lui Putin, apoi m-am trezit brusc. Bătăile inimii au revenit la ritmul normal abia după câteva minute.   (Rodica)

 

Surse foto: Encyclopedia Britannica, Rebloggy

31 COMMENTS

  1. Nu pot sa cred, cât de dor mi-era de visele voastre. 😀 E super tare aia cu Putin, Doamne! :))

  2. Eu visez numai porcarii, nici vorba de autori, nici vorba de Putin.
    Sorina, cred ca erai in extaz sa fii la aceeasi masa cu autoarea ta preferata, chiar ai avut palpitatii.
    Rodica :))) Putin? Cred ca era ultimul om pe care sa-l visez. Acum daca i-ai citit si cartile, ce sa zic, ai avut argumente. Ai facut un lucru bun ca te-ai trezit, ai scapat de razbunarea tiranului :)))

    • Mili, culmea, n-aveam palpitatii :)) Ma plictisea pt ca vorbea despre zodii :))) Tocmai asta a fost ciudatenia, sa ma plictisesc cu J.K. Rowling si sa plec de acolo :)))

  3. Va invidiez ca sunteti vizitate de personalitati ale literaturii… Eu visez mereu ca imi pune profa de mate 2. E cosmarul vietii mele :))

    • E, Nicol, aici chiar trebuie sa astepti pana visam, din pacate, nu depinde de noi decat in masura in care le trascriem din cap in word :))))

  4. hai ca m-am distrat!felicitari fetele!imi place sa citesc ce visati ,eu din pacate nu prea mai visez,poate doar cu ochii deschisi cateodata

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.