15 ZILE fără internet – Sophie Rigal-Goulard – recenzie
15 ZILE fără internet – Sophie Rigal-Goulard – recenzie
Titlu: 15 ZILE fără internet
Titlu original: Quinze jours sans Reseau / Rgeour-Editeur, PARIS, 2017
Autor: SOPHIE RIGAL-GOULARD
Editura RAO distribuție, 2017 /2019
Traducerea din limba franceză Simona Andreiță
Nr. pagini: 191
Despre autoare
Nu am găsit foarte multe informații despre Sophie, doar câte puțin în franceză. S-a născut în Franța în anul 1967, căsătorită, are doi copii, a terminat un master în economie. Pentru prima dată a publicat la Milano în „Moi Je Lis”.
O să fac o mini-recenzie de data aceasta. Nu îmi place să dau multe detalii din cărți, iar această carte are scrisul mare. O să vă spun despre subiectul acestui roman de tip jurnal.
Încă din titlu ne putem da seama care este subiectul, bineînțeles niciodată nu știi cum este povestea și unde duce ea.
Romanul este scris din perspectiva unei adolescente de 12 ani, Emilie. Familia ei este una modernă, conectați toți la internet în majoritatea timpului. Mama, tata, fratele mai mare Marc, fratele mai mic Lucien și protagonista noastră.
Într-o zi părinții le dă o veste șocantă. Vor pleca în vacanță timp de două săptămâni într-o locație necunoscută, unde nu vor avea internet și fără acces la orice fel de tehnologie.
„Ce oroare ! Părinții mei au decis că vom sta 15 zile într-un loc pe care NIMENI nu-l cunoaște și unde nu se întâmplă NIMIC NICIODATĂ. Mai rău, va trebui să renunțăm la orice fel de conexiune! Adio computer, consolă, telefon mobil, adio viață modernă. Adio, fanii mei fideli. ADIO, PRIETENE DRAGI. Bine ai venit, vacanță groaznică! Vă voi găsi încă aici, atunci când mă voi întoarce din morți?!”
Ajunși la pensiunea care nu era recunoscută nici de GPS, toată familia e sucită, nervoasă. 2 SĂPTĂMÂNI PARE O VEȘNICIE. Popularitatea pe facebook cere multă „muncă” și timp, jocurile necesită menținerea în clasamente. Singurul care pare că se bucură este mezinul familiei. Nerăbdător să participe la toate activitățile propuse de gazdele lor, un cuplu format dint-ro zână și un spiriduș. Așa i-au poreclit copiii. Detoxificarea de tehnologie este cumplită, oribilă, groaznică. Cum poți să stai fără să știi ce fac ceilalți, unde merg în vacanță și cum se distrează.
În timp ce alții se distrează, unii doar privesc. Un fel de dependență toxică. Petrecând prea mult cu ochii în dispozitivele conectate la tehnologie pierdem momente frumoase care nu se vor întoarce. E bun internetul, socializarea, e util la muncă, dar trebuie să nu uităm să ne bucurăm de momente împreună cu cei dragi. Activitățile cu familia nu trebuie să lipsească, chiar dacă câteodată părem ridicoli. Zâmbetul celor dragi este neprețuit.
Prin câte peripeții trec cei trei copii, dar și părinții lor, cum se adaptează și cine încearcă să trișeze veți descoperi doar citind acest mini-roman. O carte care nu e doar pentru copii, ci și pentru părinți. O lecție de viață simplă și pe înțelesul tuturor. O recomand cu drag și o să insist să o citească și băiatul meu.
Imi place,cred ca o sa le-o recomand si nepotilor mei
Felicitari Vero!
Merci, Arci
Ce cartulie simpatica! 🙂 Multumim pentru recomandare, Vero! 🙂
Cu drag, Marius