Arderea vrăjitoarei. Seria Saga Aradiei. Vol. 2 – Ioana Trif – LiterPress Publishing – recenzie
Arderea vrăjitoarei. Seria Saga Aradiei. Vol. 2 – Ioana Trif – LiterPress Publishing – recenzie
Arderea vrăjitoarei. Seria Saga Aradiei. Vol. 2
Autor: Ioana Trif
Editura: LiterPress Publishing
Colecția: Blue Purple
Număr pagini: 252
An apariție: 2022
Gen: romance fantasy
Arderea vrăjitoarei, volumul doi din seria Saga Aradiei, aduce la lumină povestea de dragoste dintre Aradia, o puternică vrăjitoare și Baldur, un rege războinic, care este pregătit să sacrifice totul pentru ea. Trei regate se găsesc zbuciumate de un război, în spatele căruia stau vechii Zei și interesele lor ascunse.
O nouă religie se așază peste oameni, dar Întunericul pândește în continuare, gata să atace în orice clipă. În paginile acestui roman, nimic nu este ceea ce pare, magia domnește pe Pământ, iubirea se străduiește să o combată.
Un roman cu fantome, cu situații limită și cu o mulțime de personaje, care mai de care, vă așteaptă să descoperiți lumea farmecelor.
Anul trecut am avut ocazia să citesc primul volum al seriei Saga Aradiei, ,,Întoarcerea vrăjitoarei”, o poveste din sfera fantasticului, pigmentată cu momente romantice și cu iz de basm, plină de aventuri, magie și iubire, cu personaje învăluite în mister, scene terifiante, spirite dornice de răzbunare și situații tensionate. Stilul fluid de scriere, intriga narativă, complexitatea personajelor, dar și finalul răvășitor, m-au încântat peste măsură și m-au făcut să așteptat cu nerăbdare apariția celui de-a doilea volum al seriei, crezând că voi avea parte de o continuare a evenimentelor.
Însă, în mod cu totul surprinzător, volumul doi este un prequel, acțiunea petrecându-se, de fapt, înainte de ,,Întoarcerea vrăjitoarei”. Noul roman aduce în prim-plan povestea de dragoste dintre vrăjitoarea Aradia și regele Baldur, și, în același timp, oferă cititorului ocazia să afle mai multe amănunte despre un personaj cheie – prințesa Cornelia, protejata Aradiei.
Sinceră să fiu, acest aspect m-a descumpănit puțin, asta pentru că aflasem, în mare măsură, ce s-a întâmplat cu fiecare personaj în parte. Nu știam precis dacă voiam sau nu să descopăr începutul tuturor lucrurilor și traiectoria evenimentelor, din moment ce știam deja deznodământul. Consideram că acest volum nu venea cu ceva nou, suficient de intrigant sau misterios, cât să mă țină captivă în poveste.
Ei bine, nu mi-a luat mult timp să-mi dau seama că m-am înșelat. Nu doar că am savurat fiecare acțiune în parte, ci am trăit practic fiecare moment. Trăirile emoționale ale personajelor, natura mizelor puse în joc, întorsăturile de situație, accentul pus pe latura romantică, atmosfera tensionată, comploturile, rivalitățile, suferința, dezamăgirile, gelozia, dar și faptele absolut revoltătoare – toate acestea m-au făcut să trec printr-un adevărat carusel al stărilor emoționale. Mi-a plăcut atât de mult povestea, încât n-am putut să las cartea din mână, curioasă fiind să aflu ce se întâmplă în fiecare capitol, iar răsturnările de situație de la final m-au lăsat mută de uimire. Practic, ultima parte am parcurs-o cu un sentiment vecin cu disperarea.
N-am să vă ofer detalii despre acțiunea romanului ,,Arderea vrăjitoarei”, însă vreau să precizez câteva elemente care mi-au stârnit interesul și care m-au făcut să-mi reconsider părerea.
Cu toate că la început nu mi-a plăcut ideea de a mă întoarce în trecut, de a face cunoștință cu niște personaje despre care doar auzisem în primul volum, am ajuns să o apreciez, pentru că numai așa am putut să înțeleg motivul transformării lor, evoluția lor în timp.
În primul rând, am avut ocazia să o văd pe Aradia investind sentimente profunde, indiferent de tipul de relație avut de ea: o dragoste pasională, frumoasă și curată, pentru regele Baldur, omul alături de care vrea să-și petreacă viața, omul pentru care ar fi gata să renunțe la puterile ei şi la darul nemuririi; o iubire necondiționată față de buna ei prietenă Pandora, fiindu-i alături de fiecare dată când avea nevoie; o iubire oarbă față de printesa Cornelia, protejata ei, care o împiedică să vadă adevărul din spatele a tot ceea ce i se întâmplă.
În al doilea rând, mi-a făcut o deosebită plăcere să fiu martora unei deosebite povești de dragoste, cea dintre prințul Enar și Pandora, nimeni alții decât părinții Casandrei, eroina din ,,Întoarcerea vrăjitoarei”, soția lui Jargo. M-am bucurat să aflu că Pandora l-a ales pe Enar din dragoste, ea fiind deja regină, având regatul ei, deci nu avea nevoie de o căsătorie din interes (,,O regină care se căsătorea din iubire, cu toate că întreaga lume încerca să o convingă că aşa ceva era imposibil şi de neconceput”). Din păcate, Enar nu avea habar că viitoarea lui soție era o vrăjitoare la fel de puternică precum Aradia, dar care se străduia din nesputeri să-și nege puterile. Așa cum era de așteptat, lucrurile se vor complica între ei, atunci când el îi va descoperi secretul.
,,- M-am născut să urc pe un tron şi să conduc o armată, la fel ca mama şi asta fac. Îl iubesc pe Enar şi dacă jurământul nostru îi va face pe zei să-şi ia mâinile de pe mine, atunci aşa vor face, iar eu sunt pregătită pentru asta.”
În al treilea rând, pot spune că m-a captivat latura întunecată a romanului, mi-a plăcut să asist la toate mașinațiunile puse la cale de Cornelia, o prințesă la a cărei curte locuia Aradia, aceasta din urmă fiind consiliera regelui Makar. Aradia o iubea pe Cornelia ca pe o soră și se străduia s-o învețe cât mai multe, însă refuza să vadă evidența, că protejata ei se răscula împotriva tuturor învățămintelor sale.
Prințesa Cornelia era o fiinţă rebelă, care nu voia să asculte nimic din ceea ce i se spunea. Era vicleană, încăpățânată şi cât se poate de ambițioasă, având o poftă nebună pentru coroană. Se vedea ,,stând pe tron, cu coroana pe cap, cu zâmbetul larg pe față și cu o curte căzută la picioarele ei. Ea avea să-și facă propriul destin”. Considera că ,,s-a născut pentru a fi regină, doar că cei din jur refuzau cu încăpățânare să vadă asta. Dacă Aradia ar fi fost de partea ei, așa cum spunea mereu, atunci lucrurile ar fi stat un pic altfel, dar adevărul era că nu ştia prea multe despre adevărata părere a vrăjitoarei”.
Singura slăbiciune a Corneliei era chiar Aradia, pe care o dorea din toată inima. Faptul că cea pe care o iubea în taină a ajuns să se îndrăgostească de regele Baldur, fratele prințului Enar, a ros din ea tot ce avea bun, determinând-o să pună la cale o serie întreagă de planuri diabolice. Știa că Aradia își dorea o viață alături de Baldur și că voia să se lepede de toate puterile sale, așa că va încerca să îi fure vrăjitoarei bărbatul pe care îl iubea.
Cornelia era un monstru şi asta a atras atenția lui Morigan, o prea veche zeiţă a războiului, a magiei şi a urii care voia sânge şi război, ceva teribil, crunt şi rapid. Din cauza ei lucrurile vor lua o turnură îngrozitoare, dar asta vă las pe voi să aflați.
Romanul ,,Arderea vrăjitoarei” își poartă cititorii într-o lume întunecată, plină de magie, iubiri, trădări și răzbunări. Intrigile de culise, dar și relațiile complicate dintre personaje, te țin conectat cu povestea până la sfârșit.
,,Aradia făcuse o mare greşeală şi acum ea avea să-i pregătească un duşman pe cinste, un duşman care avea să o frângă pentru totdeauna. Toate se aliniaseră cât se putea de bine.
Vrăjitoarea se îndrăgostise şi voia să fie fericită, o femeie normală, lipsită de puteri. Cornelia era singură şi avea să-şi piardă încrederea în ea, pentru eternitate, iar ea avea să-i dea o mână de ajutor.
Micuța prințesă avea să primească toate puterile pe care și le dorise de când se ştia, viața ei avea să se schimbe şi de data asta avea să fie de partea care trebuia.”
Disponibilă aici
Felicitari pentru recenzie Alina!
Felicitari Ioana!
Multumesc frumos, Arci!