Aripi de argint de Camilla Lackberg – Editura Trei – recenzie

Aripi de argint de Camilla Lackberg – Editura Trei – recenzie

Aripi de argint de Camilla Lackberg - Editura Trei – recenzie

Aripi de argint, de Camilla Lackberg – Editura Trei – recenzie

 Aripi de argint 

Autor: Camilla Lackberg

Titlu original: Vingar av silver

Editura: Trei

Data apariției: 2021

Număr de pagini: 352

  Cea mai mare scriitoare suedeză de romane polițiste lovește din nou! Camilla Lackberg, născută la 30 august 1974, autoare a seriei Fjallbacka, se axează în momentul de față pe romane ce au la bază ideea femeii independente. Egalitatea sexelor a fost mereu un subiect controversat, astfel că această autoare a pus extrem de bine punctul pe I o dată cu seria Faye. Romanele ei polițiste au fost extrem de apreciate, traduse în peste 33 de limbi, este numărul 1 în multe topuri, dar noua serie de cărți vine cu un aer nou, complet diferit. Da, misterul este prezent și aici, însă o femeie trebuie să le țină piept tuturor.

  Aripi de argint este al doilea volum al seriei, după Colivia de aur. Dacă în primul volum am aflat că Faye, o soție devotată, ascultătoare, care nu făcea absolut nimic din ce nu i-ar fi plăcut soțului ei, se poate transforma la 180 de grade, acum ea trebuie să păstreze tot ce a câștigat. Ca să înțelegeți de unde plecăm, soțul ei, Jack, era un om de afaceri extrem de important, cunoscut, care ajunge să o înșele și să o dea afară din casă. Astfel că Faye trebuie să se răzbune. Și o face în stil mare, prin înscenări și acte de nebunie. Acum, în Aripi de înger, aflăm de fapt cum a ajuns Faye aici și ce a marcat-o în copilărie, dar și ce va face să își recupereze compania pe care a creat-o și pe care riscă să o piardă. Totodată aflăm că, indiferent cât de puternică ar fi, o femeie cedează mereu în fața farmecelor unui bărbat. Și viceversa, probabil, dar bărbatul care știe exact cum să te ia, îți ia mințile.

Fusese surprinsă de farmecul lui. Ceea ce spusese el, că, dacă nu îndrăznești să-ți asumi riscuri, nu îndrăznești să trăiești, îi dăduse de gândit. În privința companiei Revenge, putea să își asume riscuri oricât de mari fără să clipească, în timp ce, în viața personală, se înconjurase de ziduri atât de înalte, încât oricine ar fi avut nevoie de o scară solidă ca să le treacă. Se scursese mult timp de când cuvintele unui bărbat o făcuseră să cadă pe gânduri. David Schiller era cu totul diferit.

  Aripi de argint înseamnă senzualitate, înseamnă dorințe eliberate, răzbunare, bani și putere. Da, toate într-un singur roman. Aici a dispărut complet senzația de thriller. Dacă la prima carte mai puteam vorbi de acest gen, cred că aici nu mai este deloc. Pur și simplu nu mai ai misterul specific seriei Fjallbacka. Poate fanii devotați ai acestei autoare vor fi oarecum dezamăgiți, dar eu consider că e o nouă încercare. E altceva. Și sincer, cred că militarea pentru drepturile și egalitatea femeilor este pregnantă. Sincer, ne-am săturat de o lume a patriarhatului. Cred că e momentul ca femeile să se unească și să aibă inițiativă.

  Cam despre asta e vorba în Aripi de înger. Despre femei ce susțin femeile. Despre prietenie. Despre devotament și totodată iertare. Despre trecutul care rămâne trecut și despre viitorul care va fi. Despre cum să îți revii atunci când simți că nu mergi în nicio direcție.

”Își simțea sufletul pustiit. Scurta stare euforică pe care o trăise când îl făcuse pe Henrik să-și dea jos masca îi trecuse. În locul ei nu se ivise nimic. Căuta să-și stăpânească furia. Să-și amintească tenebrele. Apa tulbure. Dar găsi doar un gol, în adâncul sufletului ei. Asta o surprindea. O deruta. Știa cum să se descurce când era furioasă, dar nu știa cum să procedeze când nu simțea nimic.

Era obișnuită să lupte. Fusese abuzată de mică. Sfidase toate limitele stabilite de oameni, de sistemul judiciar, de logică. De legi și de morală. Le ignorase pe toate, fără să clipească. Dar acum era dezorientată. Nu se mai recunoștea pe sine și nu știa ce să facă cu o Faye care nu reacționa în niciun fel.”

  Chiar și când crezi că nu mai poți, tot mai ai putere. Doar că trebuie să îți regăsești suflul interior pentru a merge mai departe. Pentru o femeie, copilul este cel mai de preț lucru și pentru el va merge până în pânzele albe. Trebuie să învățăm să ne iubim, să fim gata să facem orice pentru noi înșine. Ca soții sau mame, avem tendința de a ne dărui necondiționat. Fără să așteptăm nimic în schimb. Capacitatea de a dărui a unei femei este imensă. Dar câte ar avea curajul să se rupă dintr-o relație abuzivă sau o viață care nu e ce ar trebui să fie? Dragi femei, aveți grijă de voi! Povestea lui Faye este un exemplu despre cum o femeie poate decide să își controleze singură viața. Așa cum este normal. Pentru că un om, indiferent că este femeie sau bărbat, trebuie să fie independent. Trebuie să aibă o stabilitate și să se bazeze pe propriile forțe. Pozând în soția-trofeu sau în soțul-trofeu nu ajută la nimic.

  Sper că povestea lui Faye nu se termină aici. Din finalul deschis, asta înțeleg. Dar aștept să văd cu ce idei mai apare Camilla Lackberg. Și totuși, tot îmi e dor și de un roman tipic polițist…

Carte disponibilă pe site-ul Editura Trei

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți polițiste

 

***Gabriela Bratu***Mămică de beagle, devoratoare de cărți, curioasă din fire. Sunt o tipă sociabilă, loială celor dragi, iubitoare de animale, dar și de oameni. Îmi place să cred că fiecare din noi are ceva frumos în interior. La fel, îmi place să cred că oricine poate să citească, trebuie doar să vrea! Poate că ingineria nu se pupă extraordinar cu literatura, dar cititul și scrisul sunt viața mea. Am răbdare, însă fără să mă calce cineva pe coadă. O dată ce sunt stârnită, chiar îmi pun ambiția să fac un lucru. Și mai ales, să-l fac bine!

6 COMMENTS

  1. Eram curioasa de cartea asta, recenzia m-a lamurit. Am citit prima parte, „Colivia de aur” si chiar daca e bine scrisa, intr-adevar, se indeparteaza de genul thriller-mystery. Nu stiam daca sa continui cu „Aripi de argint”, acum stiu sigur ce am de facut :))

  2. Si mie imi plac mult scrierile Camillei Lackberg, le-am citit pe toate in afara de aceasta. Recunosc ca o asimilasem unui alt stil si desi o prinde bine schimbarea, cum s-a putut vedea in Colivia de Aur, parca tot mai mult as prefera revenirea la crime-fiction. Oricum, o voi citi si pe aceasta. Multumesc de recenzie!

  3. Multumesc pentru impresii! Am citit primul volum, dar m-a dezamagit. Nu s-a ridicat la nivelul celeilalte serii pe care, de altfel, o ador.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.