Cei mai buni inamici. Povestea ultimului mare spion din Războiul Rece de Gus Russo, Eric Dezenhall – Editura RAO – recenzie
Cei mai buni inamici. Povestea ultimului mare spion din Războiul Rece, de Gus Russo, Eric Dezenhall – Editura RAO – recenzie
Cei mai buni inamici. Povestea ultimului mare spion din Războiul Rece.
Autor: Gus Russo, Eric Dezenhall
Editura: RAO
Anul apariție: 2021
Categoria: Literatura Universală, Romane istorice
Nr pagini: 368
Titlul original: Best of Enemies
Cei mai buni inamici prezintă povestea incredibilă a doi spioni aflați în tabere diferite, inamice prin natura și proveniența lor, care ajung în timp, printr-o serie de împrejurări și situații inedite, la o relație de prietenie care avea să îi definească pentru totdeauna. Abordarea într-un mod diferit a profesiei lor conformiste, spirite înrudite care jucau după propriile reguli și susținători ai teoriei conform căreia pentru a obține rezultate intrarea în contact cu inamicul este viabilă, sunt câteva dintre referințele comune constatate în primelor contacte avute. Nu trădarea este cea cărei ii apropie, țelurile comune, dreptatea dincolo de imaginea de ansamblu, șansa de a reuși acolo unde eșecul își pune treptat amprenta și dorința aprigă de a salva situația indiferent de consecințele personale care derivă.
Cei doi se înscriseseră în organizațiile lor de spionaj într-o perioadă în care miza nu ar fi putut fi mai mare de-atât și prăpastia est-vest nu ar fi putut fi mai largă de era atunci. Războiul Rece, după o scurtă perioadă de destindere, se intensificase în anii ‘60: avioane de spionaj U-2 erau doborâte, criza rachetelor cubaneze dusese lumea în pragul Armaghedonului, Zidul Berlinului se ridicase, Oleg Penkovski vânduse proiectile de rachete nucleare tehnice ale URSS către CIA, pentru a numi doar câteva provocări.
Începutul romanului este dedicat biografiei lui John “Jack” Cheney Platt al III – lea, eroul unei perioade tulburi , cel care a marcat istoria CIA-ului într-un mod unic, empatizând fără teamă și regândind unele anchete prin alte prisme decât cele cunoscute până atunci.
Deși Jack avea un neastâmpărat simt al umorului, era atât de relaxat încât l-au poreclit “Stânca“. Era recunoscut ca fiind cel mai deștept tip din clasa, lua notițe minuțioase – și ilustrate – , pe care le împrumuta amicilor săi norocoși. Și era generos nu numai cu notițele sale, ci și cu empatia: în calitate de conducător al frăției a susținut demersul lui Carl de a deschide porțile studenților de culoare.
Pregătirea operațională a contraspionajului sub îndrumarea lui Haviland Smith, expert în detectarea și distragerea atenției în supravegherea de pe teren, datorită abilităților dobândite consultând magicieni ai acelor vremuri, s-a dovedit esențială pentru succesele avute ulterior. Recrutarea în serviciile secrete a fost și rămâne una dintre cele mai dificile sarcini, răsturnările de situație, premise eronate și luptele interioare au însoțit mereu activitatea în sine.
Cartea continuă cu prezentarea oponentului lui Jack, Ghenadi Vasilenko, spionul rus care reușește să te surprindă pe parcursul întregii povestiri, regăsind uneori siberianul a cărui copilărie nu a fost nicicând ușoară. Determinat, sigur pe el, cuceritor și abil sunt doar câteva dintre calitățile acestuia.
Zâmbea înțelegător – mult mai mult decât înțelegător. Era unul dintre acele zâmbete rare, eterne, pe care le puteai întâlni de patru sau cinci ori în viață. Se confruntă – sau părea să se confrunte – cu întreaga lume exterioară pentru o clipă, apoi se concentra asupra ta ținându-ți partea într-un mod irezistibil. Te înțelegea exact în măsura în care voiai să fii înțeles, credea în tine așa cum ai fi vrut să crezi tu însuți și te asigura că avea despre tine exact impresia pe care, în cele mai bune moment ale tale, sperai să o transmiți.
Întâlnirea dintre cei doi oponenți este una memorabilă, impresiile care au însoțit-o sunt redate de autori într-un mod captivant, simpatia neașteptată, ieșită dintr-un context dinainte stabilit, devine evidență la puțin timp după ce aceasta are loc.
Misiuni dificile, demascarea unor spioni dincolo de imaginea multor ani de activitate ireproșabilă, găsirea acelor spioni dublii care au marcat istoria prin acțiunile lor, incertitudini și investigații ample relatate detailat ale căror referințe surprind și intrigă pe între parcursul romanului, constituie partea cea mai captivantă.
Romanul debutează și se închei cu procesul intentat lui Ghenadi, find inițial acuzat de terorism, ajungându-se ulterior la suspiciunile privind relația de camaradenie cu spionul american, derulată în timpul serviciului desfășurat în cadrul KGB-ului. Demersurile întreprinse pentru elucidarea cazului, îndoielile compatrioților legate de patriotismul dovedit în întreaga carieră, ajutorul primit dincolo de așteptări, toate acestea și multe altele sunt frumos prezentate, documentate riguros și merită să ajungă în atenția noastră ca parte a istoriei pe care pentru a o înțelege, trebuie să o cunoaștem.
Interesant subiectul. Felicitari pentru recenzie Iliuta!
Mulțumesc pentru recenzie!
Mulțumim pentru recomandare